Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 139/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 139/R-
Ședința publică din 20 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Florica Răuță
Judecător: - -
Judecător: - - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul, domiciliat în B, str.-, -3,.A,.4,.20, județul V și de pârâta SC FERATE ȘI ALTE DE SA, cu sediul în Rm.V,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.928 din 7 noiembrie 2007,pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, recurentul-reclamant și consilier juridic -n pentru intimata-pârâtă Agenția Finanțelor Publice a Municipiului Rm.V,în baza delegației depusă la dosar, lipsă fiind recurenta-pârâtă Ferate și Alte de Comunicații și intimații-pârâți Casa Județeană de Pensii V, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate V, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă V și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Părțile prezente susțin că nu au cereri prealabile de formula.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Recurentul- reclamant, având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu privire la recursul declarat de pârâtă solicită respingerea acestuia.
Reprezentantul intimatei - pârâte Agenția Finanțelor Publice a Municipiului Rm.V, având cuvântul solicită respingerea recursurilor și menținerea soluției pronunțată de Tribunalul Vâlcea ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând, asupra recursului de față constată următoarele;
Prin acțiunea civilă în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr. dosar - contestatorul a formulat contestație în contradictoriu cu intimata SC - C SA, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea intimatei la plata drepturilor salariale ce i se cuvin pentru lunile martie, noiembrie si decembrie 2005, drepturi raportate la salariul real negociat, inclusiv sporurile, cheltuielile de transport săptămânal pe ruta Rm. V-, cheltuieli de cazare pentru zilele lucrate in județul G, cuantificate la 4 000 lei, reactualizate cu indicele de inflație.
A solicitat, de asemenea, ca intimata sa fie obligata si la plata diferenței dintre drepturi salariale la care era îndreptățit, raportate la salariul real negociat, precum si sporurile si cheltuielile de transport in perioada iunie2005-octombrie 2005 si salariul efectiv încasat estimat la 2500 lei, obligarea intimatei la plata primelor ce i se cuveneau cu ocazia sărbătorilor de C si Anul precum si plata celui de al 13-lea salariu, obligarea la plata contravalorii concediului neefectuat pe anul 2005precum si obligarea intimatei la depunerea declarațiilor rectificative la instituțiile de stat competente începând cu luna martie 2005 cu salariile reale negociate pana la 31 decembrie 2005, obligarea acestuia să achite contribuțiile către bugetul de stat pentru perioada 08.03.2004-31.12.2005.
Solicită, de asemenea, obligarea intimatei la plata de daune cominatorii in suma de 50lei /zi de întârziere începând cu data pronunțării si până la data depunerii declarațiilor precum si obligarea la emiterea si comunicarea la adresa din acțiune a deciziei de încetare a activității având ca temei demisia.
A solicitat citarea in cauză a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru opozabilitate a Casei Județene de Pensii si Asigurări Sociale Rm.V, Casa Județeana de Asigurări Sociale de Sănătate Rm. V si Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă V.
În motivare, contestatorul arată că a fost angajat cu contract individual de muncă la intimat începând cu 08.03.2004 pana la 01.01.2006, când a demisionat datorită neachitării drepturilor salariale în tot sau în parte în forma negociată, îndeplinind funcția de inginer (șef șantier) la . A negociat cu intimata un salariu de 800 ron începând cu luna martie ca acesta a crescut la 1200 RON în luna iunie, ajungând în luna noiembrie la 1500 RON, precum si faptul că în contractul de munca nu i-au fost operate aceste salarii si că acest lucru îl prejudiciază.
Contestatorul mai relevă instanței că intimata nu i-a achitat salariile pe lunile martie, noiembrie si decembrie 2005, iar pentru perioada iunie-octombrie 2005 i-a fost achitat un salariu mai mic decât cel negociat fără vreun motiv care sa țină de persoana sa, astfel că, începând cu 01.01.2006, a demisionat.
În conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă contestatorul susține că era îndreptățit să primească și primele de C și Anul precum si al 13-lea salariu si învederează instanței că nu i s- acordat nici concediul de odihna pe anul 2005 solicitând astfel obligarea intimatei la plata contravalorii acestuia.
Mai arata contestatorul că a încercat de mai multe ori să obțină satisfacția drepturilor sale de la intimata si de fiecare data i s-au invocat dificultățile economice cu care se confruntă intimata. A înaintat o notificare în acest sens dar fără rezultat si până în prezent nu i-a fost emisă si comunicată decizia de încetare a activității.
Spre dovadă au fost depuse următoarele înscrisuri: copie după contractul individual de munca, adeverințele nr-, - și nr. 70/03.02.2006 emise de intimată, statul de plată cu salariile pe lunile martie si iunie 2005, autorizația de maistru, cererea de demisie in copie, notificare, raport de activitate pe luna decembrie 2005 si foaie de prezența pentru aceeași lună.
Intimata SC SA nu a depus întâmpinare, prin care să invoce excepțiile de procedură, răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale cererii și dovezile față de dispozițiile art. 287 din Codul muncii.
Pârâta Agenția Naționala de Administrare Fiscală, prin Direcția Generala a Finanțelor Publice V, a formulat întâmpinare ( filele 46-47 dosar) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a F În susținerea acestei excepții, relevă instanței ca între contestator si F nu exista raporturi de muncă care sa-i justifice calitatea procesuala pasiva, precum si faptul că obligația plății acestor creanțe decurge din lege.
În cauza a fost admisa proba cu înscrisuri, interogatoriu si s-a dispus efectuarea unei expertize contabile cu următoarele obiective:calcularea drepturilor salariale solicitate pentru lunile martie, noiembrie și decembrie 2005, raportate la salarial real negociat, inclusiv sporurile, cheltuielile de transport săptămânal, cheltuielile de cazare, reactualizate cu indicele de inflație, diferența dintre drepturile salariale la care era îndreptățit și drepturile salariale efectiv încasate, primele ce i se cuveneau cu ocazia sărbătorilor de C și de Anul, precum și cel de-al 13-lea salariu, contravaloarea a 21 de zile de concediu de odihnă neefectuat pe anul 2005, contribuțiile la bugetul de stat unic consolidat, datorate de angajator pentru perioada 08.03.2004-31.12.2005.
Prin sentința civilă nr.928/7.11.2007 pronunțată în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul, obligată pârâta SC SA Rm.V să plătească reclamantului suma de 5.799 lei cu titlu de drepturi salariale și suma de 1.697 lei, contravaloarea concediului de odihnă neefectuat pe anul 2005, să emită decizia de încetare a activității și să plătească reclamantului suma de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Au fost respinse celelalte capete de cerere precum și acțiunea față de ceilalți pârâți Casa Județeană de Pensii V, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate V, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă V, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Agenția Finanțelor Publice a Municipiului Rm.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Fața de dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, au fost analizate mai întâi excepțiile de procedură și de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte judecata, pe fond a pricinii.
Cu privire la lipsa calității procesuale pasive invocate de F reprezentata de Ministerul Economiei si Finanțelor, instanța constată că este întemeiată, motivat de împrejurarea că, între contestator și acest pârât, nu s-au încheiat raporturi juridice de muncă. Fată de aceste considerente pârâtul Ministerul Economiei si Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă in cauză.
Pe fondul cauzei tribunalul constată că petentul a fost angajat cu contract individual de muncă doar la intimata SC -C-SA Rm.V, pe postul de inginer, începând cu data de 08.03.2004 până la 01.01.2006, când și-a dat demisia.
Analizând capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata drepturilor salariale pentru lunile martie, noiembrie, decembrie 2005 instanța constată că pretențiile contestatorului sunt întemeiate. Astfel, acesta a desfășurat activitate in aceasta perioada, fapt dovedit cu foaia de prezența de la fila 17 dosar si raportul de activitate ( fila 16) pentru luna decembrie, iar din raportul de expertiza reiese că la societate s-au găsit documente ca state de plată si adeverințe din care rezultă că a desfășurat activitate in luna martie si noiembrie 2005.
În drept, instanța constată că au fost încălcate prevederile art. 161 din Codul muncii potrivit cărora, achitarea salariului se plătește în bani cel puțin o data pe lună la data stabilită in contractul individual de munca, Contractul Colectiv de Munca sau in Regulamentul intern după caz.
Expertul desemnat in cauză a stabilit că pentru lunile martie, noiembrie si decembrie 2005 drepturile salariale raportate la salariul real negociat inclusiv sporurile cuvenite contestatorului reactualizate sunt in cuantum de 5799lei.
Dreptul la concediul de odihna fiind un drept legal prevăzut si in contractul individual de munca care se acorda pentru munca efectiv prestată în fiecare an calendaristic si care ia naștere o data cu încheierea contractului individual de munca in baza lui art.145 din Codul muncii.
Față de aceste considerente, instanța reține că pretențiile reclamantului referitoare la concediul de odihna neefectuat pe 2005 sunt întemeiate. Potrivit dispozițiilor art. 129 din Codul muncii este un drept garantat tuturor salariaților si nu poate forma obiectul unei cesiuni, renunțări sau limitări.
Expertul Gac oncluzionat în sensul că acest calcul aferent concediului de odihnă se ridică la suma de 1697 lei. În consecință, contestatorul este îndreptățit la admiterea acestui petit al acțiunii având ca obiect acordarea contravalorii concediului de odihnă neefectuat pe anul 2005.
Cu privire la plata primelor care i se cuveneau cu ocazia sărbătorilor de C si de Anul expertul a concluzionat că la unitate nu există contract colectiv de munca pe motiv că in societate sunt mai puțin de 21 de salariați precum si faptul că nici la Direcția nu se găsește acest contract. Întrucât în contractul individual de muncă nu s- stipulat acordarea acestui drept, instanța a respins aceste pretenții ca fiind neîntemeiate.
În ceea ce privește obligarea intimatei sa depună declarațiile rectificative si să achite contribuțiile la bugetul unic consolidat, instanța a constatat că, potrivit art. 28 al 1 si 2 din OG86/2003, persoanele juridice si persoanele fizice, care au calitate de angajator au obligația să declare contribuțiile sociale datorate lunar, pana la 25 inclusiv ale lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale. Potrivit codului d e procedura fiscala, in cazul in care aceste creanțe au devenit scadente si nu au fost virate unităților subordonate Ministerului Economiei si Finanțelor, acestea vor proceda la executare silita.
Întrucât acest drept decurge din lege si nu este necesară o hotărâre judecătorească care să oblige angajatorul să efectueze plățile, instanța a constatat că nu se justifică nici obligarea la daune cominatorii.
Pe baza acelorași considerente juridice au fost respinse pretențiile reclamantului si fața de ceilalți pârâți, respectiv Casa Județeană de Pensii si Asigurări Sociale, Casa Județeană de Asigurări Sociale si Sănătate V si Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă V, constatând, în plus, ca între contestator si acești pârâți, nu s-au încheiat raporturi juridice de muncă.
În ceea ce privește pretențiile reclamantului ca intimata să-i emită și să-i comunice decizia de încetare a activității în temeiul demisiei, instanța a constatat că, din rea-credință, aceasta nu i-a emis decizia de încetare a activității în vederea completării carnetului de munca, precum si faptul că acest aspect îl prejudiciază pe contestator.
Față de aceste motive, în baza lui art.79 din Codul munciis - constatat că este întemeiat și acest capăt de cerere.
În consecință, instanța a admis în parte acțiunea, a dispus obligarea intimatei să plătească suma de 5799 lei cu titlul de drepturi salariale, aferente lunilor martie, noiembrie si decembrie 2005, raportate la salariul real negociat, inclusiv sporurile cuvenite si reactualizate, precum și la plata sumei de 1697 lei reprezentând contravaloarea concediului de odihna neefectuat in anul 2005, astfel cum aceste sume au fost calculate de către expertul desemnat în cauză. În baza dispozițiilor art. 79 din Codul munciia fost obligată intimata să emită decizia de încetare a activității contestatorului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, cu o precizare a acestor motive făcută la 7.02.2008, precum și pârâta SC Ferate și alte de Comunicație SA Rm. V, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul declarat de către reclamant se susține că prin sentința recurată au fost omise a se calcula drepturile în cuantum de 10.256 lei RON, conform filei 128-129 din dosarul nr-, calculate de expert G.
De asemenea, au fost omise cheltuielile de judecată în cuantum total de 900 lei, constând în onorariu avocat și expert, precum și suma de 2500 lei, reprezentând daune interese (morale, cominatorii).
La recurs se atașează în copie calculul făcut de expert, din raportul de expertiză.
La data de 7.02.2008 s-a înregistrat o precizare a motivelor de recurs făcute de reclamant, arătându-se că aceste motive se încadrează în prevederile art.304 pct.9 și art.3041Cod proc.civilă, susținându-se că hotărârea de la fond a fost dată cu interpretarea greșită a legii.
Deoarece această precizare a motivelor de recurs a fost depusă peste termenul de 10 zile de la comunicarea sentinței recurate, comunicare care a avut loc la data de 12.12.2007 (fila 142 dosar fond) se constată că acestea sunt tardive, urmând a le respinge ca atare, deoarece, potrivit dispozițiilor art.303 Cod proc.civilă, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, iar termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii.
Prin recursul declarat de către pârâtă și întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc.civilă se solicită casarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivarea recursului se arată că expertul desemnat pentru efectuarea expertizei contabile a refuzat să țină seama de faptul că recurenta și-a achitat față de reclamant toate obligațiile care decurgeau din contractul individual de muncă, fapt dovedit cu statele de plată, aferente lunilor respective, semnate de intimat.
În atare situație recurenta consideră că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor dovezi administrate, hotărâtoare pentru soluționarea corectă a cauzei, precum statele de plată.
Prin întâmpinarea depusă, reclamantul solicită respingerea recursului declarat de intimată, ca nefondat, susținând că expertul a avut în vedere actele la care se referă intimata, iar instanța s-a pronunțat asupra tuturor mijloacelor de probă.
Curtea analizând cele două recursuri prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, precum și în baza art.3041Cod proc.civilă, constată că acestea sunt nefondate, urmând a le respinge ca atare, în baza art.312 Cod proc.civilă și pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs al reclamantului, încadrabil în dispozițiile art.304, pct.9 cod proc.civilă va fi respins ca nefondat, având în vedere că, prin sentința recurată, i-a fost admisă în parte acțiunea și s-a dispus plata sumei de 5.799 lei, drepturi salariale, pentru lunile martie, noiembrie și decembrie 2005, precum și suma de 1.697 lei, reprezentând concediul de odihnă neefectuat, pentru anul 2005, în total, acordându-se suma de 7.496 lei (fila 128).
Nu au fost acordate daunele cominatorii, solicitate de reclamant și calculate de către expert, ca fiind în sumă de 1500 lei, deoarece acestea au fost cerute la punctul cinci din acțiune, prin care s-a cerut obligarea intimatei să depună declarațiile rectificative și să achite contribuțiile la bugetul unic consolidat.
Cu privire la acest aspect, dispozițiile art.28, alin.1 și 2 din nr.OG86/2003 prevăd că persoanele juridice și fizice, cu calitate de angajator au obligația să declare contribuțiile sociale datorate, lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale, în caz contrar, Ministerul Economiei și Finanțelor va trece la executare silită.
Drept urmare, deoarece acest drept decurge din lege și nu este necesară o hotărâre judecătorească, nu se justifică acordarea daunelor cominatorii.
De asemenea, nu au fost acordate primele, nefiind stipulate în contractul individual de muncă, așa cum a constatat și expertul.
De asemenea, cheltuielile de transport și de cazare nu au fost acordate, deoarece acestea ai fost asigurate de unitate, așa cum a constatat expertul (fila 128).
Al doilea motiv de recurs va fi respins ca nefondat, având în vedere că cheltuielile de judecată, în sumă de 600 lei, au fost calculate, proporțional cu admiterea, în parte a acțiunii.
Al treilea motiv de recurs, vizând daunele cominatorii este neîntemeiat, urmând a-l respinge ca atare, pentru motivele arătate la primul motiv de recurs, care nu vor mai fi reluate.
Recursul declarat de intimată este neîntemeiat, urmând a-l respinge ca atare.
Expertul desemnat pentru efectuarea expertizei a avut în vedere statele de plată, aferente lunilor martie, noiembrie și decembrie 2005, precum și contractul individual de muncă, foaie de prezență, adeverințe emise de intimată, încât susținerea intimatei este lipsită de suport probatoriu.
Pentru considerentele arătate, ambele recursuri vor fi respinse, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul, domiciliat în B, str. -, -. A,.4,.20, județul V și de pârâta SC FERATE ȘI ALTE DE SA, cu sediul în Rm.V,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.928 din 7 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind Casa Județeană de Pensii, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate V, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Agenția Finanțelor Publice a Municipiului Rm..
Pronunțată în ședință publică azi 20 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
H/2 ex/28.02.2008
Jud. fond;;
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florica Răuță
