Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1421/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1421/R-CM
Ședința publică din 16 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Radu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Jeana Dumitrache
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA, cu sediul în Pitești,--6, județul A, în numele și pentru membrii săi reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.940/CM din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit: recurentul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" pentru reclamanții și, intimatele-pârâte Școala și Comuna.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin intermediul serviciului registratură, recurentul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" pentru reclamanți a depus la dosar concluzii scrise.
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, curtea, constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 23.12.2008, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, în numele și pentru reclamanții, membrii de sindicat, și, a chemat în judecată pe pârâtele Școala și Comuna, pentru a fi obligate la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) și până la data pronunțării sentinței în prezenta cauză, drepturi actualizate în funcție de coeficientul de inflație, defalcat pe fiecare lună, până la data efectivă a plății, în concordanță cu prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art.50 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământ preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
S-a mai arătat că prin nr.OUG68/2004 s-a prevăzut că, începând cu luna octombrie 2004, coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr.1 și 2 cuprind sporul de stabilitate și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, corespunzător tranșelor de vechime în învățământ, în conformitate cu prevederile art.50 alin.11 și 13 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, iar pentru personalul didactic de predare cu vechime de peste 10 ani în învățământ, care nu îndeplinește condiția prevăzută în art.50 alin.11 din Legea nr.128/1997, pentru acordarea sporului de stabilitate până la îndeplinirea vechimii neîntrerupte în învățământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienților de multiplicare micșorați cu 1,15% față de cei prevăzuți la tranșele respective în anexele nr.1 și 2.
Prin nr.OUG18/2005, nr.OG4/2006, nr.OG11/2007 și Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.1350/20.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG nr.11/2007, membrii de sindicat nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe, respectiv 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ prevăzute de dispozițiile art.50 alin.1.
Prin sentința civilă nr.940/CM din 21 mai 2009, Tribunalul Argeș - Secția Civilă a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâta Școala să calculeze și să plătească reclamanților drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 23.12.2005 și până la data de 31.12.2007, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâta Comuna să vireze pârâtei susmenționate fondurile necesare achitării acestor drepturi.
A fost respinsă cererea Sindicatului privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții, membri de sindicat, sunt încadrați la Școala, în funcții de învățător, respectiv educator.
Conform art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Reglementarea acestor aspecte, după intrarea în vigoare a art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997 (01.09.1997), s-a realizat cronologic, prin mai multe acte normative. În primul rând pentru perioada 01.09.1997 - 01.06.1998 (care de altfel nu este litigioasă), prin art.1, art.2 și art.5 din nr.HG467/1997, coeficienții de ierarhizare a salarizării personalului din învățământ, diferențiați pe tranșe de vechime, au fost indexați, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale calculând drepturile salariale ale personalului didactic și cu luarea în considerare a sporului special prevăzut de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997, în acest sens fiind și precizările Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1472/6512/29.10.1997, emise în temeiul art.8 din nr.HG467/1997, act administrativ neatacat de cei interesați în condițiile Legii nr.29/1990 )în vigoare la acea dată).
Începând cu data de 01.06.1998, conform art.24 alin.4 coroborat cu art.23 din Legea nr.154/1998 și raportat la anexa nr.VII/1 a acestei legi, coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prevederilor art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997) au fost reglementați în amănunt, fiind prevăzute prin lege, grile de intervale.
Începând cu data de 01.04.2000, prin nr.OUG8/2000, au fost introduse în Legea nr.128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime.
Din data de 01.01.2007, anexele introduse prin nr.OUG8/2000 au fost înlocuite cu cele prevăzute de OG nr.11/2007, care, de asemenea, reglementează în detaliu salarizarea personalului didactic, prevăzând coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997. Acest act normativ înlocuiește noțiunea de "coeficient de ierarhizare" cu cea de "coeficient de multiplicare".
Tribunalul a reținut că prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, stabilesc numai un cadru de principiu privind stabilirea coeficienților de salarizare în funcție de tranșele de vechime de peste 30, 35 și 40 de ani.
Baza de calcul și modul corect de calculare a fiecărui coeficient de salarizare (de ierarhizare sau de multiplicare) se stabilesc tot prin prevederile legale, cu caracter special care detaliază fiecare coeficient, prevederi legale cuprinse în anexele Legii nr.128/1997. Aceste anexe nu pot fi interpretate decât sistematic, ca parte integrantă a Legii nr.128/1997, ca și prevederi care reglementează în amănunt aspectele enunțate de prevederile cadru din corpul legii (art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997).
Legea nr.128/1997, prin art.50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care, suprapuse peste inconsecvența terminologică, au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
Instanța a apreciat că noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii nr.128/1997, prin nr.OG39/1994 personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de tranșe de vechime, fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului, respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta, în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta, fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Susținerea potrivit căreia noilor tranșe de vechime stabilite prin nr.HG467/1997 includ în rezultanta finală (salariul) și aceste tranșe suplimentare de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior), a fost apreciată de tribunal ca neîntemeiată, cu motivarea că, pe de o parte, legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar, pe de altă parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nici o dispoziție legală ulterioară expresă sau tacită.
A constatat instanța că o analiză sumară a modului în care coeficienții de multiplicare (ierarhizare) se modifică de la o tranșă (segment) de vechime la alta, nu evidențiază o creștere de 1/25 suplimentară, ci creșteri proporționale similare celorlalte tranșe. Ca atare, este evidentă intenția legiuitorului de a acorda un adaos salarial special corespunzător vechimii în învățământ alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta.
Potrivit disp.art.167 alin.2 din Legea nr.84/1995, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară. Conform alin.3 teza a II - al aceluiași articol, finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde printre altele și cheltuielile de personal (art.167 alin.5 din Legea 84/1995). Potrivit alin.5 al aceluiași articol directorul unității de învățământ de stat este ordonator terțiar de credite, iar potrivit alin.17 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și T se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar potrivit enumerării făcute de legiuitor. Mai mult, Ministerul Educației, Cercetării și T precum și structura sa teritorială, respectiv Inspectoratul Județean, este responsabil de modul de organizare și funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, asigură calitatea învățământului. Toate aceste atribuții ale ministerului nu pot fi examinate separat de competența socială obiect al prezentului litigiu, respectiv dreptul oricărui cadru didactic de a fi retribuit potrivit dispozițiilor legale aplicate în litera dar mai ales în spiritul acestora.
Așa fiind, în temeiul art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997 a fost admisă în parte acțiunea și în consecință a fost obligată pârâta Școala să calculeze și să plătească reclamanților drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 23.12.2005 și până la data de 31.12.2007, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective, potrivit art.161 alin.4 Cod procedură civilă.
Tribunalul a apreciat că aceste drepturi salariale se cuvin a fi acordate doar până la data de 01.01.2008, având în vedere că de la această își găsește aplicabilitatea nr.OG15/2008 care, în art.5 prevede: "n coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art.90 alin.3 din Legea nr.128/1997".
2 al aceluiași text legal prevede în continuare că, "în coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscute de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Tribunalul a apreciat că din data de 01.01.2008, prin aplicarea acestui act normativ, sunt cuprinse creșterile din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, astfel încât dreptul nu mai trebuie acordat prin intermediul instanței de judecată.
Pârâta Comuna a fost obligată să vireze celeilalte pârâte fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate, avându-se în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile nr.OG17/2006.
Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată a fost respinsă, cu motivarea că în dosar nu există dovezi privind achitarea acestora.
Împotriva sentinței civile nr.940/CM/21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă a declarat recurs în termen legal Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" care a criticat hotărârea, în esență, pentru următoarele motive:
1. În mod greșit instanța de fond a apreciat că drepturile salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni nu se cuvin reclamanților decât până la data de 31.12.2007, dând eficiență Ordonanței nr.15/2008.
Recurentul a invocat neconstituționalitatea art.5 din nr.OG15/2008, arătând că printr-un astfel de act normativ nu poate fi modificată o lege organică. Susține recurentul că art.5 este contrar următoarelor prevederi din Constituție: art.41 alin.5, art.52 alin.1, art.53 alin.1, art.115 alin.1.
2. Instanța de fond a respins cererea reclamanților privind plata cheltuielilor de judecată, cu toate că în dosar au fost făcute dovezi cu privire la aceste cheltuieli.
În drept, reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.274 (1), art.299, art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, art.7 (1), art.7 (2), art.4 (1), art.4 (2) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ 2007/2008, art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997.
S-a solicitat judecarea în lipsă conform art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Verificând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate în recurs și din ansamblul probelor de la dosar, Curtea constată următoarele:
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs este fondat.
Instanța de fond a acordat drepturile bănești ce fac obiectul prezentei acțiuni numai până la data de 31.12.2007, făcând aplicarea art.5 alin.2 din nr.OG15/2008, conform căruia "în coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 a fost însă declarat neconstituțional prin Decizia nr.983/30.06.2009 pronunțată de Curtea Constituțională a României și ca atare, în prezent acest text de lege este inaplicabil.
Așadar, în condițiile în care creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime nu mai sunt cuprinse în coeficienții din anexa 2, rezultă că drepturile bănești ce fac obiectul prezentei acțiuni li se cuvin reclamanților și în continuare, după data de 31.12.2007, de la 01.01.2008 nemaiaplicându-se dispozițiile art.5 alin.2 din nr.OUG15/2008.
Întrucât prin acțiunea s-au solicitat aceste drepturi salariale pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii, urmează ca aceste drepturi să fie acordate până la data de 21.05.2009, data pronunțării sentinței.
Al doilea motiv de recurs este nefondat.
Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a respins cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată, întrucât nu au fost administrate nici un fel de dovezi cu privire la aceste cheltuieli.
Pentru aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" împotriva sentinței civile nr.940/CM din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă și se va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că plata drepturilor bănești se va face până la data de 21.05.2009 în loc de 31.12.2007. Se va menține în rest sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR "MUNTENIA", cu sediul în Pitești,--6, județ A, în numele și pentru membrii săi, reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.940/CM din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, intimate-pârâte fiind ȘCOALA și COMUNA, cu sediul în comuna, județ
Modifică în parte sentința civilă nr.940/CM din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, în sensul că plata drepturilor bănești se va face până la data de 21.05.2009 în loc de 31.12.2007.
Menține în rest sentința civilă nr.940/CM din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.7/21.10.2009
Jud.fond:.
.
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Daniel Radu, Jeana Dumitrache
