Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 144/2009. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 144/
Ședința publică din 11 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător -
Judecător -
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Consiliul Local L, reprezentat prin primar, cu sediul în L, B-dul 1 - 2. nr. 26, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1670 din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Se constată că s-au depus la dosar prin registratura instanței, la data de 10 februarie 2009, relațiile solicitate de instanță la termenul anterior din partea Primăriei orașului L, vizând funcția ocupată de reclamantul intimat în perioada de referință aflată în litigiu.
Reclamantul recurent a depus la dosar prin registratura instanței la data de 5 februarie 2009, o cerere de judecare a cauzei în lipsă.
Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 1670/6 octombrie 2008, Tribunalului Mureșa admis acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al orașului L și, în consecință:
- a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a indemnizației de dispozitiv, în cuantum de 25% din salariul de bază al reclamantului, cuvenite pentru perioada 01.10.2005 - 09.05.2007;
- a dispus că sumele mai sus menționate cuvenite reclamantului vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei indemnizații și până la data executării efective a hotărârii.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 13 din Legea 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază. Potrivit art. 1 din Legea 138/1999 dispozițiile acestei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
În temeiului art. 9 alin. 4 din nr.OUG 63/2003, ministrul Administrației și Internelor a emis Ordinul 496/28.07.2003, prin care a fost completat Ordinul MI nr. 275/2002, în sensul că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Instanța a apreciat că această completare îl vizează și pe reclamant care-și desfășoară activitatea ca personal civil, în sensul dat de art. 31 pct. 1 din Ordinul MI nr. 275/2002, în cadrul administrației publice locale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Consiliul Local L, solicitând modificarea integrală a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Din cuprinsul memoriului de recurs rezultă invocarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, pe considerentul că dispozițiile Legii nr. 138/1999 nu își găsesc aplicabilitatea în speță, deoarece reclamantul și-a desfășurat activitatea ca personal civil în cadrul Primăriei orașului L, fără legătură cu funcțiile din sistemul de apărare, siguranță și ordine publică.
Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, astfel că va fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Ordinul ministrului administrației și internelor, care reglementează sporul de dispozitiv, a fost emis în aplicarea prevederilor nr.OUG 63/2003 și a Legii nr.138/1999.
Așa cum rezultă din prevederile art. 5 alin. 2 din nr.OUG 63/2003, în cadrul Ministerului Administrației și Internelor funcționează ministrul delegat pentru administrația publică.
Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 4 din nr.OUG 63/2003, în aplicarea prevederilor legale, ministrul administrației și internelor emite ordine și instrucțiuni, iar pentru domeniul administrației publice acestea se contrasemnează de ministrul delegat pentru administrația publică.
Din enunțarea și analiza textelor de mai sus rezultă competența de reglementare a ministrului administrației și internelor în cazul administrației publice, fără a se face distincție între autoritățile centrale și cele locale.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 14 lit. a pct. 1, 4 și 8 din nr.OUG63/2003, Ministerul Administrației și Internelor monitorizează programele de restructurare și reformă în administrația publică locală și centrală, îndrumă autoritățile locale și aparatul propriu al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, după cum, împreună cu autoritatea publică locală, colaborează la realizarea unor programe.
Prin urmare, dreptul de reglementare al ministrului administrației și internelor, pentru administrația publică locală, derivă din lege, în exercitarea acestei prerogative fiind emis și Ordinul nr. 496/2003, care se bucură de prezumția de legalitate câtă vreme nu a fost anulat de către instanța de contencios administrativ.
Conform prevederilor pct. 9.2 din acest ordin, "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Or, în cuprinsul art. 31 pct. 1 din Ordinul nr. 275/2002 ( completat prin Ordinul nr. 496/2003 ), se arată că prin personal civil se înțelege "funcționarii publici și personalul contractual din ministerul administrației și internelor", nefolosindu-se sintagma "din aparatul propriu" al acestui minister.
În acest context, este evident că modificarea adusă prin introducerea pct. 9.2 vizează și personalul civil din administrația publică, fără a se face distincție între administrația publică centrală și cea locală.
Cum reclamantul a fost angajatul Primăriei orașului L, ocupând funcția de referent, (fila 15 recurs) rezultă că acesta și-a desfășurat activitatea în domeniul administrației publice locale, astfel că în mod corect a dispus prima instanță acordarea în favoarea sa a sporului de dispozitiv reglementat de art. 13 din Legea nr. 138/1999.
Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul pârâtului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de Consiliul Local L, prin Instituția Primarului Orașului L, cu sediul în L, B-dul 1 - 2. nr. 26, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1670 din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 11 februarie 2009, în ședință publică.
Președinte Judecător Judecător
Grefier
Red.
Tehnored
2 exp./16.03.2009
Jud.fond: Dr.;
Asit.jud. -;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat