Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1605/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1605/

Ședința publică din 15 octombrie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului declarat de Municipiul Târgu M, prin primar și de pârâtul Consiliul Local Târgu M, cu sediul în P-ța - nr. 3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 591 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.

Văzând lipsa părților și împrejurarea că acestea au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor conform art. 242 Cod procedură civilă, în baza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. 591 din 13 aprilie 2009, Tribunalul Mureșa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean M, a Primarului municipiului Târgu-M și a Consiliului Local al municipiului Târgu-M, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta, prin reprezentant legal Sindicatul Târgu M, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Național Târgu M, Târgu M, Inspectoratul Școlar Județean M, Primarul municipiului Târgu M, Consiliul Local al municipiului Târgu M și, drept consecință:

- a obligat în solidar pârâții la calcularea și la plata în favoarea reclamantei a unei despăgubiri egale cu majorările salariale prevăzute de Legea nr. 220/2007 pentru perioada 01.01.2007 - 20.07.2007.

- a dispus că despăgubirile mai sus menționate să fie actualizate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.

În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut, cu privire la excepțiile invocate în cauză, următoarele:

Inspectoratul Școlar Județean M dispune de calitate procesuală pasivă, conform art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997, art. 142 lit. g din Legea nr. 84/1995, art. 33 alin. 7 și art. 38 alin. 5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, art. 2, art. 31 alin. 2 și art. 54 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de învățământ preuniversitar de stat pe județul M, deoarece acest pârât are atribuții specifice angajatorului, inclusiv în asigurarea efectuării legale a plății drepturilor bănești ale personalului didactic.

Consiliul local pârât are calitate procesuală pasivă, conform art. 1 și 19 din Legea nr. 273/2006, art. 13 alin.1 din nr.OUG 32/2001, art. 16 din Normele aprobate prin nr.HG 2192/2004 și art. 167 alin.3 din Legea nr. 84/1995, acest pârât asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamanți.

Primarul pârât dispune de calitate procesuală pasivă, conform art. 63 alin. 1 lit. c și alin. 4 din Legea nr. 215/2001 și art. 20 alin. 1 și alin. 4 din Legea nr. 500/2003, întrucât acest pârât îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința sumelor solicitate de reclamanți.

În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:

Reclamanta este încadrată la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadru didactic în învățământul preuniversitar, având grad didactic I, iar prin anexa nr. 2 nr.OG 11/2007, au fost stabiliți coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, inclusiv pentru profesorii cu grad didactic I, începând cu luna ianuarie 2007.

Prin Legea nr. 220/2007, anexa nr. 2 nr.OG 11/2007 a fost aprobată cu modificări, fiind rectificați coeficienții de multiplicare pentru profesorii cu grad didactic I din învățământul preuniversitar, fără a se modifica și prevederile art. 9 din nr.OG 11/2007 privind aplicarea noii salarizări a cadrelor didactice începând cu luna ianuarie 2007.

În concluzie, prin Legea nr. 220/2007, legiuitorul a reglementat un raport juridic nou, de recalculare a drepturilor salariale, instituind drepturi salariale cu scadențe viitoare, constând în majorări salariale, iar nu în confiscări abuzive ale unor drepturi salariale licit dobândite anterior, deci problema retroactivității nu se pune. Același mecanism legislativ se întâlnește și în ipoteza acordării prin lege a unor despăgubiri în favoarea unor anumite categorii de cetățeni pentru prejudicii anterioare intrării în vigoare a legii, sau în ipoteza reconstituirii unor drepturi (cum ar fi dreptul de proprietate). În toate cazurile, valorificarea beneficiului acordat de lege (executarea raportului juridic nou instituit) se face pentru viitor.

Deci, legea nouă ( Legea nr. 220/2007 ) nu se aplică faptelor și actelor juridice petrecute anterior intrării ei în vigoare ("facta praeterita") constând în faptul prestării muncii și în actul juridic al plății salariului pe perioada ianuarie - iulie 2007. Dimpotrivă, Legea nr. 220/2007 reglementează o "facta pendentia" și o "facta futura", constând în situația juridică nouă recunoașterii unor debite salariale (corelative dreptului la majorările salariale) și a scadenței acestora după intrarea în vigoare a legii noi, ca efect al rectificării de către legislativ a unor coeficienți de multiplicare salarială stabiliți inițial de Guvern.

Însă, pârâții au omis să aplice prevederile Legii nr. 220/2007, începând cu luna ianuarie 2007, încălcând și prevederile art. 154 - 155, art.161- 164 alin.1 și 2 din Codul muncii, cauzând un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art. 269 din Codul muncii.

Pentru aceste considerente, prima instanță a respins excepția invocată și a admis acțiunea astfel cum aceasta a fost formulată.

Împotriva hotărârii anterior descrise a declarat recurs Municipiul Târgu M și Consiliul local al Municipiului Târgu-M, prin Primar, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii privind obligarea Primarului și a Consiliului Local Târgu M la plata drepturilor salariale pretinse în cauză, susținând că aceștia nu au calitate procesuală pasivă deoarece reclamanta nu este angajata lor.

S-a mai susținut că, în raport de prevederile art. 167 alin. 14 din Legea nr. 84/1995, obligația calculării drepturilor salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar este responsabilitatea instituției de învățământ preuniversitar de stat, în procesul de întocmire a bugetului acesteia, situație în care Primarul Municipiului Târgu M și Consiliul Local Târgu M nu se află în culpă procesuală cu privire la neplata drepturilor salariale restante, solicitate de reclamantă, cu atât mai mult cu cât aceste diferențe salariale nu au rezultat din neîndeplinirea sarcinilor legale ale celor două instituții pârâte.

S-a mai susținut că în cauză au fost ignorate prevederile Legii învățământului nr. 84/1995, ale nr.HG 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, și ale Legii nr. 379/2005 - Legea bugetului de stat pe anul 2006.

Examinând recursurile deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acestea sunt nefondate, astfel că vor fi respinse ca atare, pentru următoarele considerente:

Referitor la recursurile declarate, instanța apreciază că, deși între reclamantă și pârâții recurenți nu există raporturi juridice de muncă, nu se poate susține cu succes că aceștia nu au calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care acestea aparțin, astfel cum dispun prevederile art. 1 din nr.HG 538/2001 și ale art. 167 din Legea nr. 84/1995.

În plus, față de dispozițiile art. 36 și 63 din Legea nr. 215/2001, pârâtul este implicat în procedura întocmirii și aprobării bugetului local, iar în calitate de autoritate administrativă cu organe proprii de conducere, are și atribuții specifice legislației finanțelor publice, fiind în mod inerent angrenat în procedura de efectuare către reclamantă a plății diferențelor salariale obținute de aceasta prin hotărârea judecătorească supusă examinării.

Față de cele ce preced, recursurile deduse judecății se apreciază a fi nefondate, astfel că, nefiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, invocat de către recurenți și, neidentificând din oficiu vreun motiv de ordine publică, instanța va dispune, în baza prevederilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, respingerea acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Municipiul Târgu-M, cu sediul în Târgu M, P-ța -, nr. 3, județul M, prin Primar și de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Târgu-M, cu sediul în Târgu M, P-ța -, nr. 3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 591 din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 1164/2009.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 octombrie 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnored.

8 exp./02.11.2009

Jud.fond:;

Asist.jud.; -

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1605/2009. Curtea de Apel Tg Mures