Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1694/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1694/R/2009
Ședința publică din 30 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Gabriella Purja vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 3: Laura
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 1040 din 16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, privind și pe reclamanții intimați, și și pe pârâții intimați TRIBUNALUL CLUJ și CNCD, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor confidențialitate.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Instanța apreciind că se află cauza în stare de judecată, o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1040 din 16.04.2009 Tribunalului Cluja fost admisă excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune invocată din oficiu pentru perioada iulie 2004 - octombrie 2005.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Justiției Și Libertăților, Curtea De Apel Cluj, Ministerul Economiei Și Finanțelor, Tribunalul Cluj, și în consecință:
Au fost obligați pârâții de rd.1, 2 și 5 în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant drepturile echivalente cu diferențele salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația lunară brută, începând cu luna octombrie 2005, sume actualizate în funcție de indicele de inflație.
Au fost obligați pârâții Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj să efectueze modificările corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să pună la dispoziția Ministerului Justiției și Libertăților fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Potrivit Deciziei nr.46/15.12.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că personalul auxiliar de specialitate ale instanțelor judecătorești are dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, decizie care potrivit art.329 al.3 pr.civ. este obligatorie.
În această situație, cererea reclamanților a fost admisă și în consecință pârâtii de rd.1, 2 și 5 au fost obligați să calculeze și să plătească fiecărui reclamant drepturile echivalente cu diferențele salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de bază lunară pe perioada luna octombrie 2005-09.04.2009 precum și pentru viitor.
Având în vedere prevederile Legii 500/2002 privind finanțele publice, pârâtul de rd.3 a fost obligat să aloce fondurile necesare și să le vireze pârâților de rd.1 și 2 în vederea plății și a fost respinsă excepția invocată de acesta.
Cererea formulată împotriva pârâtului de rd.4 a fost respinsă ca urmare a admiterii a excepției.
Având calitatea de ordonator principal de credite, Ministerul Justiției fost obligat să facă plata drepturilor solicitate de către reclamanți
În conformitate cu prevederile Decretului 92/1976 privind carnetul de muncă, pârâții de rd.2 și 5 au fost obligați să efectueze modificările corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru perioada iulie 2004-octombrie 2005 cererea reclamanților a fost respinsă, întrucât dreptul material la acțiune este prescris conform art.283 al.1 lit.c din Legea nr.53/2003.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâții Ministerul Justiției Și Libertăților și Curtea De Apel Cluj și Ministerul Finanțelor Publice.
Prin recursul declarat de Ministerul Justiției, s- solicitat modificarea, în sensul respingerii acțiunii, invocându-se următoarele motive:
Instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Reclamanții sunt salarizați în temeiul unei legi speciale care stabilește drepturile salariale și alte drepturi de care aceștia beneficiază, neputând acorda și alte drepturi.
Un alt motiv de recurs vizează lipsa de temei a hotărârii întemeiată pe argumentul că prima instanță reținut incidența deciziei nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără a face nicio referire la deciziile nr. 818-820 ale Curții Constituționale, prin care s- admis excepția de neconstituționalitate referitoare la unele dispoziții din OG nr. 137/2000, act normativ pe prevederile căruia reclamanții și-au întemeiat acțiunea.
Pârâta Curtea de Apel Cluj prin recursul declarat solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, invocând următoarele motive:
Nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate solicitat de reclamanți, întrucât nu există o prevedere legală expresă care să instituie acordarea acestui spor pentru categoriile de personal cărora le aparțin reclamanții.
În ce privește decizia nr. 46/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată în considerentele hotărârii primei instanțe, aceasta face referire doar la judecători și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, reclamantele neîncadrându-se în cele două categorii menționate.
Ministerul Finanțelor Publice solicitat prin recursul promovat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, s-a arătat că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului, între reclamanți și recurent nu există nici un fel de raporturi contractuale.
În susținerea recursului, s-au invocat disp. art. 4 alin. 1 și 2, 14, 17 alin. 1, 18 și 34 din Legea nr. 500/2002, precum și decizia nr. 821/2008 Curții Constituționale.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Reclamanții sunt salariați ca personal contractual în cadrul Curții de Apel Cluj.
Potrivit art. 13 din OG nr.10/2007, sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului și al Ministerului Integrării Europene în cuantum de până la 15%, precum și personalului contractual din instituțiile publice pentru care, prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor.
Reiese că acordarea acestor sporuri s-a reglementat expres, cu enumerarea categoriilor de personal și titularii îndreptățiți să beneficieze de acesta.
Personalul contractual din instituțiile și autoritățile publice beneficiază de aceste sporuri dacă este prevăzut prin act normative speciale.
Simplul fapt că reclamanții sunt salariații unei instituții bugetare, nu îi îndreptățește la acordarea sporurilor solicitate în baza art. 13 alin. 1 din OG nr.10/2007.
În lipsa unor texte legale care să reglementeze sporul de fidelitate și pentru categoria profesională a personalului contractual din sistemul autorității judecătorești, pretențiile reclamanților apar ca nefondate.
Prin decizia nr. 46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004 raportat la art. 16 alin. 1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară.
În cuprinsul deciziei prin care s-a soluționat recursul în interesul legii s-au menționat expres categoriile de personal care sunt îndreptățite la plata acestui spor, acestea fiind: judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate.
Reclamanții sunt încadrați ca personal contractual în cadrul Curții de Apel Cluj. Nefiind încadrați în una din categoriile expres și limitativ menționate în cuprinsul deciziei pronunțate în recursul legii, acesta nu este incidentă în cazul reclamanților.
În ceea ce privește discriminarea invocată de reclamanți în cadrul acțiunii, aceasta nu poate fi reținută.
Așa cum a statuat în mod constant și instanța de contencios constituțional în jurisprudența relativă la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție ( e exemplu, Decizia nr.102/2003 publicată în MO nr.201/2003), se reține că principiul egalității de tratament nu presupune uniformitate de reglementare, fiind opțiunea exclusivă a legiuitorului de a adopta soluții legislative diferite în favoarea unor categorii de salariați diferite, în considerarea situațiilor deosebite în care se găsesc. prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite, în raport de natura deosebită a raporturilor reglementate.
Principiul egalității în fața legii nu înseamnă o uniformitate, așa încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Referitor la susținerile reclamanților potrivit cărora dispozițiile legale invocate sunt discriminatorii întrucât încalcă principiul egalității instituit de art. 16 din Constituția României se reține că instanțele ordinare pot fi sesizate doar în legătură cu constatarea faptului că o lege este aplicată în mod discriminatoriu subiecților de drept cărora li se adresează, nefiind posibil să se solicite constatarea faptului că o lege este discriminatorie și nici extinderea aplicării ei altor subiecți de drept.
În situația în care un act normativ conține dispoziții discriminatorii cu privire la anumiți subiecți de drept, soluția legală este aceea de a invoca și a se constata neconstituționalitatea respectivei norme pe considerentul că încalcă principiul egalității instituit prin legea supremă. Doar Curtea Constituțională are competența legală de a aprecia că un text legal creează o discriminare și încalcă acest principiu, ca atare poate stabili modalitatea în care trebuie interpretat textul respectiv pentru a elimina încălcarea principiului egalității.
Reclamanții nu intră sub incidența art. 13 alin.1 din nr.OG 10/2007 care prevede că sporul de confiden ialitate se acord personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului i al Ministerului Integr rii Europene, in cuantum de la 15% din salariul de baz, precum i personalului contractual din institu iile si autorit ățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.
Pentru aceste considerente, în baza art, 312 alin. 1, raportat la art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr 1040 din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamanților, și.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
plecată în CO, semnează
vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR
- -
Red. MV dact. GC
2ex/14.07.2009
Jud. primă instanță:,
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja, Laura
