Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1697/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ r 1697/R/2009
Ședința publică din 1 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Laura Dima
JUDECĂTOR 3: Sergiu Diaconescu
GREFIER: - -
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 653 din 14 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- privind și pe intimații, G, CONT, G, A, A, A, -, -, pe intervenienții în interes propriu, G, și pe pârâtul intimat TRIBUNALUL Cluj, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - 15% spor confidențialitate.
dezbaterilor s-a consemnat în încheierea ședinței publice din data dxde 30 iunie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursurilor declarate:
Prin sentința civilă nr. 653/14 aprilie 2008, Tribunalul Cluja respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Pentru Combaterea Discriminării și în consecință s-a respins acțiunea față de acesta.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, G, Cont, G, și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, G și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj la calcularea și la plata în favoarea fiecărui reclamant și intervenient a despăgubirilor echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază, începând cu luna octombrie 2004 la zi și pentru viitor pentru reclamanți, iar pentru intervenienți până la data pensionării, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective.
Au fost obligați pârâții să efectueze modificările corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenienților.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B să aloce și să vireze fondurile necesare pentru plata sumelor.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Instanța este competentă a soluționa cauza, deoarece, potrivit art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, în calitatea reclamanților de persoane discriminate, au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit. Având în vedere că faptele de discriminare directă sunt săvârșite de instituțiile la care sunt încadrați în muncă, în cadrul raporturilor de muncă, despăgubirile trebuie solicitate potrivit dreptului comun al muncii.
În ceea ce privește existența discriminării, prin neacordarea sporului de confidențialitate s-a avut în vedere de prima instanță situația reclamanților - personal din justiție - raportat la alte categorii socio-profesionale.
În acest sens, s-a reținut că reclamanților - judecători - le-a fost impusă prin lege o obligație profesională imperativă, specială și specifică de confidențialitate (art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 raportat la art. art. 15 din Codul deontologic) care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
În unitățile bugetare, faptului îndeplinirii obligației de confidențialitate, i-a fost recunoscut și dreptul corelativ salarial. Legiuitorul, instituind obligația sinalagmatică profesională (de muncă) de confidențialitate în sarcina reclamanților, implicit și de drept se impune o contraprestație salarială, ca și la celelalte categorii de personal bugetar, în caz contrar ar fi încălcate principiile constituționale privind nediscriminarea preluate și în Codul muncii.
S-a conchis în sensul că, prin neacordarea sporului de confidențialitate, reclamanții sunt în mod evident și grav discriminați, acțiunea fiind admisă, așa cum s-a arătat în dispozitiv.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, Curtea de Apel Cluj și Ministerul Justiției, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Caa rătat că sentința este lipsită de temei juridic, având în vedere faptul că salarizarea personalului din sistemul bugetar este stabilit prin lege, iar potrivit art. 36 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aceste categorii, nemulțumite de modul de stabilire a drepturilor salariale pot face contestație la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aceste organe având obligația soluționării contestației în termen de 30 de zile, iar împotriva hotărârilor pronunțate în procedura de mai sus, se poate face plângere la Secția de contencios administrativ și fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv a Curții de Apel București.
S-a invocat, de asemenea, lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, având în vedere dispozițiile Legii nr. 500/2002 care stabilește atribuțiile Parlamentului în adoptarea legilor bugetare și a legilor de rectificare, proiectele fiind elaborate de guvern.
Pârâta Curtea de Apel Cluja solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, întrucât nu există dispoziții legale exprese pentru acordarea sporului de confidențialitate și nici nu se poate reține discriminarea reclamanților față de alte categorii de personal bugetar.
Pârâtul Ministerul Justiției a criticat hotărârea pronunțată de tribunal, pentru greșita aplicare a dispozițiilor legale (art. 304 pct. 9.pr.civ.).
Aceasta întrucât nu există nici un act normativ în vigoare care să reglementeze dreptul pretins de reclamanți.
De asemenea, nu se poate reține nici discriminarea, întrucât situația reclamanților excede cadrului legal stabilit prin nr.OG 137/2000, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din acest act normativ.
Aceasta, întrucât magistrații reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar, cu un statut specific, stabilit prin Legea nr. 303/2004, ce nu poate fi comparat cu cea a funcționarilor publici sau cu a altor categorii de bugetari, pentru care statutele lor stabilesc anumite atribuții speciale în păstrarea și nedivulgarea anumitor genuri de informații.
Neexistând discriminare, daunele pretinse nu pot fi acordate. Acestea de asemenea, nu pot fi actualizate în raport de rata inflației ci daunele interese pot cuprinde numai dobânda legală ce sunt debite din ziua cererii în judecată.
Recursurile vor fi admise, dar pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 46/15 decembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din Codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora,judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justițieeste obligatorie pentru instanțe.
Astfel fiind, criticile referitoare la netemeinicia hotărârii pronunțate de prima instanță nu mai pot fi analizate, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, prin decizia pronunțată în interesul legii s-a constatat existența unui drept la despăgubiri constând în sporul de confidențialitate de 15%, tocmai pentru considerentul că, magistrații, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitateau fost discriminațiprin faptul că actele normative care reglementează salarizarea și alte drepturi ale acestor categorii de personal, care au obligația de confidențialitate, nu prevăd acordarea sporului solicitat.
Criticile referitoare la lipsa calității procesuale pasive formulate de Ministerul Economiei și Finanțelor sunt nefondate, având în vedere atribuțiile acestui minister ce decurge din Legea nr. 500/2002 de a întocmi proiectul legii bugetului de stat, precum și proiectele de legi de rectificare bugetară.
Nu sunt întemeiate nici criticile vizând competența de soluționare a cererii prevăzută de art. 36 din OUG27/2006, întrucât obiectul cererii îl constituie despăgubirile cuvenite pentru discriminare potrivit nr.OG 137/2000 și nu stabilirea drepturilor salariale potrivit nr.OUG 27/2006.
Criticile formulate de Ministerul Justiției și Libertăților în legătură cu stabilirea despăgubirilor indexate în raport de rata inflației sunt nefondate, având în vedere faptul că, potrivit art. 155 Codul muncii, sporurile reprezintă o componentă a salariului iar potrivit art. 161 alin. 4 din Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariuluisau neplataacestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs angajatului.
Or, o reală reparație a prejudiciului suferit de angajat se poate realiza prin plata de către angajator a sumei ce acoperă pierderea datorată devalorizării leului, echivalent cu indicele de inflație.
Deși criticile formulate nu sunt întemeiate, recursurile vor fi admise în parte și în temeiul art. 312 alin. 1-2.pr.civ. sentința modificată având în vedere faptul că, prin hotărâre s-a stabilit dreptul reclamanților începând cu luna octombrie 2004 la zi și pentru viitor.
Întrucât, însă, raportul de muncă al reclamantelor, și a încetat la date diferite, acțiunea acestora va fi admisă numai până la data la care au avut calitate de magistrați la Curtea de Apel Cluj.
Restul dispozițiilor sentinței va fi menținut.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 653 din 14 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ de către următorii reclamanți:
- pentru pretențiile aferente perioadei ulterioare datei de 27 martie 2008
- A pentru pretențiile aferente perioadei ulterioare datei de 1 ianuarie 2006
- pentru pretențiile aferente perioadei ulterioare datei de 26 ianuarie 2009
- A pentru pretențiile aferente perioadei ulterioare datei de 26 ianuarie 2009
- pentru pretențiile aferente perioadei ulterioare datei de 1 ianuarie 2006
- pentru pretențiile aferente perioadei ulterioare datei de 1 ianuarie 2008.
Înlătură obligația pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR de a aloca fondurile corespunzătoare acestor perioade.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 1 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
plecat în semnează
vicepreședintele instanței
- -
GREFIER
- -
plecat în semnează
prim grefier
Red.PG/dact.
2 ex./05.08.2009
Jud.primă instanță: /
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Laura Dima, Sergiu Diaconescu
