Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 175/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 175
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău
JUDECĂTOR 2: Sorina Ciobanu
JUDECĂTOR 3: Liliana Ciobanu
Grefier - -
************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârâta ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 664 din 7.08.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat: av. pentru recurentă și intimata - legitimată cu CI seria - nr. - eliberată la data de 25.06.2008 de SPCLEP P, lipsă fiind reprezentantul intimatului-pârât.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că recursul se află la primul termen de judecată, este declarat și motivat în termen și legal scutit de plata taxelor de timbru.
Av. solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Intimata arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Av. având cuvântul pentru recurentă a solicitat admiterea recursului,modificarea în parte a sentinței și respingerea în tot a cererii de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei precizează următoarele:
Munca depusă de intimată, pretinsă a fi prestată suplimentar nu i-a fost solicitat niciodată acesteia, ori dacă i se solicita acest lucru, atunci trebuia îndeplinită o procedură pentru aprobarea efectuării acestor ore suplimentare. Dacă efectua ore suplimentare, atunci pentru acestea urma să se acorde intimatei ore libere plătire.
electronic pentru accesul în unitate este o măsură de control pentru accesul salariaților în unitate. Acesta nu poate fi luat în calcul la stabilirea salariului. Expertiza efectuată este nulă deoarece părțile nu au fost citate, iar expertul nu a răspuns la obiectivele stabilite de instanță.
Cu privire la bonul suplimentar, precizează că intimata nu este îndreptățită să primească 800 lei ci doar 300 lei astfel cum s-a stabilit, deoarece aceasta nu a îndeplinit cerințele pentru a primi întregul bonus și a și fost concediată pentru necorespundere profesională.
Solicită amânarea pronunțării pentru a depune cheltuielile de judecată efectuate și în recurs, iar în cazul în care instanța va aprecia că nu se impune amânarea pronunțării, urmează a se pronunța cu privire la cheltuielile efectuate la fond, cele efectuate în recurs, urmând a fi recuperate pe cale separată.
Intimata, având cuvântul în combaterea motivelor de recurs a precizat următoarele:
Este inginer și a lucrat în cadrul unității recurente din 1986.
I s-a pus în vedere să-și depună demisia sau în caz contrar să i se desfacă contractul de muncă pentru necorespundere profesională pentru a avea posibilitatea de a lua șomaj.
A solicitat plata orelor suplimentare pentru care s-a efectuat și o expertiză, însă nu pentru recalcularea drepturilor salariale ce i s-ar fi cuvenit, ci pentru a demonstra orele lucrate peste program.
Din 1986 lucrează la recurentă și în toți acești ani în carnetul său de muncă nu apare nicio mențiune că nu ar corespunde profesional postului pe care îl ocupa.
În ceea ce privește remedierea produselor de turnare, precizează că aceasta nu este sarcina sa, ci a lucrătorului de turnare. Au concediat-o abuziv și în locul său a fost a angajat un absolvent de facultate.
S-a adresat ITM care a constatat mai multe abateri.
Mai arată că a plecat de la recurentă cu concediu de odihnă pe doi ani de zile neefectuat și neplătit.
Cu privire la expertiza efectuată, arată că expertei nu i s-au pus la dispoziție acte în termenul util.
Pentru a primi bonusul de 800 lei trebuia ca stocul să fie zero la sfârșitul lunii,lucru care s-a întâmplat, dar bonusul i-a fost redus abuziv, deși la fiecare întâi al lunii următoare depune la producție tabelele din care rezulta că stocul este zero.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, precizând că nu a contestat decizia recurentei, crezând ca va primi șomajul.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.664 din 7 august 2009 Tribunalului Neamțs -a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu SC ROMÂNIA SA R, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 6401 lei cu titlu de drepturi bănești, reprezentând contravaloarea orelor suplimentare prestate în intervalul 1 noiembrie 2006-31 iulie 2007, cu dobânda legală pentru perioada cuprinsă între data scadentă și momentul plății efective, precum și suma de 500 lei reprezentând contravaloare bonus pentru luna iulie 2007 la care se va aplica dobânda legală pentru perioada cuprinsă între data scadenței și momentul plății efective. Prin aceeași hotărâre s-a respins cererea reclamantei de restituire a sumei de 216 cu titlu de cotizație, formulată împotriva pârâtului SINDICATUL SALARIAȚILOR DIN CADRUL SC
SRL
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamanta a chemat în judecată pârâții SC SRL R și SINDICATUL SALARIAȚILOR DIN CADRUL SC SRL R pentru a fi obligată societatea angajatoare la plata sumei de bani reprezentând munca suplimentară prestată în perioada 1 noiembrie 2006 - 31 iulie 2007 precum și dobânda legală cuvenită pentru această sumă, precum și plata sumei de 500 lei cu titlu de bonus pentru luna iulie 2007 și a dobânzii legale pentru această sumă. A solicitat reclamanta obligarea SINDICATUL SALARIAȚILOR DIN CADRUL SC SRL la restituirea sumei de 216 lei reprezentând cotizație sindicat pentru o perioadă de 18 luni.
S-a reținut că reclamanta a fost angajată în funcția de maistru sector turnare în cadrul societății pârâte și a prestat ore suplimentare în perioada menționată, situație care rezultă din foile colective de prezență cât și din pontajul electronic al unității pârâte, foile colective de prezență au fost însușite de șeful de secție și prezentat conducerii spre aprobare în vederea plății orelor suplimentare. S-a mai reținut și că pârâta nu respectă legislația muncii cu privire la orele suplimentare, conform adresei ITM N nr. 14828/31 august 2007, motiv pentru care a fost sancționată contravențional și că aceasta și-a exprimat în mod tacit, acceptul față de modul de prestare a orelor suplimentare și nu a făcut dovada acordării de timp liber corespunzător orelor prestate în mod suplimentar.
De asemeni, s-a considerat că prestarea orelor suplimentare nu reprezintă o modificare a contractului individual de muncă, ci reprezintă o excepție de la programul normal de lucru, iar cu privire la bonusul pentru luna iulie 2007 s-a reținut că acesta a fost acordat parțial deși, reclamanta și-a îndeplinit criteriile stabilite pentru acordarea bonusului, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză.
Referitor la restituirea cotizației de sindicat, s-a apreciat că reclamanta nu a dovedit în ce mod a fost defavorizată de sindicat și care au fost solicitările sale către sindicat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea 146/1997.
În motivarea recursului se arată, în esență, că nu au fost îndeplinite condițiile cerute de lege pentru ca munca pretins, prestată de reclamantă să constituie muncă suplimentară (art.118, 119 Codul muncii ), că evidența care reclamanta o invocă nu este relevantă pentru a determina numărul de ore efectiv lucrate de aceasta și că modul în care reclamanta își îndeplinea atribuțiile de serviciu, justifică concluzia că reclamanta nu a prestat ore suplimentare și că nu merită să primească integral bonusul pretins.
Susține reclamanta că intimata nu a respectat normele care reglementează procedura de efectuare a orelor suplimentare, nici prevederile legale din Codul muncii și că aceasta nu are alegere în a opta pentru plata orelor suplimentare în detrimentul acordării de ore libere, nesolicitând nici acordul unității pentru prestarea orelor suplimentare.
Arată recurenta că pontajul lunar invocat de intimată era ținut chiar de aceasta, nefiindu-i opozabil, iar pontajul electronic nu este în măsură să evidențieze orele efectiv lucrate de un salariat și gradul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu pentru acea perioadă.
Susține, de asemeni recurenta că expertiza efectuată în cauză este nulă pentru nerespectarea procedurii de citare prevăzute de art.208 alin.1 Cod procedură civilă și că expertul nu a răspuns la obiectivele încuviințate recurentei, iar concluziile raportului de expertiză sunt greșite, expertul nerăspunzând la obiectivele nr.1,2 și 3.
Mai arată, recurenta și că intimata avea datoria de a-și îndeplini sarcinile de serviciu în cadrul programului normal de lucru și în situația în care nu ar fi reușit, din propria culpă, trebuia să rămână peste program, însă nu pentru a presta ore suplimentare. Arată că intimata a fost concediată pentru că nu corespundea profesional pentru postul pe care îl ocupa, rămânând peste program pentru a remedia greșelile și nu a contestat decizia de concediere.
Referitor la cel de al doilea capăt de cerere din acțiune, respectiv plata bonusului pentru luna iulie 2007, susține recurenta că intimata avea rezultate profesionale slabe și nu era îndreptățită să primească întregul bonus, concluziile din raportul de expertiză nefiind corecte, expertul nedeterminând criteriile de acordare a bonusului.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Recurenta a invocat faptul că intimata nu a respectat procedura pentru a presta orele suplimentare.
Potrivit art.117 Codul muncii, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânală, prevăzută de art.109, este considerată muncă suplimentară, iar potrivit art.118 Codul muncii, la solicitarea angajatorului salariații pot efectua muncă suplimentară.
Din probele de la dosar, respectiv foile colective de prezență,cât și pontajul electronic al unității pârâte, rezultă că intimata a efectuat ore de muncă peste programul normal de muncă.
Faptul că, nu a existat o solicitare expresă a angajatorului pentru a se efectua aceste ore suplimentare, nu poate conduce la concluzia că intimata nu este îndreptățită să primească contravaloarea orelor de muncă prestate peste programul normal de lucru.
În mod corect instanța de fond a apreciat situația în cauză, referitor la faptul că tacit recurenta a acceptat prestarea acestor ore suplimentare, nefăcând în niciun mod dovada că munca prestată de intimată ar fi fost necorespunzătoare și ar fi generat necesitatea unui lucru prelungit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu normale, încadrabile în programul normal de lucru.
Situația că intimatei i s-a desfăcut contractul de muncă pentru necorespundere profesională și că aceasta nu a contestat decizia de desfacere a contractului de muncă, nu sunt de natură să se rețină că nu au fost prestate orele suplimentare în perioada 1 noiembrie 2006-31 iulie 2007 și în ce condiții s-au prestat aceste ore suplimentare ca necesitate sau ca remediu la activitatea defectuoasă.
Faptul că punctajul lunar a fost întocmit de intimată nu poate fi reținut ca nefiind opozabil recurentei, atât timp cât întocmirea acesteia era în sarcina intimatei și atât timp cât nu s-a invocat faptul că nu ar fi fost corect.
Potrivit art.287 din Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărare sa. Or,în cauză recurenta nu a dovedit că intimata nu ar fi prestat ore suplimentare, numărul exact al acestora, că orele prestate peste program ar fi fost prestate ca urmare a necorespunderii profesionale și că ar fi folosit o altă procedură de plată a orelor suplimentare pentru ceilalți salariați.
Conform adresei nr. 14828/31 august 2007 emisă de ITM N, recurenta a fost sancționată contravențional tocmai pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la repaosul săptămânal și munca suplimentară, ceea ce arată că recurenta nu respecta prevederile legale referitoare la munca suplimentară.
Referitor la nulitatea raportului de expertiză, invocată de reclamantă, se va aprecia că în mod corect instanța de fond a respins această cerere, întrucât recurenta a fost înștiințată cu o zi înainte despre efectuarea expertizei, și așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză, consilierul juridic al unității a pus la dispoziția expertului actele necesare întocmirii acestuia, având cunoștință recurenta de obiectivele stabilite de instanță, putând aprecia asupra actelor pe care le-a prezentat expertului.
Situația că expertul nu ar fi răspuns la unele obiective propuse de recurentă, nu poate fi reținută, deoarece expertul a precizat că nu se poate pronunța asupra celor solicitate pe baza actelor puse în dispoziția sa.
Potrivit art.119 Codul muncii munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora.
Recurenta însă nu a făcut dovada că în următoarele 30 de zile după prestarea muncii suplimentare de către intimată i-ar fi acordat acesteia ore libere plătite, astfel încât aceasta să nu fie îndreptățită la a i se plăti orele de muncă prestate suplimentar.
Referitor la acordarea bonusului pentru luna iulie 2007 se va aprecia că acesta a fost acordat în mod corect având în vedere actul adițional nr.5 înregistrat la ITM N cu nr. 1627/24 iulie 2007 prin care se stabilea că începând cu 1 ianuarie 2007 valoarea bonusului acordat era de 800 lei și raportat la expertiza contabilă care arată că intimata a îndeplinit condițiile necesare acordării acestui bonus.
În situația în care considera recurenta că trebuiau îndeplinite alte criterii stabilite anterior și recunoscute pentru toți salariații, avea posibilitatea să le individualizeze și să probeze în acest sens potrivit art. 287 din Codul muncii.
Având în vedere situația reținută, Curtea de Apel în baza art.3041Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de pârâta ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 664 din 7.08.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și intimatul-pârât SINDICATUL SALARIAȚILOR DIN CADRUL SC SRL R, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./
Red.
Tehn. 6 ex.AA. 19.02.2010
Com la părți la 19.02.2010.
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu
