Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1819/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1819/R/2009
Ședința publică din 05 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Sergiu Diaconescu Eugenia Pușcașiu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 269/F din 04 iunie 2009 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanții, -, precum și pe pârâții TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect
calcul drepturi salariale spor risc și suprasolicitare neuropsihică.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriile de recurs, pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.pr.civ.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.269/F din 04.06.2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, a fost espinsă excepția lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtul Ministerului Finanțelor Publice.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantele, și împotriva pârâților Ministerul Justiției ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL BISTRIȚA -, Ministerul Finanțelor PUBLICE, reprezentat în proces de DGFP B-N, precum și cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenientele și împotriva acelorași pârâți și în consecință au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița - să calculeze și să plătească sumele de bani ce reprezintă sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariu de bază brut lunar,astfel:
- reclamantelor, și începând cu data de 1 martie 2008- la zi și pe viitor;
- reclamantei începând cu data de 1 aprilie 2008- la zi și pentru viitor;
- reclamantei începând cu data de 1 iulie 2008 - la zi și pentru viitor;
- reclamantei începând cu data de 18 decembrie 2008- la zi și pentru viitor
- intervenientei începând cu data de 20 noiembrie 2008- la zi și pentru viitor;
- intervenientei începând cu data de 13 noiembrie 2008- la zi și pentru viitor;
sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;
a fost obligat pârâtul Tribunalul Bistrița -N să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor și intervenientelor și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor bănești solicitate de reclamante și interveniente.
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut că nu sunt întemeiate excepțiile inadmisibilității și a lipsei calității procesuale pasive invocate de acest pârât pentru următoarele argumente.
Cu toate că nu sunt raporturi de muncă între acest pârât și reclamanți, se observă că prin acțiunea introductivă, reclamanțiiau solicitat obligarea acestui pârât doar la alocarea unor fonduri necesare plății drepturilor salariale, situație în care, văzând art.19 din legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ce arată că acest minister pregătește proiectele legilor bugetare anuale, inclusiv a bugetului de stat, precum și ale legilor de rectificare, dar și atribuțiile ce revin acestui minister, prevăzute de nr.HG34/2009 privind organizarea și funcționarea acestuia, potrivit căruia elaborează proiectul legii bugetului de stat, precum și proiectele de rectificare a bugetelor de stat, atribuții prevăzute anterior și de HG nr.386/2007 ce a fost abrogată prin cealaltă hotărâre de guvern evocată, precum și faptul că reclamanții sunt plătiți pentru activitatea desfășurată din fonduri de la bugetul de stat, întrucât potrivit art.131 din legea nr.304/2004 activitatea instanțelor de judecată, deci inclusiv cheltuielile de personal, este finanțată de la bugetul de stat, instanța statuează că acțiunea formulată este admisibilă, putând fi obligat Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile bănești necesare cu ocazia întocmirii proiectelor legilor bugetare anuale, ori a celor de rectificare. În aceste condiții, raportat la dispozițiile legale evocate privitoare la atribuțiile acestui pârât și obiectul acțiunii civile reiese în mod evident faptul că acest pârât are legitimitate procesuală pasivă în cauză.
În ce privește fondul acțiunii civile formulate de reclamante,cât și a cererilor de intervenție principală,tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantele, și intervenientele și atât la data promovării acțiunii cât și în prezent, fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, desfășurând activitate în calitate de grefier la Judecătoria Bistrița, respectiv Judecătoria Beclean și au beneficiat de toate drepturile personalului auxiliar de specialitate.
Sporul de 50%, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este reglementat de art.47 din Legea 50/1996 și, la data stabilirii acestui drept, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații și personalul auxiliar își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, care există în aceeași formă și astăzi.
Drepturile salariale ale magistraților și ale personalului auxiliar prevăzute în Legea nr.50/1996 au fost supuse în timp unor modificări, printre care unele efectuate fără respectarea dispozițiilor constituționale privind delegarea legislativă cuprinse în art. 114 alin.1 din Constituția României, respectiv art.115 alin.1 după revizuire.
Astfel, prin OG nr.83/2000, ordonanță simplă, s-a "modificat" Legea nr.50/1996, în sensul că prin aceastaa fost "abrogat" art.47din Legea 50/1996.
Tribunalul a reținut însă că abrogările textelor legale din Legea nr.50/1996 dispuse prin această ordonanță sunt neconforme cu Constituția întrucât nu pot fi emise ordonanțe în domenii care fac obiectul legilor organice și totodată încalcă și dispozițiile din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Potrivit art.72 alin.3 litera "l" din Constituție, anterior revizuirii, respectiv art.73 alin.3 litera "p" după revizuire, regimul raporturilor de muncă ale magistraților și personalul auxiliar, din care face parte integrantă și salarizarea, se reglementează prin lege organică.
Articolul 4 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că "Actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte" iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituția României.
În consecință și după adoptarea OG nr.83/2000, art.47 din Legea 50/1996 a rămas în vigoare și este în vigoare și în prezent, chiar dacă ulterior au fost adoptate și alte legi care reglementează salarizarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Tribunalul a reținut că, articolul 47 din Legea 50/1996nu a fost abrogat de art.50 alin.2 din OUG nr.177/2002,deoarece nu este cuprins în capitolele din lege referitoare la salarizarea și alte drepturi, ci face parte din capitolul "dispoziții comune" și nici nu constituie o dispoziție contrară celor cuprinse în OUG nr.177/2002, fiind un drept complementar și nu unul contrar celor prevăzute în această OUG nr.177/2002.
Nici prin OUG nr.27/2006 nu a fost abrogat art.47 din Legea 50/1996, această ordonanță abrogând expres doar OUG nr.177/2002( prin art.4 lit."a"), nu și dispozițiile din Legea nr.50/1996 în vigoare la acea dată, printre care și art.47. Cum dreptul reglementat de art.47 din Legea 50/1996 nu constituie o dispoziție contrară față de OUG nr.27/2006 (fiind complementară) nu fost abrogat nici de art.4 lit."f" din OUG nr.27/2006.
Concluzionând, tribunalul a reținut că și după intrarea în vigoare a OUG nr.27/2006 continuă să fie în ființă dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 al Legii nr.50/1996.
Este adevărat că OG nr.8/2007 abrogă Legea nr.50/1996 în întregime, însă prin această ordonanță simplă nu se putea produce o abrogare a unei legi organice, astfel căreclamanții beneficiază și în prezent de sporul de risc șisuprasolicitareneuropsihicăîn procent de 50% dinsalariul de bază brut lunar.
Acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este justificată de motive obiective, magistrații și personalul auxiliar de specialitate desfășurându-și activitatea în condiții de stres or vătămările produse de stres trebuie compensate prin stabilirea acestui spor care se adaugă la indemnizația lunară de încadrare pentru magistrați, respectiv salariul de bază brut lunar, pentru personalul auxiliar de specialitate.
În sensul celor anterior reținute de tribunal s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care a fost chemată să realizeze interpretarea unitară a art.47 din Legea nr.50/1996, ca urmare a faptului că în practica judiciară s-au pronunțat soluții diferite cu privire la existența dreptului reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996, după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
Astfel, în ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în Dosarul nr. 5/2008 având ca obiect soluționarea unui recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată a pronunțat Decizia nr. 21, în sensul că a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Prin această decizie realizându-se doar o interpretare a unei dispoziții legale și nu o "legiferare" și cum normele și actele de interpretare a unei dispoziții legale produc efecte de la data intrării în vigoare a dispoziției legale pe care o interpretează și nu doar pentru viitor, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție are efect începând cu data intrării în vigoare a OG nr.83/2000 și nu doar de la data publicării deciziei ÎCCJ în Monitorul Oficial al României, respectiv Monitorul Oficial Partea I, nr.444 din 13.06.2006.
Potrivit art.329 Cod procedură civilă, deciziile prin care se soluționează recursul în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțele de judecată în ceea ce privește dezlegarea problemelor de drept.
Ținând cont de Decizia anterior evocată a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de caracterul obligatoriu al acesteia referitoare la modul de dezlegare al problemei de drept, în vederea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii la nivel național, instanța, având în vedere și dispozițiile legale anterior menționate, urmează a admite în parte acțiunea formulată de către reclamante precum și cererile de intervenție și pe cale de consecință va obliga pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița -N să calculeze și să plătească fiecărei reclamante și interveniente drepturile bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% lunar, calculat la salariul de bază brut lunar, după cum urmează:
- reclamantelor, și începând cu data de 1 martie 2008- la zi și pe viitor;
- reclamantei începând cu data de 1 aprilie 2008- la zi și pentru viitor;
- reclamantei începând cu data de 1 iulie 2008 - la zi și pentru viitor;
- reclamantei începând cu data de 18 decembrie 2008- la zi și pentru viitor
- intervenientei începând cu data de 20 noiembrie 2008- la zi și pentru viitor;
-intervenientei începând cu data de 13 noiembrie 2008- la zi și pentru viitor;
sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Sumele solicitate de reclamanți sunt drepturi bănești cu caracter salarial ce trebuiau executate succesiv de către pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița -N, prin plata lor lunară.
În bazaart. 1082 din Codul civil și art. 161 alin. 4 din Codul muncii, sumele datorate fiecărei reclamante și interveniente au fost actualizate cu indicele de inflație începând cu data scadenței și până la plata efectivă a acestora, pentru a se realiza o despăgubire integrală a acestora, ca urmare a neexecutării lor de bună voie, la scadență.
Întrucât, finanțarea instanțelor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de personal, se asigură potrivit art.131 din Legea nr. 304/2004 de la bugetul de stat, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să aloce fondurile bănești necesare plății drepturilor anterior arătate, acesta având obligația legală în acest sens, ținând cont de art.19 din Legea nr.500/2002 și de art. 3 din nr.34/2009 ce prevăd că acest pârât are atribuții atât în materia elaborării proiectului legii bugetului de stat, cât și a rectificării unor asemenea legi.
Având în vedere că cererea reclamanților privind acordarea sumelor de bani reprezentând sporul de 50% lunar, calculat la salariul de bază brut lunar, a fost admisă și că s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecăreia și până la data plății efective, întrucât repararea prejudiciului suferit este realizată integral în condițiile art.269 alin. 1 din Codul muncii, respectiv prin actualizarea și indexarea sumelor datorate, cererea reclamantelor și intervenientelor de obligare a pârâților la plata dobânzilor legale pentru drepturile salariale solicitate este neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice au declarat recurs.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. constând în abrogarea Legii nr.50/1996 prin OG nr.8/2007 precum și în acordarea pentru viitor a sporului, care nu reprezintă un drept născut și actual.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, invocându-se excepția lipsei calității sale procesuale pasive și a inadmisibilității datorită inexistenței raporturilor juridice de muncă între reclamanți și recurent.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursurile pentru următoarele considerente:
Recursul pârâtului Ministerul Justiției:
Prin Decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a statuat cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. 3.pr.civ. că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001."
În considerentele acestei decizii s-a reținut că "au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României]."
Prin urmare, critica recurentului bazată pe abrogarea Legii nr. 50/1996 prin OG nr. 8/2007 nu subzistă în raport de dezlegarea obligatorie în drept a instanței supreme.
De asemenea, acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică și pentru viitor este justificată în raport de dispozițiile art.110 alin.2 pr.civ. conform cărora "se poate de asemenea cere, înainte de termen, executarea la termen a unei.prestațiuni periodice" și având în vedere că nu reprezintă plata anticipată a unui drept salarial, ci executarea unei obligații salariale la scadență.
Cum sporul pretins prin acțiune are caracterul unui drept salarial, așadar al unei "prestațiuni periodice" și având în vedere că nu este justificată intentarea periodică de către reclamanți a unor acțiuni având ca obiect plata acestui spor câtă vreme starea de fapt și de drept este neschimbată, Curtea de Apel va respinge și acest motiv de recurs.
Susținerile recurentului Ministerul Economiei și Finanțelor referitoare la lipsa calității sale procesuale pasive și la inadmisibilitatea acțiunii se întemeiază pe inexistența raporturilor juridice de muncă, urmând a primi un răspuns comun.
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art. 312 alin. 1.pr. civ. va respinge ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate deMinisterul Justiției Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor publiceîmpotriva sentinței civile nr. 269 din 4 iunie 2009 Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Daniela Griga, Sergiu Diaconescu Eugenia Pușcașiu
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
15 ex./29.10.2009
Jud.fondd./
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Sergiu Diaconescu Eugenia Pușcașiu
