Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1829/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1829/R/2009
Ședința publică din data 6 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTOR 3: Traian Dârjan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL SĂLAJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 1273 din 9 iunie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL SĂLAJ în dosar nr-, privind și pe reclamanții intimați, și pe pârâta intimată CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 6 octombrie 2009 a fost admisă cererea de abținere formulată de doamna judecător, membru al completului de judecată C2 R* litigii de muncă, în componența completului de judecată intrând doamna judecător, conform programării de permanență în materie.
Se constată că la data de 14 august 2009 DGFP Saî nregistrat la dosar concluzii scrise iar TRIBUNALUL SĂLAJ, a răspuns adresei instanței prin scriptul aflat la fila 34 din dosar.
Curtea deliberând, văzând și că părțile au solicitat judecata în condițiile art. 242 proc.civ. apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1273/9.06.2008 a Tribunalului Sălaj, s-a admis acțiunea reclamanților, și au fost obligați pârâții Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor la plata diferențelor de salariu calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege corectate prin adaos în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile prev.de lege pentru funcțiile de demnitate publică astfel:
- pentru perioada 5.05.2005-30 sept.2005 la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei;
- pentru 1.02.2006-31.07.2006 la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei;
- pentru perioada 1.01.2007-31.03.2007 la valoarea de referință sectorială de 331 lei:
- pentru perioada 1.01.2007-31.03.2007 la valoarea de referință sectorială de 358 lei;
- pentru perioada 1.04.2007-30 sept.2007 la valoarea de referință sectorială de 365 lei;
- pentru perioada 1.10.2007-31.12.2007 la valoarea de referință sectorială de 405 lei.
S-a respins cererea reclamantului cu privire la acordarea sumelor actualizate în funcție de rata inflației.
Au fost obligați pârâții să facă mențiunile necesare în carnetele de muncă ale reclamantului iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății acestor drepturi salariale.
Pentru a pronunța această hotărâre, au fost reținute următoarele considerente:
Instanța este competentă material să soluționeze cauza, deoarece reclamanții nu contestă modul de stabilire inițial a drepturilor salariale privind cadrul principial adoptat de nr.OUG 27/2006 și cuantumul valorii de referință sectorială în sensul că nu se aplică cea prevăzută pentru funcțiile de demnitate publică.
Apoi faptele de discriminare sunt săvârșite în cadrul raporturilor de muncă, astfel că, având în vedere și dispozițiile art. 295 alin. 1 rap. la art. 5 din Codul muncii, care interzic discriminările în raportul de muncă, competența revine completelor specializate pentru soluționarea conflictelor de muncă.
Ministerul Justiției are calitate procesuală pasivă având în vedere că suplimentarea cheltuielilor de personal presupun întocmirea proiectului de rectificare bugetară, sens în care inițiativa legislativă aparține Ministerului Justiției.
Potrivit nr. 500/2002, a nr.HG 208/2005 și a nr.HG 386/2007 Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt de responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar,cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ec. este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Executarea obligației de plată este o operațiune ulterioară, se efectuează de ordonatorii principali de credite ca urmare a alocațiilor bugetare acordate prin rectificarea bugetară dispusă în final, de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de judecători la TRIBUNALUL SĂLAJ.
Potrivit art. 1 din nr. 50/12996 "salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete se face ținându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat, de pregătirea și competența profesională, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați".
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din nr.OG 134/1999, începând cu luna septembrie 1999, valoarea coeficientului de ierarhizare a salariilor de bază a personalului din organele autorității judecătorești, reglementată de nr. 50/1996, este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de nr. 154/1998, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite.
Actele normative ulterioare de modificare și completare a nr. 50/1996, nr.OG 83/2000, respectiv nr.OUG 177/2002 prevăd expres că indemnizațiile pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislativă și executivă.
"Această valoare, actualizată periodic se aplică de drept magistraților, în temeiul prezentei ordonanțe de urgență" (OUG 177/2002, art. 2 alin. 1).
Aceste prevederi legale nu au fost respectate de instituțiile pârâte, care au aplicat pentru calcularea salariilor magistraților o valoare de referință sectorială mult mai mică decât cea prevăzută pentru funcțiile publice.
Ceea ce se revendică de către reclamanți este calcularea salariilor pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică, astfel că susținerile din întâmpinarea Ministerului Justiției că valoarea de referință sectorială stabilită pentru calcularea salariilor magistraților s-a majorat succesiv în funcție de creșterea prețurilor de consum, nu este în concordanță cu cererea reclamanților, deoarece prin întâmpinare se face referire la valoarea de referință sectorială nelegal stabilită, mult mai mică decât cea stabilită de lege pentru funcțiile de demnitate publică.
Pe de altă parte, prin anexa 2/2 la Legea nr. 154/1998 sunt nominalizate funcțiile de președinte, vicepreședinte, președinte de secție și judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce reprezintă o discriminare directă în sensul nr.OG 132/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Magistrații, indiferent de nivelul instanței alcătuiesc corpul magistraților și sunt din același sistem al justiției și salarizați printr-o lege unică.
Nominalizarea în anexa 2/2 de la nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, înseamnă aplicarea discriminatorie față de magistrații de la Curtea de apel, tribunale și judecătorii a dispozițiilor legale privind aplicarea valorii de referință sectorială pentru toți magistrații, indiferent de nivelul instanței.
Oricum, diferențele salariale vor fi determinate de coeficienții de multiplicare diferiți pentru fiecare nivel de instanță.
Magistrații sunt incluși în rândul persoanelor care dețin demnității publice.
Potrivit dispozițiilor nr.OG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi a judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, magistrații nu beneficiază de un salariu de bază, precum orice salariat sau funcționar public, ci de o indemnizație de încadrare lunară brută.
Acest concept se regăsește și în nr. 154/1998, unde se stipulează că personalul bugetar beneficiază de un salariu de bază, cu excepția persoanelor "care ocupă funcții de demnitate publică" care, pentru activitatea desfășurată, cu dreptul la o indemnizație de încadrare lunară.
Magistrații sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, situația fiind similară cu cea a demnitarilor, așa cum rezultă și din art. 3 din nr. 154/1998, potrivit căruia funcția de demnitate publică este acea funcție care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate sau indirect, prin numire, potrivit legii.
Așadar, magistrații fac parte din rândul persoanelor care dețin demnități publice și li se aplică prevederile din nr. 154/1998 privind acordarea valorii de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică.
Pentru perioada 05.05.2005 - 30.09.2005 și 01.2005 - 31.01.2006 deși OUG134/1999 aprobată prin nr. 714/2001, care prevede expres că valoarea coeficientului de ierarhizare a salariilor de bază ale personalului din organele autorității judecătorești, reglementată de nr. 50/1996, este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută prin nr. 154/1998 pentru funcțiile de demnitate publică, reclamanților nu li s-a acordat creșterile salariale prevăzute de nr.OG 9/2005 pentru personalul care ocupă funcții de demnitate publică. Or, conform dispozițiilor art. 74 alin. 2 din nr. 303/2004, lege organică, drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege.
Având în vedere că, de exemplu, pentru funcția de demnitate publică aleasă de Președintele României, indemnizația lunară era de:
- 46.764.000 lei la 1.01.2003, conform Anexei nr. 7/1a la nr.OUG 191/2002;
- 49.409.780 la 1.01.2004 în baza creșterii de 6% prev. de art. 3 lit. a din nr.OUG 123/2003;
- 52.374.367 lei la 01.2004, în baza creșterii de 6% prev. de art. 3 lit. a din aceeași ordonanță și de
- 65.469.000 lei la 1.2005 conform Anexei 8/1 la nr.OG 9/2005, rezultă că pentru persoanele ce ocupă funcții de demnitate publică alese, numite și asimilate acestora, au crescut cu 25% începând cu 01.2005, iar conform art. 3 alin. 5 din nr.OG 9/2005, începând cu luna ianuarie 2005 s-a acordat 45% din creșterea rezultată ca diferență între indemnizația stabilită potrivit anexelor acestor ordonanțe și indemnizația avută în luna decembrie 2004.
Drept urmare, în temeiul prevederilor legale anterior menționate, ale art. 1 alin. 4 din Constituția României care reglementează organizarea statutului potrivit principiului separației și echilibrului puterii - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale și ale art. 1 alin. 1 din nr. 304/2004 conform cărora puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, tribunalul va constatat întemeiate pretențiile reclamanților de a le acorda creșterile salariale prevăzute de nr.OG 9/2005.
Pentru aceleași rațiuni, sunt întemeiate solicitările pentru determinarea corectă a valorii de referință sectorială prevăzută de nr.OG 3/2006 și 10/2007.
Prin nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, intrată în vigoare la 01.04.2006, valoarea de referință sectorială s-a stabilit la suma de 257 lei, deși valoarea de referință sectorială prevăzută de nr.OG 3/2006, în vigoare la acea dată, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, era de 312,3 lei.
În acest mod au fost încălcate prevederile art. 3 alin. 4 din Constituția României privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.
Prevederile legislative din nr.OUG 27/2006 sunt în contradicție și cu prevederile art. 74 din nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora "drepturile salariale ale magistraților nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege".
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
Astfel, recurentul TRIBUNALUL SĂLAJa solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii, învederând că instanța a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii raportat la dispoz.art.3 (1) din OUG 27/2006 și anexei 1 la OUG 27/2006 Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat necompetența materială a Tribunalului Sălaj față de dispozițiile art.36 din OUG 27/2006.
A mai învederat faptul că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii.
În acest sens a susținut că Ministerul Economiei și Finanțelor nu participă nemijlocit la raportul juridic litigios pentru a fi citat conform Codului d e procedură civilă.
Or, în condițiile art.3 alin.1 pct.2 din HG 386/2007 privind organizarea și funcționarea Economiei și Finanțelor, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat, și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Or, în aceste condiții se susține că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi implicat în plata drepturilor solicitate de reclamant întrucât aceste fonduri sunt asigurate din bugetul Ministerului Justiției și nicidecum din cel al Ministerului Economiei și Finanțelor.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispoz.art.304 pct.9 pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:
Față de obiectul dedus judecății, instanța de fond a examinat cauza prin prisma dispoz.art.1 din Legea 50/1996, și art.1 din OG 134/1999, anexa 2/2 din Legea 154/1998.
În ce privește excepțiile ridicate de Ministerul Economiei și Finanțelor legate de necompetența materială a Tribunalului Sălaj, lipsa calității procesuale pasive, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile Legii 500/2002, a HG 208/2005 și HG 386/2007 privind și rolul acestui minister de răspunde la elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Cum executarea obligației de plată este o operațiune ce se efectuează ulterior de ordonatorii principali de credite ca urmare a alocațiilor bugetare acordate prin rectificarea bugetară, dispusă în final de Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța de fond în mod legal înlăturat excepțiile ridicate de acest pârât.
Astfel, față de cele expuse, nefiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. recursurile pârâților urmează a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr.1273 din 09.06.2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PE/CA
10.22.2009 - 13 ex.
Jud.fond.;
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Eugenia Pușcașiu, Traian Dârjan
