Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1842/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1842/
Ședința publică din 17 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatoarea, domiciliată în Tg-M, -,.5,.17, județul M, împotriva deciziei civile nr.1492/R din 31 august 2009, pronunțată de Curtea de Apel Tg-M în dosarul nr-, precum și asupra cererii de revizuire formulată împotriva sentinței civile nr.591 din 30 martie 2006, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr.1117/2006.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 10 2009 - care face parte integrantă din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi, 17 2009.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- din 09.10.2009, contestatoarea, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1492/R din 31 august 2009, pronunțată de Curtea de Apel Tg-M în dosarul nr-, solicitând admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate ca netemeinică și nelegală și în urma rejudecării recursului, revizuirea sentinței civile nr.591/30.03.2006.
Prin decizia nr.1492/R/31.08.2009, pronunțată de Curtea de Apel Tg.M în dosar nr- s-a admis recursul declarat de Tg.M, împotriva sentinței civile nr.1642 din 1 octombrie 2008 Tribunalului Mureș.
S-a respins recursul declarat de reclamanta, împotriva aceleiași hotărâri judecătorești, și în consecință:
S-a modificat în parte hotărârea atacată în sensul că:
- s-a respins integral acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Tg-
Această decizie a fost atacată de reclamantă cu prezenta contestație în anulare.
În motivele contestației în anulare, contestatoarea a reluat unele din motivele cererii de recurs deși în final solicită și revizuirea sentinței civile nr.591/30.03.2006, în conformitate cu art.322 (2) și 322 (9) Cod procedură civilă.
A mai arătat în motivele contestației că, s-a prezentat în data de 07.08.2006 la sediul societății și a depus hotărârea prin care s-a anulat decizia de concediere a unității pârâte, dar nu a fost reintegrată în funcția deținută anterior deciziei de concediere.
De asemenea mai arată că suma de 512 lei ar fi salariul lunar neindexat pentru portul de calculator și că suma de 15000 lei reprezintă salariul neindexat pentru perioada 15.03.2006-15.03.2009, și precizează că, nu a formulat cerere de reintegrare în funcția deținută anterior, odată cu cererea de anularea dispoziției de desfacere a contractului de muncă, pentru că nu este de meserie și nu a știut că era necesar să solicite reintegrarea odată cu anularea deciziei de concediere. Precizează că este sub tratament medical psihiatric din 1985, este aptă medical și nu prezintă tulburări de comportament.
Prin întâmpinare intimata, a solicitat respingerea contestației în anulare și menținerea deciziei civile nr.1492/R/31.08.2009 a Curții de Apel Tg.M, cu cheltuieli de judecată.
În motivele întâmpinării pârâta a arătat că, contestatoarea solicită anularea deciziei nr.1492/R/2009 pronunțată de Curtea de Apel Tg.M, ca netemeinică și nelegală și corectarea hotărârii atacate.
Pârâta susține că, contestatoarea invocă o serie de motive contradictorii făcând confuzii grave între date și evenimente petrecute pe parcursului celor 5 ani de procese, date descrise fără nicio logică care de altfel, au fost dezbătute de instanță, neindicând temeiul legal al contestației.
Consideră contestația neîntemeiată, deoarece nu sunt îndeplinite prev. art.317 și 318 Cod procedură civilă și nu a fost introdusă pentru motivele prevăzute de aceste două articole.
Potrivit art.318 Cod procedură civilă se poate formula contestație în anulare împotriva unei hotărâri a instanței de recurs atunci când soluția dată a fost consecința unei greșeli materiale, când nu este necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.
Astfel, legea nu a urmărit să deschidă părților calea recursului la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță sub motivul greșitei stabiliri a situației de fapt.
De asemenea, contestatoarea depune în data de 26.11.2009, o completare a motivării contestației și solicită admiterea contestației formulate și a revizuirii deciziei civile nr.1492/R/31.08.2009, în temeiul art.322 (2) Cod procedură civilă, în baza acelorași motive invocate în contestația în anulare.
Față de cererea contestatoarei de revizuire a deciziei nr.1492/R/31.08.2009 se constată că o astfel de cerere se va face separat, întrucât instanța a fost sesizată în prezentul dosar cu cerere de contestație în anulare.
Analizând legalitatea și temeinicia contestației formulate de contestatorii mai sus menționați, în baza disp. art.317-318 Cod procedură civilă, având în vedere prevederile legale, Curtea apreciază că, contestația în anulare este nefondată, urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente:
Referitor la prev. articolelor 317 și 318 Cod procedură civilă, care stabilesc posibilitatea de a ataca o hotărâre irevocabilă, această cale de atac extraordinară, poate fi invocată, în condițiile în care pronunțarea acestei hotărâri s-a făcut ca rezultat al unei greșeli materiale. Atât doctrina cât și practica judiciară de comun acord au stabilit faptul că prin greșeală materială se înțelege greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de interpretare a dispozițiilor legale de apreciere a probelor din dosar, acestea fiind în opinia instanței motive pentru exercitarea altor căi de atac.
În cazul de față, analizând motivele contestației în anulare formulată, reiese cu claritate că, contestatoarea solicită desființarea deciziei civile nr.1492/R/31.08.2009, care vizează unele din motivele de recurs.
Având în vedere dispozițiile art.318 Cod procedură civilă și motivele invocate de contestatoare, se constată că nu respectă prevederile legale ale textului, stabilit de legiuitor de admisibilitate a contestației în anulare, întrucât se constată că nu este o greșeală materială cum susține contestatoarea.
În mod corect instanța de recurs a interpretat corect dispozițiile legale, în sensul că decizia de concediere s-a anulat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă dată la 17.07.2006, iar la 2 ani după această decizie, respectiv la data de 10.06.2008, s-a solicitat de către contestatoare reintegrarea în funcția deținută anterior fără ca la formularea acțiunii de anulare a dispoziției de concediere să se solicite și reintegrarea sa în funcția de ținută anterior.
În procesul civil, principiul disponibilității părților lasă la alegerea părților formularea sau neformularea diverselor cereri de judecată, dar în sensul exact al art.78 alin.2 din Codul muncii.
În acest sens rezultă că repunerea părților în situația anterioară se face la cererea salariatului, iar în speța de față la cererea contestatoarei.
Instanța a considerat că cererea este nefondată deoarece cererea contestatoarei a depășit termenul legal de a urma o cale separată de a cere anularea dispoziției de concediere așa încât, s-a procedat la respingerea integrală a acțiunii contestatoarei.
Așa fiind, se apreciază ca nefiind îndeplinite prev. art.318 Cod procedură civilă, stabilite de legiuitor în mod expres și limitativ pentru admisibilitatea contestației în anulare și urmează a se proceda la respingerea acesteia, considerându-se că motivele de fapt și de drept invocate în susținerea ei sunt nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea, domiciliată în Tg-M, -,.5,.17, județul M, împotriva deciziei civile nr.1492/R din 31 august 2009, pronunțată de Curtea de Apel Tg-M în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.AV
Tehnored.CC/4 exp.
26.01.2010
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
