Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1872/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1872/R/2009
Ședința publică din 07 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Sergiu Diaconescu Eugenia Pușcașiu
- -
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR și MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1153 din 30 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțate în dosar nr-, privind și pe reclamanții, -, și pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect calcul drepturi salariale.
dezbaterilor s-a consemnat în încheierea ședinței publice din data de 05 octombrie 2009, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1153/30.04.2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanții, -, și, în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției și Libertăților, și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință pârâții de rând 1 și 2, au fost obligați, în solidar, la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație, în favoarea fiecărui reclamant a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 15.04.2008 și până la zi, precum și să acorde lunar acest spor, în continuare.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să pună la dispoziția pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin sentințele civile nr. 671/15.04.2008 și nr. 667/15.04.2008, s-a admis cererea reclamanților si a intervenientei în nume propriu, pârâții de rând 1-2 fiind obligați să le acorde acestora plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pe perioada noiembrie 2000-15.04.2008, respectiv pentru perioada 01.04.2004-01.02.2007 și 01.04.2004-01.12.2006 pentru intervenienta.
Prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1990, republicată, nu au fost abrogate expres sau implicit ca și faptul că prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Secțiile Unite, pronunțate în dosar nr. 5/2008, acest drept a fost recunoscut magistraților si personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a OUG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001, decizie care conform art. 329 alin.3 proc. civ. este obligatorie pentru instanțele judecătorești.
Privitor la acordarea drepturilor salariale solicitate de către reclamanți, Ministerul Justiției și Libertăților a emis Ordinul nr. 768/C/04.03.2009 prin care arată că, începând cu data de 01.03.2009, judecătorii instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară. Acest ordin a fost emis având în vedere cele dispuse prin Decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite cu privire la recursul în interesul legii privind interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare.
Prin Ordinul nr. 1165/C/09.04.2009 al Ministrului Justiției și Libertăților, drepturile salariale recunoscute, anterior menționate, urmau să se acorde doar magistraților care dețin hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare".
Din analiza prevederilor acestui ordin rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate la data emiterii acestuia si după această dată prin care se acordă aceste drepturi "pentru viitor" sau "în continuare" vor fi puse în executare doar de la momentul "pronunțării", neputându-se pune problema recalculării drepturilor cuvenite pentru intervalul 01.03.2009 și data pronunțării. Prevederi asemănătoare cuprind și Ordinele nr. 1167/2009 și nr. 1168/2009.
În contextul celor arătate mai sus, conduita reprezentanților pârâtului de rd. II este nelegală câtă vreme a dispus, recunoscând aceste drepturi, ca Direcția Generală Economică din Minister, Curțile de Apel și Tribunalele să stabilească și să calculeze sumele cuvenite tuturor judecătorilor, asistenților judiciari, personalului din serviciile de probațiune și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești (pentru acestea din urmă prin Adresa nr. 24956/05.03.2009) fapt care s-a și întâmplat.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. l și 4 din Codul Muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, angajatorul fiind obligat să nu dispună măsuri având ca efect neacordarea, restrângerea sau înlăturarea unor drepturi prevăzute în legislația muncii sau rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.
Drepturile reclamanților au fost prevăzute de normele legale anterior menționate și constituind o obligație legală neacordarea acestora prin motivarea lipsei sintagmelor "pentru viitor" și "în continuare", din hotărârile judecătorești pronunțate tocmai pentru a se aplica prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată constituie un abuz.
Pe de altă parte, din conținutul dispozitivului sentinței anterior menționate, respectiv sentința civilă nr. 667/15.04.2008, rezultă că pârâta de rd. l, respectiv Curtea de APEL CLUJ, a fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenientei în interes propriu, situație în care instanța a considerat că acest drept este în ființă, și ca atare, reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de acesta în continuare câtă vreme nu există o dispoziție contrară.
Întârzierea nejustificată a drepturilor salariale stabilite și recunoscute angajatului poate determina obligarea angajatorului la daune interese pentru repararea prejudiciului, conform prevederilor art. 161 alin.4 din Codul Muncii.
În contextul celor mai sus arătate, trebuie pusă în discuție și problema posibilității anulării unor acte administrative emise de către o autoritate publică nelegal chiar de către aceasta. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.6 din Legea nr. 554/2004, o astfel de entitate poate solicita instanței constatarea nulității acestuia în situația în care nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil si a produs efecte juridice. Ne aflăm în situația aceasta privind efectele Ordinului nr. 768/C/04.03.2009, emis de către Ministerul Justiției și Libertăților câtă vreme sumele cuvenite reclamanților au fost calculate și virate ordonatorilor secundari si terțiari de credite, pentru ca apoi să fie retrimise ordonatorului principal de credite.
De altfel, Curtea de Apel București prin sentința civilă nr. 1750/24.04.2009 a suspendat executarea Ordinului nr. 1163/C/2009 si nr. 1165/C/2009 emise de către pârâtul de rd. II până la pronunțarea instanței de fond.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei si Finanțelor, deși acesta a formulat întâmpinare prin care nu a invocat excepția, instanța a constatat că acesta are calitate procesuale pasivă, deoarece potrivit dispozițiilor art. 2 din OG nr. 22/2002, ca și ordonator principal de credite, are obligația să ia toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii ale celorlalte instituții publice finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumele stabilite prin titluri executorii.
Pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor au formulat recurs.
Prin recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților se invocă excepția autorității de lucru judecat.
Recurentul consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1201 Cod civil, care reglementează excepția menționată întrucât între cererile de chemare în judecată formulate în dosarele înregistrate la Tribunalul Cluj și soluționate prin sentințele nr. 667/2008 și nr. 671/2008, dosarul de față există identitatea de obiect, cauză (în parte) și părți cerută de lege. Aceleași dispoziții sunt incidente și în ceea ce privește acordarea pentru viitor a drepturilor solicitate, cu atât mai mult cu cât aceste drepturi sunt eventuale, nefiind născute și actuale.
De asemenea, s-a solicitat să se constate netemeinicia reținerilor instanței de fond privitoare la conduita recurentului, neputându-se reține că aceasta este una nelegală.
S-a subliniat că aprecierile instanței legate de revocarea 768/C/2009 nu au legătură cu cauza, iar instanța nu a fost investită cu soluționarea unei asemenea cauze.
Referitor la fondul cauzei se arată că art. 47 din Legea nr. 50/1996, prevedea sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate. Acest text de lege a fost abrogat prin artA2 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Prin Decizia nr.21/10.03.2008, instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
Având în vedere că, din februarie 2007, intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr.8/24.01.2007, pretențiile reclamanților sunt nefondate. Astfel, prin art. 30 din OG nr.8/2007 se prevede că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. În consecință, sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, dispozițiile Legii nr.50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar fiind abrogate în întregime.
Apreciază că prin emiterea ordinelor amintite de instanța de fond nu a recunoscut drepturile reclamanților, ci doar a trecut la executarea unor hotărâri judecătorești.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a arătat că nu se poate reține că are calitate procesuală activă în cauza dedusă judecății, prin prisma faptului că prin Legea finanțelor publice nr. 500/2002, se reglementează constituirea fondurilor publice si prevederea cheltuielilor bugetare cu destinație precisa. Rolul esențial in procesul bugetar si in execuția de casa bugetara revine Guvernului si respectiv Parlamentului. Potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul este acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de Guvern.
"Rolul Guvernului", la art.18 din Legea sus menționata, stabilește ca acesta asigura elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum si supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectifica re bugetara anuala si a contului general anual de execuție.
Consideră recurentul că întrucât nu are calitatea de ordonator de credite, iar rectificarea bugetara nu se poate efectua decât in baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, acesta este în imposibilitate de a modifica sau a elabora un proiect al bugetului de stat în lipsa proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum si în lipsa aprobării de către Guvern si a adoptării de către Parlament a proiectelor bugetare.
Apreciază că e alta parte, acordarea drepturilor salariale solicitate ar echivala cu stabilirea de către instanță a altor drepturi salariale decât cele prevăzute de lege, instituindu-se astfel pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele cu cele prevăzute prin actele normative și încălcându-se astfel rolul Parlamentului de autoritate legiuitoare a țării. A subliniat că în acest sens, s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 821/2008, declarând neconstituționale prevederile art.1, art. 2 alin.(3) și art. 27 alin.(1) din nr.OG 137/2000, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le . cu norme create pe cale judiciară.
La termenul din 05.10.2009 Curtea, în temeiul art. 306 al.2 Cod de procedură civilă, a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, tardivitatea recursului formulat de către recurentul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor.
Trecând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate, Curtea a reținut următoarele:
Recursul Ministerului Justiției și Libertăților
Curtea nu găsește întemeiată excepția puterii de lucru judecat, ivocată ca un prim motiv de recurs de către recurent, raportat la faptul că nu se regăsește tripla identitate instituită de art. 1201 Cod civil.
Într-adevăr între cererile de chemare în judecată formulate în dosarele înregistrate la Tribunalul Cluj și soluționate prin sentințele nr. 667/2008 și nr. 671/2008, și cerea din dosarul de față există identitatea de cauză și părți, fără a se regăsi însă identitatea de obiect.
Astfel prin cererea dedusă judecății reclamanții solicită acordarea drepturilor bănești menționate pentru perioada 15.04.2008 până la zi și în continuare, iar în cererile soluționate irevocabil perioada vizată este 01.04.2004-01.02.2007(dosar nr- - sentința civilă nr. 671/15.04.2008, 4 dosar fond), noiembrie 2000-15.04.2008(dosar nr- - sentința civilă nr. 667/15.04.2008, 7 dosar fond).
În ceea ce privește fondul cauzei, se reține că reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul Curții de APEL CLUJ, au solicitat obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică începând, cu luna 15.04.2008, până la zi și în continuare.
Prin Decizia nr. 21 din 10.03.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, s-au statuat următoarele:
"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3. proc. civ. decizia pronunțată în interesul legii este obligatorie.
Așadar, nu poate fi primită susținerea privind nelegalitatea sentinței întemeiată pe faptul că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate, prin prisma faptului că această chestiune a fost soluționată prin recursul în interesul legii, astfel că nu poate primi o altă soluționare în decizii de speță.
Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor
Cauza soluționată prin sentința atacată cu recurs are ca obiect drepturi salariale, încadrându-se deci în categoria conflictelor de muncă.
Potrivit dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 168/1999, hotărârile instanței de fond sunt definitive, împotriva acestora putându-se declara recurs în termen de 10 zile de la data comunicării, conform art. 80 din aceeași lege.
Sentința a fost comunicată pârâtului la data de 28.05.2009, potrivit dovezii de la fila 44 dosarului tribunalului, iar recursul a fost înregistrat la data de 9 iunie 2009, cu depășirea termenului legal, astfel că este găsit ca întemeiat motivul de ordine publică invocat.
Raportat la aspectele reținute, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1.pr.civ. coroborate cu art. 304 pct. 5 Cod de procedură civilă va respinge recursul ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și ca tardiv recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 1153 din 30.04.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 07 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Daniela Griga, Sergiu Diaconescu Eugenia Pușcașiu
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.DG/dact.MM
13 ex./03.11.2009
Jud.fond: /
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Sergiu Diaconescu Eugenia Pușcașiu
