Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
Dosar nr- DECIZIE Nr. 19
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Pîrjol Năstase Doru Octavian JUDECĂTOR 2: Busuioc Anamaria
- - - - JUDECĂTOR
- - ASISTENT JUDICIAR
- - ASISTENT JUDICIAR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine a venit spre pronunțare acțiunea civilă promovată de reclamații, (), R, I, (), (), în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect calcul drepturi salariale.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 08 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
DELIBERĂND
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții, (), R, I, (), (), și au solicitat, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, plata drepturilor salariale constând în sporul pentru lucrul la calculator, respectiv 15 % din salariul de bază brut pe perioada iunie 2005 și în continuare, sume actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective a acesteia, ținându-se cont de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în cadrul Tribunalului Neamț.
S-au solicitat și:
- acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data acțiunii și pentru anii 2006 și 2007;
- obligarea pârâtului Tribunalului Neamț de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat în esență următoarele:
Începând cu luna ianuarie 2005 întreg personalul auxiliar de specialitate a început să lucreze pe calculator, chiar de introducerea sistemului ECRIS și de modificarea codului d e procedură penală la art.304, prin care s-a instituit prevederea expresă a înregistrării ședinței de judecată, privind cauzele penale, când au fost instalate calculatoarele, fiind astfel dezafectate mașinile de scris. Din acel moment, reclamanții au început să lucreze numai pe calculator, iar din 2006 de la introducerea sistemului ECRIS, fiind obligatorie introducerea tuturor datelor din dosare în sistem, volumul muncii reclamanților s-a dublat, necesitând o mai mare atenție și o durată mai mare în timp ca lucru pe calculator.
Acest sistem de operare în calculator a fost reglementat prin Hotărârea nr.352/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești și a intrat în vigoare începând cu luna iulie 2006.
Prin introducerea sistemului informatizat, au fost obligați să opereze toate datele, informațiile, înscrisurile existente la dosare, inclusiv redactarea și tehnoredactarea încheierilor de ședință, a adreselor și hotărârilor pronunțate.
Munca pe calculator a presupus pentru întreg personalul auxiliar de specialitate o suprasolicitare neuropsihică specifică responsabilităților noastre, în exercitarea atribuțiilor în cadrul programului normal de muncă, ceea ce a determinat stări de oboseală a ochilor și a întreg organismului. Din informațiile căpătate din mass-media au concretizat existența unor categorii de personal din diferite instituții private și publice care au beneficiat de studii și analize efectuate de către medici de specializați în medicina muncii privind riscurile referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Pentru afecțiunile și riscurile la care se supun utilizând în programul de lucru și în activitatea efectuată calculatorul, aceste categorii de personal au obținut și beneficiază în prezent de un spor pentru lucrul pe calculator, în unele unități denumit " spor de ecran".
Mai mult decât atât, legiuitorul a ținut să instituie prin Legea nr.319/2006 principiile referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, iar prin hotărârea Guvernului nr.1028 din 9 august 2006 să stabilească cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
Conform unui ordin intern, personalului din serviciul contabilitate și informatică din cadrul Înaltei Curți de Casație și justiție îi este acordat sporul de calculator.
Acest spor de calculator este încasat și de alți salariați din cadrul Ministerului Justiției, de cei de la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, de acesta beneficiază și salariații din cadrul sistemului sanitar, din învățământ,salariați din domeniul industriei chimice și petrochimiei.
Atât timp cât aceste categorii de salariați beneficiază de un spor de ecran și zile libere, pentru munca efectuată pe calculator, în baza unor reglementări atât de ordin intern, cât și în baza unor acte normative, precum Codul Muncii și Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național, se consideră discriminați în raport de aceștia pentru efectuarea unei aceleiași munci și în aceleași condiții.
Citarea reclamanților solicită a fi făcută la TRIBUNALUL NEAMȚ, cu sediul în P N,-.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 142 Codul Muncii, Legea nr.319/2006, HG.nr.1028/2006, Lg.nr.56/1996 la art.14 al.1 și nr.OG137/2000 aprobată prin Legea nr.48/2002, modificată prin Legea nr.27/2004, art.1 alin.2 și OG nr.8/2007.
Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat lipsa calității sale procesuale pasive.
În întâmpinarea depusă de Ministerul Justiției s-au invocat următoarele:
Sporul de lucru la calculator la care se referă reclamanții în acțiunea formulată nu reprezintă altceva decât o reglementare sub nomen juris propriu a sporului pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu un spor distinct, așa cum afirmă aceștia, spor care, de altfel, nu este reglementat ca atare în favoarea reclamanților prin niciun act normativ.
Astfel, art.30 din nr.OUG177/2002 a prevăzut că:" (1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, la instanțele judecătorești și parchete, se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Din interpretarea textelor de lege incidente în materia salarizării magistraților și personalului auxiliar mai sus-menționate rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15 % este condiționată de stabilirea, pe baza unei expertize de specialitate, a existenței unor condiții de muncă, care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
Prin urmare, dispozițiile legale invocate nu pot fi interpretate în sensul imperativității acordării sporului de 15 % de mai multe ori, sporul în discuție poate fi acordat o singură dată, în urma aprecierii de ansamblu a uni expert de specialitate asupra existenței în cadrul fiecărei instanțe în parte a condițiilor prevăzute de legiuitor.
În consecință, legiuitorul a reglementat acordarea sporului de 15 % numai o singură dată, și nu ori de câte ori angajații " constată" existența unui factor nociv care să justifice acordarea acestui spor.
Potrivit art.65 din Lg.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate: " (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare".
Având în vedere că textele de lege enunțate mai sus sunt dispoziții cu caracter special, potrivit principiului " specialia generalibus derogant", acestea au prioritate față de dispozițiile din Codul Muncii. Reclamanții nu pot invoca regulile generale prevăzute de legislația muncii din moment ce actele normative speciale nu reglementează zile de concediu suplimentare pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare.
De altfel, în acest sens, invocă art.1 alin(2) Codul Muncii: " Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii".
De asemenea, art.295 din Codul Muncii stabilește că: " Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective".
Pentru motivele ce se vor expune, instanța va respinge acțiunea ca fiind nefondată:
Informatizarea instanțelor făcută de Ministerul Justiției a fost una în avantajul personalului( magistrați, personalul auxiliar) cu scopul vădit de a ușura atât accesul la legislație cât și activitatea aferentă actului de justiție.
Acțiunea reclamanților " privește" situația din perspectiva unei situații dezavantajoase.
Or, de vreme ce reclamanții beneficiază deja de sporul de 15 % conform art.22 din OG8/2007, o nouă plată a sporului de 15 % ( pentru calculator) ar echivala cu o dublă plată.
Sporul de 15 % prevăzut de art.22 din nr.OG8/2007 acordat pentru condiții demuncă grele, vătămătoare sau periculoase, ceea ce implică și lucrul cu calculatorul ( condiții vătămătoare).
Vor fi respinse și capetele de cerere subsidiare, Lg. 567/ 2004 fiind o lege specială care derogatorie de la norma generală ( CCM la nivel național) acordă un "beneficiu" de 30 de zile lucrătoare de concediu ceea ce depășește minimul de 21 de zile + 3 zile.
Cu privire la calitatea procesuală, instanța va constata că acesta are calitate, art.19 din Lg. 500/2002 fiind relevant în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată acțiunea promovată de reclamanții, (), R, I, (), (), toți cu domiciliul ales la Judecătoria Piatra Neamț,-, jud.N în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B, sector 5,-, CURTEA DE APEL BACĂU cu sediul în B,-, TRIBUNALUL NEAMȚ cu sediul în N,-, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B,--3, sector 1 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiect calcul drepturi salariale.
Cu opinia separată a domnului asistent judiciar care este pentru admiterea în tot, a acțiunii.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
ASISTENȚI JUDICIARI,
GREFIER,
red. AM/24.09.
tehnored.BC/ 53 ex./ 30.09.2008
CU OPINIA SEPARATĂ A ASISTENTULUI JUDICIAR
-
care este pentru admiterea în totalitate a acțiunii formulate, pentru următoarele considerente:
Reclamanții sunt personal auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Piatra Neamț și sunt încadrați în baza unor raporturi juridice de munca reglementate de dispozițiile Codului Muncii.
Ori, salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este reglementată în prezent de art. 3 din OG nr. 8/2007 fiind stabilită pe baza valorii de referință sectorială si a coeficienților de multiplicare pe
grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul instanței sau al parchetului.
Potrivit art. 6 alin 2 din Codul Muncii, tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute:
-dreptul la plată egală
-dreptul la negocieri colective
-dreptul la protecția datelor cu caracter personal
-precum si dreptul la protecția împotriva concedierilor ilegale.
În legătură cu măsura protecției sănătății și securității în muncă, sporurile la salariu pot fi stabilite până la limita maximă permisă de lege pentru, locurile de muncă cu condiții grele sau vătămătoare, mai ales că aceste sporuri pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a unui drept distinct.
Cum sporul de calculator de pana la 15% din salariul de bază solicitat de către reclamanți a fost și este acordat anumitor categorii de salariați din alte domenii sau chiar din domeniul justiției.
Or, în situația în care legea este aplicabilă tuturor în mod egal, s-ar încălca în acest fel principiul nediscriminării daca nu li s-ar acorda și reclamanților din prezenta cauza acest spor.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă, pe ultimii 3 ani și în continuare, este de reținut că reclamanții beneficiază anual potrivi art. 65 din Legea nr. 567/2004 de un concediu de odihna plătit de 30 de zile lucrătoare.
Față de situația că nici în HG nr. 1028/2006 și nici în Legea nr. 319/2006 nu se prevede obligația angajatorului de a acorda un astfel de concediu suplimentar și apreciind drept urmare a condițiilor deosebite de munca că reclamanții sunt îndreptățiți de a beneficia si de acordare a celor 3 zile în plus la concediu de odihnă anual, ar trebui să fie admis si acest capăt de cerere, urmând a obliga pârâții la acordarea celor 3 zile în plus la concediu de odihnă fiecărui reclamant începând cu anul 2006 și în continuare pentru viitor.
ASISTENT JUDICIAR,
-
Președinte:Pîrjol Năstase Doru Octavian
Judecători:Pîrjol Năstase Doru Octavian, Busuioc Anamaria
