Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1935/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1935/R/2009

Ședința publică din 13 octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu

JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Traian Dârjan Daniela Griga

- -

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare recursul formulat de pârâta " " B (fostă ) împotriva sentinței civile nr.1012 din 05 mai 2008 Tribunalului Sălaj pronunțată în dosarul nr-, privind și pe reclamantul POȘTA având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților la prima și la a doua strigare a cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prezenta cauză a fost suspendată în temeiul prevederilor art. 242 pct. 2 Cod proc. civ. din lipsa părților, la data de 03 septembrie 2008, rămânând în nelucrare mai mult de un an din vina părților, situație în care Curtea, din oficiu, a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru a se constata în speță incidența perimării.

Raportat la această situație, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 248, art. 252 pct. 1 și 2 Cod proc. civilă, invocă excepția perimării prezentului recurs și reține cauza în pronunțare asupra excepției.

CURTEA

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1012 din 05.05.2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea reclamantului împotriva pârâtei, și, în consecință, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 3.125,92 lei, reprezentând prima de Paște și C cuvenită pentru anul 2005.

Totodată a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat al pârâtei, cu contract individual de muncă.

În această calitate, reclamantul trebuia să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu mediu pe unitate, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C așa cum reiese din conținutul art.168 pct.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004, cu ocazia sărbătorilor de Paști și angajații SC SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC SA, iar al. 2 al aceluiași articol prevede că în anul 2003 aceste suplimentări salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul SC SA, iar pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007 au menținut dispozițiile art. 168 alin. 1.

De altfel, din expertizele contabile efectuate în alte dosare similare aflate pe rolul aceleași instanțe, s-au identificat o serie de majorări și reașezări salariale de care a beneficiat reclamantul, dar care abia acoperă inflația pe această perioadă, și nicidecum nu reprezintă plata suplimentărilor salariale ce trebuiau acordate cu ocazia sărbătorilor de Paște și C către reclamant (exemplu: dosarul nr-).

Alineatul 2 al respectivului articol, însă, a fost modificat în forma: "În anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat ".

Urmare a acestor modificări ale alineatului 2 al art. 168 din contractul colectiv de muncă, societatea pârâtă nu a mai acordat reclamantului, ulterior anului 2003, suplimentările salariale prevăzute de alin. 1 al aceluiași articol.

Coroborând dispozițiile art. 168 din contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu dispozițiile art. 168 din contractul colectiv de muncă pentru anii 2005, 2006 și 2007, instanța apreciază că părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul SC SA au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de alin. 1 art. 168 din contractul colectiv de muncă și în cursul anilor 2004, 2005, 2006 și 2007, respectivele suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.

Susținerea pârâtei potrivit căreia și ulterior anului 2003 suplimentările salariale de Paști și de C au fost incluse în salariul de bază lunar nu poate fi primită, având în vedere că părțile CCM nu au înlăturat prevederea art. 168 al. 1, care reglementa acordarea lor și că al. 2 al aceluiași articol prevede explicit că suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază " Pentru anul 2003", respectiv "În anul 2003".

a contrario, în anii următori suplimentările salariale nu au mai fost incluse în salariul de bază lunar, trebuind a fi acordate conform art. 168 al. 1 din CCM.

O soluție contrară s-ar fi impus dacă părțile CCM ar fi prevăzut in mod expres că suplimentările salariale vor fi incluse în salariul de bază lunar începând cu sau din anul 2003.

Nu poate fi primită nici apărarea pârâtei, conform căreia, părțile semnatare ale CCM au interpretat art. 168 al acestuia prin prisma art. 977 cod civil și că intenția lor comună a fost ca și după anul 2003 suplimentările salariale să fie incluse în salariul de bază lunar, întrucât din economia prevederilor art. 977-985 Cod civil rezultă că problema interpretării unui contract se pune doar atunci când una sau mai multe clauze ale acestuia sunt neclare. Ori, art. 168 al. 2 din CCM prevede în mod clar și expres că suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază lunar "Pentru anul 2003", respectiv "În anul 2003", nefăcându-se nici o referire expresă sau subînțeleasă în privința anilor următori.

Mai mult art. 982 Cod civil prevede că "toate clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecărei înțelesul ce rezultă din actul întreg". Ori, includerea suplimentărilor salariale în salariul de bază lunar in anul 2003 coroborat cu menținerea al. 1 al art. 168 din CCM, ce acordă salariaților dreptul la suplimentări salariale este de natură a sugera că părțile contractante nu au intenționat același lucru și pentru anii următori.

Nu în ultimul rând, chiar pârâta a invocat prevederile art. 9 din CCM, potrivit căruia "interpretarea clauzelor din prezentul contract colectiv de muncă se va face prin consens", iar "dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează, conform principiilor dreptului muncii, în favoarea salariatului". Contractul colectiv de muncă a fost semnat de sindicat nu în calitate de parte, ci ca reprezentant al salariaților, aceștia din urmă fiind parte la CCM. Prin formularea prezentei acțiuni instanța reține că intre părți nu există consensul de care face vorbire art. 9 din CCM, astfel că prevederile art. 168 din același contract se interpretează in favoarea salariatului reclamant.

Ceea ce s-a realizat prin includerea suplimentărilor salariale în salariul de bază lunar a fost creșterea salariului de bază cu menținerea, totodată, a dreptului la primele de Paști și de

Interpretarea dată de comisia paritară articolului 168 este cel mult o încercare de modificare a CCM, împrejurare ce nu poate produce efecte decât pentru viitor.

În cazul reclamantului, societatea pârâtă nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau potrivit dispozițiilor art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă și nu i-a plătit acestuia suplimentările salariale de Paști și de C cuvenite, după cum reiese atât din afirmațiile acestuia cât și din analiza drepturilor salariale primite de acesta și înscrise în carnetul de muncă.

Potrivit dispozițiilor art.7 alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.

Potrivit art.243 alin.1 din Codul muncii, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, dispoziție prevăzută și de art.30 alin.1 din Legea nr.130/1996 privind Contractul colectiv de muncă.

Contractul colectiv de muncă nr. 289/15.02.2006 la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 preia la art. 176 prevederile Contractului colectiv de muncă nr. 53346/06/25.04.2000, a cărui valabilitate a fost prelungită prin acte adiționale succesive, dreptul salariaților din aceste ramuri ale economiei de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu de bază.

Aceste drepturi, după cum am arătat, sunt prevăzute și în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății pârâte.

După cum reiese atât din afirmațiile reclamantului cât și din analiza drepturilor salariale primite de acesta și înscrise în carnetul de muncă, drepturile salariale cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paști și C nu au fost acordate.

Pârâta nu a depus nici o dovadă pentru a infirma situația prezentată, deși conform prevederilor art.287 din Codul muncii "Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare".

Această dispoziție este imperativă având în vedere caracterul litigiilor de muncă, care, potrivit art.286 din Codul muncii se judecă în regim de urgență.

Având în vedere aceste considerente, instanța a obligat pârâta să-i plătească reclamantului suplimentările salariale ce trebuiau acordate pentru sărbătorile de Paști și C aferente perioadei lucrate.

În baza prevederilor art. 247 din Codul d e Procedura Civilă instanța a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta Aad eclarat recurs a cărui judecată a fost suspendată la data de 03.09.2008 în temeiul art.242 alin.1 pct.2 pr.civ.

Având în vedere că de la această dată recursul a rămas în nelucrare din vina recurentei mai mult de un an, Curtea în temeiul art.248 alin.1, art.250 și art.252 pr.civ. va constata perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Constată perimarea recursului declarat de pârâta " " SA B (fostă SA) împotriva sentinței civile nr. 1012 din 05 mai 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Traian Dârjan Daniela Griga

- - - - - -

GREFIER

- -

Red./

4 ex./05.11.2009

Președinte:Sergiu Diaconescu
Judecători:Sergiu Diaconescu, Traian Dârjan Daniela Griga

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1935/2009. Curtea de Apel Cluj