Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1963/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civil, de munc și asigurri sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVIL NR. 1963/R/2009
Ședința public din 13 octombrie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECTORI: - -
- -
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de i -, R, și, respectiv de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1080 din 23 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțate în dosar nr-, privind și pe pârâtul TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal fcut în ședinț public, se constat lipsa prților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciar de timbru și de timbru judiciar.
S-a fcut referatul cauzei, dup care se constat c la data de 10 iulie 2009, prin registratura instanței, pârâtul recurent Ministerul Justiției și Libertților a depus la dosar întâmpinare la recursul formulat de i recurenți.
De asemenea, se constat c prin memoriile de recurs pârâții recurenți Ministerul Justiției și Libertților, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Finanțelor Publice au solicitat judecarea cauzei în lips, în conformitate cu prevederile art. 242.pr.civ.
Curtea, în temeiul art. 306 al.2 Cod de procedur civil, invoc din oficiu, ca motiv de ordine public, tardivitatea recursului formulat de ctre recurentul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor și constatând c toate recursurile sunt în stare de judecat, reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civil nr. 1080/23.04.2009, pronunțat în dosar nr- al Tribunalului Cluj, a fost admis excepția prescripției parțiale a dreptului material al acțiunii pentru perioada 01.11.2000-01.04.2004, invocat din oficiu de ctre instanț.
A fost admis în parte acțiunea formulat de ctre i -, R, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertților, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj și, în consecinț, pârâții de rd. l, 3-4 în solidar, au fost obligați la plata actualizat la zi în raport cu indicele de inflație, în favoarea fiecrui reclamant, a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihic, în procent de 50%, calculat la salariul de baz brut lunar, începând cu data de 02.02.2007 si pân la zi, precum și s acorde lunar acest spor în continuare.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat s pun la dispoziția Ministerul Justiției și Libertților, fondurile necesare efecturii plților.
A fost respins cererea privind perioada 01.11.2000-01.04.2004, ca urmare a admiterii excepției.
A fost respins cererea formulat de ctre reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertților, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, prima instanț a reținut c prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1990, republicat nu au fost abrogate expres sau implicit ca și faptul c, prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secțiile Unite, pronunțat în dosar nr. 5/2008, acest drept a fost recunoscut magistraților și personalului auxiliar de specialitate și dup intrarea în vigoare a OUG nr. 83/2000, aprobat prin Legea nr. 334/2001, decizie care conform art. 329 alin.3 proc. civ. este obligatorie pentru instanțele judectorești.
Cu privire la cele dou excepții invocate de ctre pârâtul Ministerul Justiției și Libertților, excepția autoritții de lucru judecat și excepția dreptului la acțiune pentru perioada 01.11.2000-01.04.2004, instanța a reținut urmtoarele:
Excepția autoritții de lucru judecat este o excepție de fond, peremtorie și absolut. Pentru a exista putere de lucru judecat trebuie s fie îndeplinit tripla identitate: de prți, de obiect și de cauz. Identitatea de obiect poate fi total, dar și parțial, îns aceast instituție se limiteaz numai la acele probleme litigioase care au format obiectul pricinii și care au fost rezolvate prin dispozitivul hotrârii.
Dup cum se poate constata prin prezenta acțiune, i solicit recunoașterea dreptului la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic în procent de 50% începând cu data de 16.04.2008 și pân la zi, precum si acordarea acestuia în continuare, iar în acțiunea soluționat prin sentința civil nr. 674/2008, aceștia au solicitat acordarea acestui spor pân la data de 15.04.2008, fiind vorba despre o alt perioad.
Excepția prescripției parțiale pentru perioada 01.11.2000-01.04.2004 a fost admis, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 166 alin. l din Codul Muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Privitor la acordarea drepturilor salariale solicitate de ctre, Ministerul Justiției și Libertților a emis Ordinul nr. 768/C/04.03.2009, prin care arat c, începând cu data de 01.03.2009, judectorii instanțelor judectorești beneficiaz de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic calculat la indemnizația de încadrare brut lunar. Acest ordin a fost emis având în vedere cele dispuse prin Decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite cu privire la recursul in interesul legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicat, cu modificrile și completrile ulterioare.
Prin Ordinul nr. 1165/C/09.04.2009 al Ministrului Justiției și Libertților, drepturile salariale recunoscute, anterior menționate, urmau s se acorde doar magistraților care dețin hotrâri judectorești prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare". Din analiza prevederilor acestui ordin rezult c hotrârile judectorești pronunțate la data emiterii acestuia și dup aceast dat prin care se acord aceste drepturi "pentru viitor" sau "în continuare" vor fi puse în executare doar de la momentul "pronunțrii", neputându-se pune problema recalculrii drepturilor cuvenite pentru intervalul 01.03.2009 și data pronunțrii. Prevederi asemntoare cuprind și Ordinele nr. 1167/2009 si nr. 1168/2009.
În contextul celor artate mai sus, conduita reprezentanților pârâtului de rd. II este nelegal cât vreme a dispus, recunoscând aceste drepturi, ca Direcția General Economic din Minister, Curțile de Apel și Tribunalele s stabileasc și s calculeze sumele cuvenite tuturor judectorilor, asistenților judiciari, personalului din serviciile de probațiune și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judectorești (pentru acestea din urm prin Adresa nr. 24956/05.03.2009) fapt care s-a și întâmplat.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. l și 4 din Codul Muncii. în cadrul relațiilor de munc funcționeaz principiul egalitții de tratament, angajatorul fiind obligat s nu dispun msuri având ca efect neacordarea, restrângerea sau înlturarea unor drepturi prevzute în legislația muncii sau rezultate din desfșurarea raporturilor de munc.
Drepturile lor au fost prevzute de normele legale anterior menționate și constituind o obligație legal neacordarea acestora prin motivarea lipsei sintagmelor "pentru viitor" și "în continuare", din hotrârile judectorești pronunțate tocmai pentru a se aplica prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicat constituie un abuz.
Pe de alt parte, din conținutul dispozitivului sentinței anterior menționate, respectiv sentința civil nr.671/15.04.2008, rezult c pârâta de rd.1, respectiv Curtea de Apel Cluj, a fost obligat s efectueze mențiunile corespunztoare în carnetele de munc ale lor și intervenientei în interes, situație în care instanța a considerat c acest drept este în ființ, și ca atare, i sunt îndreptțiți s beneficieze de acesta în continuare cât vreme nu exist o dispoziție contrar.
Întârzierea nejustificat a drepturilor salariale stabilite și recunoscute angajatului poate determina obligarea angajatorului la daune interese pentru repararea prejudiciului, conform prevederilor art. 161 alin.4 din Codul Muncii.
În contextul celor mai sus artate, trebuie pus în discuție și problema posibilitții anulrii unor acte administrative emise de ctre o autoritate public nelegal chiar de ctre aceasta. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, o astfel de entitate poate solicita instanței constatarea nulitții acestuia în situația în care nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. Ne aflm în situația aceasta privind efectele Ordinului nr. 768/C/04.03.2009, emis de ctre Ministerul Justiției și Libertților cât vreme sumele cuvenite lor au fost calculate și virate ordonatorilor secundari si terțiari de credite, pentru ca apoi s fie retrimise ordonatorului principal de credite.
De altfel, Curtea de Apel Bucure ști prin sentința civil nr. 1750/24.04.2009 a suspendat executarea Ordinului nr. 1163/C/2009 și nr. 1165/C/2009 emise de ctre pârâtul de rd. II pân la pronunțarea instanței de fond.
Referitor la calitatea procesual pasiv a Ministerului Economiei si Finanțelor, deși acesta nu a formulat întâmpinare, instanța a constatat c acesta are calitate procesuale pasiv, deoarece, potrivit dispozițiilor art.2 din OG nr. 22/2002, ca și ordonator principal de credite, are obligația s ia toate msurile care se impun, inclusiv virri de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii ale celorlalte instituții publice finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor din subordine pentru efectuarea plții sumele stabilite prin titluri executorii.
În termen legal, au formulat recurs atât i, cât și pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertților și Curtea de Apel Cluj.
1. Reclamanții critic hotrârea instanței de fond, artând c dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 trebuiau aplicate și cu privire la perioada pentru care prima instanț a constatat prescripția.
Apreciaz c pentru perioada 01.11.2000 - 01.04.2004 acordarea drepturilor salariale pretinse trebuia admis, depșirea termenului de prescripție datorându-se unei cauze bine justificate.
Se arat c, și în msura în care acțiunea ar fi fost exercitat în acea perioad, aceasta ar fi fost respins, ca urmare a abrogrii nelegale a art. 47 din Legea nr. 50/1996, posibilitatea ca acțiunea lor s fie soluționat favorabil nscându-se prin pronunțarea recursului în interesul legii.
2.Prin recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertților s- subliniat c art. 47 din Legea nr. 50/1996, prevedea sporul de 50% din salariul de baz brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihic pentru personalul auxiliar de specialitate. Acest text de lege a fost abrogat prin art. 42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Prin Decizia nr.21/10.03.2008, instanța suprem a admis recursul în interesul legii și a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic calculat la indemnizația brut lunar și dup intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
Consider c pretențiile lor sunt nefondate din perspectiva faptului c din februarie 2007, intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judectorești, OG nr.8/24.01.2007 prin care se abrog Legea nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, astfel c, sporul de 50% nu mai subzist începând cu februarie 2007.
În drept, cererea de recurs se întemeiaz pe dispozițiile art. 299, 304 pct. 9 și art. 312. proc. civ.
3.RecurentaCurtea de Apel Clujapreciaz c hotrârea instanței de fond este neîntemeiat, aceasta considerând c obligarea la plata drepturilor bnești solicitate, inclusiv pentru viitor, este lipsit de temei legal, în condițiile în care persoanele în cauz nu mai activeaz ca personal auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești.
Subliniaz c - și-a încetat activitatea prin pensionare la 18.09.2008, - și-a încetat activitatea prin demisie la 01.10.2008, și-a încetat activitatea prin demisie la 01.10.2007, - și-a încetat activitatea prin demisie la 01.05.2008, - și-a încetat activitatea prin pensionare la 01.01.2007.
Cerea se întemeiaz pe art. 304, respectiv art. 312. proc. civ.
4.Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a artat c nu se poate reține c are calitate procesual activ în cauza dedus judecții, prin prisma faptului c prin Legea finanțelor publice nr. 500/2002, se reglementeaz constituirea fondurilor publice si prevederea cheltuielilor bugetare cu destinație precisa. Rolul esențial in procesul bugetar si in execuția de casa bugetara revine Guvernului si respectiv Parlamentului. Potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul este acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de Guvern.
"Rolul Guvernului", la art.18 din Legea sus menționata, stabilește ca acesta asigura elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum si supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectifica re bugetara anuala si a contului general anual de execuție.
Consider recurentul c întrucât nu are calitatea de ordonator de credite, iar rectificarea bugetara nu se poate efectua decât in baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, acesta este în imposibilitate de a modifica sau a elabora un proiect al bugetului de stat în lipsa proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum si în lipsa aprobrii de ctre Guvern si a adoptrii de ctre Parlament a proiectelor bugetare.
Apreciaz c e alta parte, acordarea drepturilor salariale solicitate ar echivala cu stabilirea de ctre instanț a altor drepturi salariale decât cele prevzute de lege, instituindu-se astfel pe cale judiciar, sisteme de salarizare paralele cu cele prevzute prin actele normative și înclcându-se astfel rolul Parlamentului de autoritate legiuitoare a țrii.
A subliniat c prin Decizia din 27.05.2009, Curtea Constituțional s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natur constituțional dintre autoritatea judectoreasc, reprezentat de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de alt parte, cererea formulat de Președintele României în temeiul art. 146 lit. e din Constituție.
Prin decizia menționat, Curtea Constituțional a constatat existența unui conflict juridic de natur constituțional între autoritatea judectoreasc, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de alt parte, reținând c "în exercitarea atribuțiilor prevzute de art. 126 alin. 3 din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitar a principiului separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate s instituie, s modifice și s abroge norme juridice cu putere de lege ori s efectueze controlul de constituționalitate al acestora".
În drept, cererea de recurs se întemeiaz pe dispozițiile art. 304, pct. 9. proc. Civ.
La termenul din 13.10.2009 Curtea, în temeiul art. 306 al.2 Cod de procedur civil,a invocat din oficiu, ca motiv de ordine public, tardivitatea recursului formulat de ctre recurentul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor.
Trecând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate, Curtea a reținut urmtoarele:
În ceea ce privește recursul lor, se reține c prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) Cod procedur civil c "judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic. și dup intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobat prin Legea nr.334/2001".
Aceast decizie a avut în vedere aplicarea și interpretarea unitar a unor dispoziții legale din materia salarizrii, altele decât cele vizând prescripția dreptului material la acțiune, reglementat de Decretul nr.167/1958. Nici în dispozitivul hotrârii și nici în considerentele acesteia, instanța suprem nu face vreo referire la momentul începerii curgerii termenului de prescripție.
Pronunțarea și publicarea în Monitorul Oficial a unei decizii interpretative nu poate naște dreptul la acțiune decât dac are în sine acest obiect și, de asemenea, nu poate întrerupe sau suspenda cursul prescripției, acest din urm aspect excedând atât prevederilor exprese și limitative cuprinse în Decretul nr.167/1958, cât și scopului și finalitții urmrite prin pronunțarea unei decizii în interesul legii.
CEDO a statuat în mod constant c efectivitatea dreptului de acces la un tribunal impune ca exercițiul lui s nu fie afectat de existența unor impedimente de drept, care ar fi de natur s pun în discuție însși substanța sa. În mod evident îns valorificarea unei creanțe este protejat de dispozițiile invocate de recurent, îns nu în mod absolut și protejândsine diepasivitatea creditorilor, trebuind s fie respectate dispozițiilor speciale cuprinse în legea național, respectiv Decretul 167/1958, care reglementeaz atât începutul prescripției extinctive, cât și cauzele de suspendare ale acesteia. De menționat este faptul c jurisprudența CEDO invocat nu este aplicabil în cauz, deoarece regimul legal al prescripției extinctive nu s-a modificat succesiv în perioada pentru care se solicit drepturile salariale.
Așadar, i aveau posibilitatea s exercite acțiunea în termenul legal de 3 ani, neputându-se reține existența unei cauze temeinice care s justifice repunerea acestora în termenul de prescripție.
Drept urmare, independent de previzibilitatea și predictibilitatea dispozițiilor interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiției, Curtea apreciaz c dreptul la acțiune pentru plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic nu s-a nscut la pronunțarea deciziei în interesul legii.
Recursurile formulate de Ministerul Justiției și Libertților și Curtea de Apel Cluj privitoare la fondul cauzei, respectiv cele referitoare la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementau dreptul salarial pretins contravin deciziei nr. XXI din 10.03.2008, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțat în cadrul unui recurs în interesul legii, motiv pentru care sunt apreciate ca neîntemeiate.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, se reține c solicitarea lor dedus judecții,are ca obiect drepturi salariale, încadrându-se, deci, în categoria conflictelor de munc.
Potrivit dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 168/1999, hotrârile instanței de fond sunt definitive, împotriva acestora putându-se declara recurs în termen de 10 zile de la data comunicrii, conform art. 80 din aceeași lege.
Sentința a fost comunicat pârâtului la data de 28.05.2009, potrivit dovezii de la fila 117 dosarului tribunalului, iar recursul a fost înregistrat la data de 9 iunie 2009, cu depșirea termenului legal, astfel c este gsit ca întemeiat motivul de ordine public invocat.
Raportat la aspectele reținute, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1.pr.civ. coroborate cu art. 304 pct. 9 Cod de procedur civil va respinge ca nefondate recursurile declarate de, pârâtul Ministerul Justiției și Libertților și pârâta Curtea de Apel Cluj, iar în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. coroborat cu art. 304 pct. 5 Cod de procedur civil va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR, -, R, împotriva sentinței civile nr. 1080 din 23.04.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, pe care o menține.
Respinge ca tardiv formulat recursul pârâtului MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE declarat împotriva aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabil.
Dat și pronunțat în ședința public din 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.DG/dact.MM
7 ex./03.11.2009
Jud.fond: /
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Traian Dârjan Daniela Griga
