Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Încheierea /2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 29.09.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Griga Daniela Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestație în anulare formulată de contestatorul SINDICATUL NAȚIONAL ROMÂNĂ, împotriva deciziei civile nr.81/R din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, în dosarul nr-, privind și pe intimata reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ SA, având ca obiect litigiu de muncă-calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta contestatorului-avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta contestatoarei
solicită trimiterea dosarului la Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art.I pct. 2 din nr.OG 20/2005.
Reprezentanta contestatoarei arată că înțelege să formuleze recurs împotriva acestei încheieri și solicită suspendarea cauzei în temeiul art.29 din Legea nr. 47/1992 până la soluționarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a recursului sau eventual amânarea cauzei.
CURTEA
Curtea, după deliberare, va respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate și de suspendare a cauzei în temeiul art.29 din Legea nr. 47/1992 apreciind că norma juridică criticată nu are legătură cu soluționarea contestației în anulare, precum și că nu poate constituie obiectul controlului de constituționalitate completarea unei dispoziții legale în virtutea rolului Curții Constituționale de înlăturare a unor dispoziții legale.
Curtea, în urma deliberării, va respinge cererea de suspendare a cauzei, având în vedere că art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu reglementează o atare posibilitate și nu sunt întrunite condițiile art. 244.pr.civ.
De asemenea, va respinge cererea de amânare a cauzei formulată de reprezentanta contestatoarei, apreciind că nu există motive în acest sens.
Constatând că reprezentanta contestatoarei a declarat recurs împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, va trimite dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării recursului formulat verbal de către reprezentanta contestatoarei
DISPUNE
Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 1 din OG nr. 21/2005.
Respinge cererile de suspendare și de amânare a cauzei.
Trimite cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea recursului declarat împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Pronunțată în ședință publica din 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1734/R/2009
Ședința publică din:29.09.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Griga Daniela Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestație în anulare formulată de contestatorul SINDICATUL NAȚIONAL ROMÂNĂ, împotriva deciziei civile nr.81/R din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, în dosarul nr-, privind și pe intimata reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ SA, având ca obiect litigiu de muncă-calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta contestatorului-avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta contestatoarei
solicită trimiterea dosarului la Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art.I pct. 2 din nr.OG 20/2005.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate pentru motivele expuse în încheierea separată.
Reprezentanta contestatoarei arată că înțelege să formuleze recurs împotriva acestei încheieri și solicită suspendarea cauzei în temeiul art.29 din Legea nr. 47/1992 până la soluționarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a recursului sau eventual amânarea cauzei.
Curtea, în urma deliberării, respinge atât cererea de suspendare cât și cererea de amânare a cauzei formulată de reprezentanta contestatoarei, urmând a trimite dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării recursului formulat verbal de către reprezentanta contestatoarei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra contestației.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației în anulare, a se reține că în temeiul art.318 proc. civ. soluția pronunțată în recurs este rezultatul unei erori materiale, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin contestația în anulare înregistrată la această instanță sub nr-, contestatorul Sindicatul Național Română a solicitat în contradictoriu cu intimata Compania Națională Română, anularea deciziei civile nr.81/R/2009 Curții de APEL CLUJ și respingerea recursului declarat împotriva sentinței civile nr.1620/2008 a Tribunalului Cluj.
În motivarea contestației s-a invocat că hotărârea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale.
În data de 20.01.2009, Curtea de APEL CLUJ -N a soluționat recursul declarat de pârâta recurentă Compania Națională Română, împotriva Sentinței civile nr.1620/24.09.2008, în contradictoriu cu salariații companiei naționale loteria română, prin Sindicatul Național Română.
În fapt, prin Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, înregistrat la B sub nr. 6667/14.12.2006, la art. 34 lit. b) și d) sunt prevăzute obligațiile recurentei cu privire la acordarea următoarelor drepturi salariale: cota parte din profit de 10% din profitul net ce se repartizează salariaților și prima de merit anuală constituită la nivelul SA reprezentând minim 85% din fondul de salarizare mediu lunar.
Referitor la cota parte din profit, recurenta susține că obligațiile stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate au o cauză nelicită, Întrucât aceasta contravine dispozițiilor OUG 195/2001, modificată prin OG 20/2005, prin care a fost eliminată dispoziția referitoare la participarea salariaților la profit. In motivare, se invocă prevederile art. 969 Cod civil, care stipulează că obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect.
OUG 20/2005,nu exclude participarea salariaților la profit, ci prevede doar o enumerare a principalelor destinații pe care urmează a fi distribuit profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit, printre care se numără și "alte repartizări prevăzute de lege", potrivit pct. 2, art. 1 alin. 1 lit. d).
Așadar, prin această ordonanță existența dreptului nu este afectată întrucât nu s-a abrogat expres dispoziția referitoare la participarea salariaților la profit. În aceste condiții, recurenta a avut posibilitate economică și autonomie financiară de a-l acorda în condițiile prevăzute de OUG 195/2001 și OUG 20/2005.
Chiar și în situația în care ar fi existat o clauză nulă, aceasta trebuia înlăturată după procedura prevăzută de lege, iar nu prin voința unilaterală a uneia dintre părți. Astfel potrivit art. 24 din Legea 130/1996, clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor legale sunt lovite de nulitate absolută. Nulitatea se constată numai de către instanța judecătorească, la cererea părții interesate. Dacă se constată nulitatea unor clauze de către instanța judecătorească, partea interesată poate cere renegocierea drepturilor respective.
Or, în condițiile în care instanța nu a fost investită cu o astfel de cerere, instanța trebuie să statueze asupra existenței sau inexistenței dreptului dedus judecății, și nicidecum asupra constatării nulității sau lipsirii de efecte a clauzelor Contractului colectiv de muncă.
Prin hotărârea pronunțată, Curtea de APEL CLUJ, din eroare, nu face altceva decât să se pronunțe asupra unor aspecte care nu fost cerute. Cu toate că recurenta nu a formulat cerere reconvențională la acțiunea noastră introductivă prin care să solicite constatarea nulității cauzelor din CCM la nivel de unitate, care au constituit temeiul În drept al formulării acțiunii totuși, instanța de recurs, din eroare a analizat și un astfel de petit, practic inexistent. Ba mai mult decât atât, "soluționarea" acestuia a constituit practic singurul motiv al admiterii recursului.
De asemenea, tot din eroare instanța nu a observat că recurenta și-a invocat practic propria culpă, de vreme ce ea înseși recunoaște că, la momentul încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate avea cunoștință de noile modificări legislative.
Chiar dacă recurenta a apreciat că, în condițiile modificărilor legislative intervenite, nu exista temei pentru acordarea acestor drepturi, nu a negociat În nici un fel aceste clauze.
De asemenea, recurenta putea să recurgă la procedura prevăzută de art.246 din Codul muncii privind suspendarea contractului colectiv de muncă, prin acordul părților, după cum a apreciat și instanța de fond, motivat de faptul că între Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, care este obligatoriu pentru părți, și reglementările legale survenite există neconcordanță.
În ceea ce privește prima de merit, susținerile recurentei sunt lipsite orice fundament legal. Astfel, aceasta argumentează că s-a aflat în imposibilitate de a constitui și acorda prima de merit întrucât cheltuielile de personal, au fost limitate prin Ordinul MEF nr.2173/2007.
Chiar dacă prin acest act normativ s-au impus anumite restricții cu privire la cheltuielile înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli, aceasta nu echivalează cu o suprimare sau o stingere a drepturilor salariale recunoscute salariaților prin Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate. Astfel, recurenta-pârâtă avea posibilitatea să includă cheltuielile aferente acordării primei de merit în bugetul de venituri și cheltuieli, având în vedere faptul că bugetul se întocmește de către societate și doar se aprobă de către Ministerului Economiei și Finanțelor. În acest sens, act. 8 din OUG 159/1999 prevede expres faptul că "activitatea Române se va desfășura pe bază de buget propriu de venituri și cheltuieli, aprobat potrivit legii". ar, recurenta nu a făcut nici un demers în acest sens. Prin urmare, dreptul la prima de merit nu poate fi restrâns prin voința unilaterală a angajatorului.
Mai mult, așa cum am arătat și în fața instanței de fond, în condițiile în care la nivelul anului 2006, câștigul mediu salarial a fost depășit cu 2,5%, fără să aibă consecințe asupra acordării primei de merit, depășirea la nivelul anului2007câștigului mediu salarial cu doar 0,3 % nu este de natură să conducă la eliminarea acestui drept salarial.
În condițiile în care angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă, acesta nu se poate sustrage de la plată, indiferent de rezultatele execuției bugetare.
În consecință, instanța de fond a apreciat în mod corect că prin neacordarea drepturilor salariale solicitate, recurenta a ignorat prevederile Contractului colectiv de muncă la care a aderat, motiv pentru care recurenta se află în culpă.
Intimata Compania Națională Română a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare.
Examinând contestația în anulare, Curtea de Apel o va respinge pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art.318 Cod procedură civilă "hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale."
Semnificația greșelii materiale, în înțelesul dispoziției legale citate, este de greșeală materială cu caracter procedural, care a dus la pronunțarea unor soluții eronate, greșeli pe care instanța le-a comis prin pronunțarea unor elemente importante sau a unor date materiale. O asemenea eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății, fără a fi admisibilă invocarea sa pentru stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor, or pentru modul de interpretare unui text de lege. În concluzie greșeala materială trebuie să privească o problemă de procedură, o eroare pentru verificarea căreia nu este necesară reexaminarea fondului sau o reapreciere a probelor.
Prin urmare, examinarea legalității unui contract colectiv de muncă pe care una din părți își întemeiază pretențiile și pretinsa neaplicare a principiului conform căruia nimeni nu se poate prevala de propria culpă pentru a obține protecția unui drept exced noțiunii de greșeală materială, reprezentând esența judecății fondului cauzei.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel va respinge ca nefondată contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare declarată de SINDICATUL ROMÂN NAȚIONAL ROMÂNĂ împotriva deciziei civile nr. 81/R din 20.01.2009 a Curții de APEL CLUJ pronunțate în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Laura Dima, Griga Daniela Sergiu Diaconescu
- - - - - -
în O semnează
președintele instanței
GREFIER
- -
Red./
4 ex./08.10.2009
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Griga Daniela Sergiu Diaconescu
