Obligație de a face. Decizia 1723/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1723/R/2009
Ședința publică din 29 septembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Griga Daniela Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.1150 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe intimata reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE CFR SA B SUCURSALA REGIONALĂ CF C, având ca obiect asigurări sociale-obligație de a face.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 24 septembrie 2009, s-a depus la dosar, din partea pârâtei intimate, întâmpinare, un exemplar comunicându-se cu reclamantul recurent.
Pentru a da posibilitatea reclamantului recurent de a studia întâmpinarea se lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent, personal, lipsă fiind celelalte părți.
Reclamantul recurent arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate pentru motivele invocate prin recurs, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1150 din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Ferate AB.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul si-a desfășurat activitatea în perioada 01.01.1970-01.01.1995 în cadrul societății pârâte unde a îndeplinit mai multe funcții, respectiv conductor de bilete, impiegat de mișcare, operator comercial si operator mișcare conform înscrierilor in carnetul de muncă al acestuia.
Potrivit dispozițiilor art. 40 alin.2 lit. h din Codul Muncii, unitățile angajatoare sunt obligate să elibereze la cerere date si documente din care să rezulte activitatea desfășurată de un salariat si drepturile de care acesta a beneficiat ca urmare a muncii prestate.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. 1, pct. I, II și VI din Legea nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin.1 pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și VI.
Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie.
La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent,majorările de salarii, indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001au făcut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct. 2 si 3 din OUG nr. 4/2005. Prevederi asemănătoare simt cuprinse si la punctul 7 din Ordinul nr. 680/01.08.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.
Instanța i-a pus în vedere reclamantului la termenele din data de 11.12.2008 si 05.02.2009 să precizeze în concret care anume sporuri si indemnizații nu i-au fost luate în considerare pentru a le putea compara cu cele comunicate de către pârâtă prin Adeverința nr. 41/F/a/3847/2008 însă acesta nu s-a conformat, mărginindu-se să facă aprecieri generale si arătând că în acest sens a avut susținerea unui avocat.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul nu a dovedit pretențiile sale,arătând doar în mod generic care anume sporuri nu i-au fost luate în considerare, fără a indica perioada si fiecare spor în parte, instanța în temeiul art. 283 si urm. din Codul Munciia respins ca nefondată acțiunea formulată de către acesta în contradictoriu cu pârâta, acțiunea ce a avut ca obiect un conflict de drepturi.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că adeverința nr.41/F/3847/2008 eliberată de pârâtă la data de 04.11.2008 este incompletă necuprinzând: în anul 1972 lunile septembrie și octombrie, în anul 1973 luna mai, în anul 1974 septembrie și octombrie, în anul 1975 iunie și iulie, în anul 1976 lipsește luna noiembrie, în anul 1978 lipsește luna aprilie, în anul 1983 lipsește luna decembrie, în anul 1974 luna decembrie, 1985 februarie, mai august, octombrie și noiembrie, în anul 1989 aprilie și mai, în anul 1991 lipsește luna august și în anul 1993 iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie, 1994 aprilie, mai și decembrie.
Conform art.24 din Legea nr.82/1991, pârâta avea obligația păstrării listelor de salarii 50 de ani.
În fine reclamantul arată că a precizat expres în fața primei instanțe omisiunile din adeverința menționată.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va admite recursul pentru următoarele considerente:
În mod eronat a reținut prima instanță că reclamantul nu a precizat sub ce aspect critică adeverința nr.41/F/a/3847/2008, deoarece acesta a indicat expres prin înscrisul depus la 15.01.2009 (28 fond) că adeverința este incompletă, lipsind datele solicitate pentru 33 luni.
Rezultând, prin urmare, că obiectul acțiunii deduse judecății este clar precizat, Curtea reține că recursul reclamantului este întemeiat.
Astfel, pârâtei îi revine obligația legală conform art.4 alin.3 din OUG nr.4/2005 și art.40 alin.2 lit. h din Codul muncii de a elibera adeverința cuprinzând veniturile realizate de reclamant în perioada 1970-1975.
Acestei obligații legale nu i se poate opune de către pârâtă inexistența documentelor justificative deoarece art.12 alin.1 din Legea nr.16/1996 îi impune păstrarea documentelor create sau deținute, în condiții corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării ceea ce prevede și art.17 din Decretul nr.472/1971, act normativ anterior Legii nr.16/1996.
De asemenea, art.25 alin.1 din Legea nr.82/1991 stabilește obligația păstrării statelor de salarii timp de 50 de ani, iar art.26 din același act normativ îi impune obligația reconstituirii documentelor pierdute sustrase sau distruse în termen de 30 de zile de la constatare.
Prin urmare pârâta nu se poate prevala de proprie culpă pentru a paraliza acțiunea reclamantului, revenindu-i responsabilitatea pentru modul în care și-a păstrat arhiva.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 pr.civ. va admite în parte recursul, va modifica sentința în sensul că va admite în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Ferate CFR Sucursala Regională CFR C, și în consecință va obliga pârâta să elibereze o adeverință în favoarea reclamantului cuprinzând drepturile salariale realizate de acesta în fiecare din lunile omise din adeverința nr. 41/F/a/3847/2008 eliberată de pârâtă.
Va fi menținută sentința atacată cu privire la drepturile salariale evidențiate în adeverința nr. 41/F/a/ 3847/2008 aferente lunilor identificate în aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1150 din 30.04.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, pe care o modifică, în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Compania națională de Ferate CFR A B - Sucursala Regională CFR C, și în consecință obligă pârâta să elibereze o adeverință în favoarea reclamantului cuprinzând drepturile salariale realizate de acesta în fiecare din lunile omise din adeverința nr. 41/F/a/3847/2008 eliberată de pârâtă.
Menține sentința atacată cu privire la drepturile salariale evidențiate în adeverința nr. 41/F/a/ 3847/2008 aferente lunilor identificate în aceasta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Laura Dima, Griga Daniela Sergiu Diaconescu
- - - - - -
în semnează
președintele instanței
GREFIER
- -
Red./
4 ex./09.10.2009
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Griga Daniela Sergiu Diaconescu
