Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2073/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2073/R/2009
Ședința publică din 19 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 1154 din 30 aprilie 2009, Tribunalului Cluj pronunțată în dosar civil nr-, privind și pe reclamanții, ȘI, și pe pârâții TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect calcul drepturi salariale- spor de risc aprilie 2008 până la zi.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost formulate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1154 din 30 aprilie 2009, Tribunalului Cluj pronunțată în dosar civil nr-, s-a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității invocate de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
S- respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
S-a admis acțiunea formulată de către reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ și în consecință:
Au fost obligați pârâții de rând 1, 3 și 4, în solidar, la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 15.04.2008 și până la zi, precum și să acorde lunar acest spor, în continuare.
A fost obligat pârâtul de rd.3 să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să pună la dispoziția pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prin sentința civilă nr.667/15.04.2008 a Tribunalului Clujs -a admis acțiunea reclamanților și pârâții au fost obligația la plata sporului menționat pentru perioada noiembrie 2000 - 15.04.2008.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a emis ordine prin care a precizat achitarea sporului solicitat de către reclamante începând cu data de 01.03.2009 pentru judecători, asistenți judiciari și personalul din serviciul de probațiune care au hotărâri judecătorești executorii prin care li se recunoaște plata sporului pentru viitor sau in continuare.
Instanța a apreciat că reclamantele își desfășoară activitatea în aceleași condiții ca și celălalt personal cuprins in respectivele ordine și sunt îndreptățite să primească sporul solicitat începând cu data de 15.04.2008 până la zi precum și in continuare.
În consecință, pârâții de rd.1-3 și 4 au fost obligați în solidar, la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație, în favoarea fiecăruia a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 15.04.2008 și până la zi, precum și să acorde lunar acest spor în continuare.
Având în vedere prevederile Legii 500/2002, excepții invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice au fost respinse și acesta a fost obligat la dispoziția Ministerului Justiției și Libertăților a fondurilor necesare efectuării plăților.
Excepția autorității de lucru judecat invocată de Ministerul Justiției a fost respinsă, întrucât nu există identitate de cauză și obiect în prezentul proces.
În lumina prevederilor Decretului 92/1976 pârâtul de rd.3 a fost obligat să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În motivarea recursului pârâta arată că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice și excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților față de Ministerul Finanțelor Publice, invocate prin întâmpinare.
Astfel, prin excepțiile invocate a arătat că cererea formulată de reclamanți direct împotriva Ministerul Finanțelor Publice, este inadmisibilă, întrucât instituția pârâtă nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamanții astfel încât aceștia să fie îndreptățiți să se îndrepte direct împotrivă.
Calitatea de pârât aparține numai persoanei despre care se afirma că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.
În al doilea rând, instanța nu a ținut cont de faptul că bugetul pe anul 2009 fost adoptat.
La data pronunțării hotărârii, a fost deja adoptat bugetul pe anul 2009. Conform art.4 alin.1 și alin.2 din Legea nr.500/2002, legea bugetară anuală prevede și autorizează pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile, prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonează și se efectuează plăți, acestea reprezentând limita maximă care nu poate fi depășită.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând admiterea acestuia și pe cale de consecință, că se modifice în parte sentința în sensul celor arătate mai sus, iar pe fond să se respingă în parte cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că față de cadrul procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată în mod eronat instanța de fond a respins excepția autorității de lucru judecat. Solicită instanței să observe că între cererile de chemare în judecată formulate în dosarele înregistrate la TRIBUNALUL CLUJ cu nr- și soluționat prin sentința 667/2008 și672/2008 dosarul de față există identitate de obiect, cauză și părți cerută de lege, precum și pentru pretențiile de acordare a sporului pentru viitor, există autoritate de lucru judecat, în sensul respingerii cererii.
Hotărârea pronunțată este criticabilă pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
Având în vedere că, din februarie 2007, a intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr.8/24.01.2007, pretențiile reclamanților sunt nefondate. Astfel, prin art.30 din OG nr.8/2007 se prevede că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. În consecință, sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu mai subzistă începând cu februarie 2007, dispozițiile Legii nr.50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar fiind abrogate în întregime.
Totodată arată că la acest moment plătește sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică personalului auxiliar care deține hotărâri judecătorești care obligă ministerul la plata acestui spor în continuare sau pentru viitor și că în mod greșit s- pronunțat asupra acordării pe viitor a sporului de stres întrucât acesta reprezintă un drept eventual, care nu este născut și actual.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel apreciază că recursurile sunt nefondate, urmând să le respingă pentru următoarele considerente:
Referitor la recursul Ministerului Finanțelor Publice se reține că, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționara Ministerului Finanțelor Publice (dispoziție care este similară cu reglementarea anterioară din HG 386/2007) "elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
De asemenea, contrar celor invocate de recurent prin hotărâre nu s-a obligat Ministerul Finanțelor Publice la plata drepturilor salariale, recurentul fiind obligat să pună la dispoziția Ministerului Justiției și Libertăților fondurile necesare efectuării plăților.
Drept urmare, se apreciază că interpretând corect dispozițiile legale menționate anterior, tribunalul a respins judicios excepțiile invocate, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Referitor la critica hotărârii instanței de fond în sensul că aceasta nu a avut în vedere prin hotărâre faptul că bugetul pe anul 2009 fost deja adoptat, iar legile de rectificare bugetară sunt elaborate de guvern, se reține că în conformitate cu art.19 din Legea nr.500/2002 și art.3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 elaborează a proiectelor de rectificare bugetară.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice.
În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților se apreciază că în mod corect a respins prima instanță în temeiul art. 1201 cod civil excepția autorității de lucru judecat, în condițiile în care nu există identitate de obiect între prezenta cauză și cea care a făcut obiectul dosarului nr- (soluționată de TRIBUNALUL CLUJ prin Sentința civilă nr. 667/2008), respectiv perioadele pentru care s-au solicitat și acordat drepturile salariale sunt diferite în cele două cauze.
Referitor la al doilea aspect invocat în recurs se constată că așa cum corect a reținut și instanța de fond prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii menționată anterior în data de 10.03.2008, după intrarea în vigoare a OG 8/2007 invocată de recurent. Drept urmare, având în vedere caracterul obligatoriu al deciziei pronunțate, Curtea apreciază că nu poate reține incidența unor dispoziții legale contrarii care existau la data pronunțării deciziei în interesul legii.
De asemenea, în onformitate cu art. 110 alin. (2) Cod procedură civilă se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a unei obligații alimentare sau a altei prestațiuni periodice. Întrucât prestațiile salariale neacordate sunt periodice, acestea pot fi solicitate și înainte de termen conform dispoziției legale menționate anterior. De asemenea, dacă s-ar admite punctul de vedere al pârâtului Ministerul Justiției relativ la admiterea greșită a sporului pentru viitor ar însemna ca reclamanții să promoveze lunar acțiuni pe măsura derulării raporturilor de muncă, ceea ce în mod evident nu este acceptabil.
În consecință, întrucât instanța de fond a pronunțat hotărârea respectând interpretarea dată dispozițiilor legale aplicabile în cauză de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008, respectiv a aplicat corect dispozițiile art. 110 alin. (2) Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă nu este întemeiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 1154 din 30.04.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact.
9 ex./03.11.2009
Jud.fond. și
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
