Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2189/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2189/R/2008
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Adrian Repede
JUDECĂTOR 2: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 3: Gabriellavicepreședinte al instanței
GREFIER: TARȚA
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI cultelor împotrivasentinței civile nr. 1354 din 25 august 2008,pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe reclamantul ORGANIZAȚIA SINDICALĂ A ARTIȘTILOR DIN ROMÂNĂ, precum și pe pârâta ROMÂNĂ, având ca obiect litigiu de muncă
Se constată depuse la dosar, la data de 5 noiembrie 2008, concluzii scrise, din partea reclamantei intimate Organizația Sindicală Artiștilor din Română.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 4 noiembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 920/26.05.2008 a Tribunalului Clujs -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Culturii și Cultelor.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta Organizația Sindicală a Artiștilor din Română C, împotriva pârâților Ministerul Culturii și Cultelor și Română C N și în consecință:
Au fost obligate pârâtele la calculul și la plata către reclamanți a diferențelor salariale reprezentând sporul de fidelitate în cuantum de 15%, sporul de suprasolicitare de 5%, începând cu 01.02.2006 și până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație începând cu data de 01.02.2006 și până la data plății efective.
Au fost obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamanților în cuantum de 4.760 lei.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor, aceasta nu este fondată, având în vedere că Ministerul Culturii și Cultelor este ordonator de credite principal și este și cel care a negociat Contractul Colectiv de Muncă nr. 197 din 8 Februarie 2006. Mai mult chiar, acesta a răspuns negativ prin adresa nr. 2986/06.12.2006 la solicitările Naționale Române C-
Membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt angajații pârâtei de II și fac parte din personalul angajat în ramura cultură și cărora li se aplică prevederile Contractului Colectiv de Muncă nr. 197 din 8 Februarie 2006 - unic la nivel de ramură cultură pentru anii 2006-2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea V, nr. 5 din 4 aprilie 2006.
ontractul colectiv de muncă s-a încheiat între salariații reprezentați prin Uniunea Sindicală din Cultură (), constituită din Federația Sindicatelor Artiștilor Interpreti din România (), Federația Sindicatelor din Bibliotecile din România () și Uniunea Sindicatelor din Instituțiile de () și patronatul reprezentat prin Ministerul Culturii și Cultelor ().
Potrivit art. 1 și 2 din respectivul contract, ărțile p. contractante recunosc și acceptă pe deplin că sunt egale și libere în negocierea contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură și se obligă sa respecte în totalitate prevederile acestuia, iar prevederile contractului colectiv de muncă se aplică în instituțiile de cultură, indiferent de forma de organizare, de subordonare și de caracterul activității.
Instanța a reținut din analiza respectivului ontract colectiv de muncă, că potrivit art. 44, alin. 2, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta, indexările ulterioare și alte drepturi de natură salarială, în limitele și în condițiile legii. La art. 45 lit. f se prevede că personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 aniîn oricare dintre instituțiile de culturăbeneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, conform prevederilor legale, iar la lit. g se prevede că personalul salariat beneficiază, pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută, conform prevederilor legale.
Din aceste prevederi legale instanța a constatat că reclamanții, ca angajați în instituțiile de cultură, sunt îndreptățiți să li se plătească respectivele sporuri începând chiar de la data intrării în vigoare a contractului colectiv, astfel că a admis acțiunea formulată de reclamanta Organizația Sindicală a Artiștilor din Română în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Culturii și Cultelor și Română.
Potrivit prevederilor art. 274. pr. civ. fiind în culpă procesuală, instanța a obligat în solidar pârâtele la plata sumei de 4.760 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor, solicitând modificarea în sensul respingerii acțiunii.
În motivele aflate la 2-9, pârâta a arătat, în esență că, hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 6, 8 și 9 Cod proc. civ.
În absența oricăror dovezi instanța a stabilit în sarcina pârâtelor obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4760 lei. Instanța nu a detaliat punctual ce reprezintă aceste cheltuieli de judecată, iar față de prestația apărătorului reclamantei cuantumul acestor cheltuieli este excesiv.
Din perspectiva disp. art. 304 pct. 8 Cod proc. civ. în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei. Pretențiile reclamantei au ca temei raportul juridic de muncă dintre angajator și salariați, or calitatea de angajator o are Națională Română C-
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe prev. art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. în mod greșit s-a dispus obligarea ambilor pârâți, Națională Română C-N și Ministerul Culturii și Cultelor la plata sporurilor solicitate în favoarea reclamanților.
În speță obligația de plată nu poate fi solidară întrucât raportul obligațional vizează strict partenerii sociali, Ministerul Culturii și Cultelor neputând fi asimilat niciunuia dintre aceștia.
Recursul va fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată de Organizația Sindicală a Artiștilor din Română C-N s-a solicitat obligarea pârâților Ministerul Culturii și Cultelor și Română C la plata unor drepturi salariale reprezentând spor de fidelitate și spor de suprasolicitare neuropsihică.
Temeiul acțiunii îl reprezintă contractul colectiv de muncă pe ramură- cultură, încheiat de sindicatele reprezentative și Ministerul Culturii și Cultelor, publicat în Of. partea a V-a nr.5/4 aprilie 2006 (71 și urm.). Astfel, în capitolul IV al contractului respectiv art.44 și următoarele este reglementată salarizarea și alte drepturi salariale.
Potrivit art.44 alin1, pentru munca prestată în condițiile prevăzute de contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, convenit la încheierea contractului individual de muncă, indiferent de natura instituției în care își desfășoară activitatea.
Conform alin.2 al aceluiași articol, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile, sporurile, indexările ulterioare și alte drepturi de natură salarială, în limitele și în condițiile legii.
În legătură cu sporurile, art.45 din CCM arată că acestea se acordă, în condițiile legii și sunt cele enumerate sub literele a-
Între aceste sporuri, la litera f se regăsește sporul de fidelitate de 15% pentru personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre instituțiile de cultură, conform prevederilor legale iar la lit.g se prevede un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută conform prevederilor legale.
Dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură de cultură, în principiu nu sunt lovite de nulitate, apărarea formulată de pârâtă
în acest sens fiind nefondată (27).
Astfel, este adevărat că, în conformitate cu art.24 alin.1 din Legea 130/1996, clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art.8 sunt lovite de nulitate, iar conform art.12 din aceeași lege contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare dar nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Dar, așa cum rezultă din partea introductivă a CCM pe ramură cultură, acesta a fost încheiat de mai multe federații sindicale cu patronatul (Ministerul Culturii și Cultelor), ce cuprind membrii cu diverse activități, printre care pot fi categorii care, în prezent, sau pe viitor (în intervalul pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă) să aibă reglementate, prin legi generale, unul sau mai multe din sporurile cuprinse în art.45.
Așadar, deși contractul colectiv de muncă pe ramura cultură (pe anii 2006-2008) nu este nul (în principiu) el nu constituie temei legal pentru drepturile solicitate de către reclamantul Sindicatul Independent al Artiștilor, în numele membrilor săi.
Aceasta întrucât, nu există nici o dispoziție legală care să stabilească în favoarea categoriei sociale din care fac parte membri sindicatului reclamant drept la sporul de fidelitate și respectiv de suprasolicitare neuropsihică.
În lipsa unor asemenea dispoziții, aplicarea art.45 din CCM nu este posibilă, întrucât, acest contract cadru prevede pentru bugetari, existența unor legi speciale de salarizare, care să reglementeze drepturile solicitate.
În același sens a fost reglementată salarizarea și prin art.157 din muncii, care prevede în alin.2, că, sistemul de salarizare pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice, finanțate integral sau majoritar de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Față de argumentele mai sus reținute se constată că acțiunea reclamanților este lipsită de temei legal, sentința prin care, totuși a fost admisă, fiind netemeinică, privită prin prisma art.304 pct.9 proc.civ.
Recursul pârâtului va fi admis și în temeiul art.312 alin.1 și 3.proc.civ. se va modifica sentința în sensul respingerii ca nefondate în întregime a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR împotriva sentinței civile nr. 920 din 26 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamantului ORGANIZAȚIA SINDICALĂ A ARTIȘTILOR DIN ROMÂNĂ pentru drepturi bănești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - TARȚA
Red. MV dact. GC
3 ex/05.01.2009
Jud.primă instanță:,
Președinte:Adrian RepedeJudecători:Adrian Repede, Marta Carmen Vitos, Gabriella
