Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2192/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2192/R/2009
Ședința publică din 26 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședintele instanței
JUDECĂTORI: Gabriella Purja, Sergiu Cătălin Boboș Cristina
-
GREFIER: -
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanta pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 1611 din 1 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimații, MINISTERUL PUBLIC PRIN PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, având ca obiect calcul drepturi salariale-spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, consilier juridic, care depune delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta pârâtului recurent arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, pentru motivele invocate în scris. În ce privește recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea acestuia.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr.1611/1 iunie 2009 Tribunalul Cluja respins excepția lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii formulate de Ministerul Finantelor Publice.
S-a admis acțiunea formulată de către reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ INALTA C DE CASATIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, în consecință pârâții de rând 1 și 3 au fost obligați în solidar, la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație, în favoarea reclamantului, a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.06.2008 și până la zi și să acorde lunar acest spor, în continuare.
Pârâții de rd.l și 2 au fost obligați să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLICa chematei în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și în consecință chemata în garanție a fost obligată să pună la dispoziția pârâtului MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Reclamantul este procuror, salarizarea acestuia având la bază Legea 50/1996. Potrivit art.47 din acest act normativ magistrații au dreptul la un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin decizia pronunțată în interesul legii. a stabilit că sporul de mai sus se cuvine magistraților și după abrogarea acestui articol prin OG83/2000.
În consecință, s-a admis acțiunea, a fost obligat pârâtul la plata în continuare a sporului pentru risc și suprasolicitare, până la abrogarea expresă printr-un act normativ, sumele datorate începând cu 1 iunie 2008 urmând a fi reactualizate potrivit indicelui de inflație. Pârâtul a fost obligat și la efectuarea mențiunilor în cartea de muncă a reclamantului în legătură cu sporul de mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În recursul aflat la 2-3, Caa rătat că, greșit s-a admis cererea de chemare în garanție obligând Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare plății drepturilor salariale ale reclamantului, întrucât această instituție nu are calitate procesuală pasivă, având în vedere competențele stabilite prin Legea 500/2002. Aceasta întrucât rolul esențial în procesul bugetar și în execuția acestuia revine Guvernului și respectiv Parlamentului.
De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice nu are nici calitate de ordonator de credite, această calitate revenindu-i Parchetului.
S-a mai arătat că, instanța nu a ținut seama nici de faptul că, bugetul anului 2009 fost adoptat și acesta nu poate fi depășit. Orice modificare propune o rectificare bugetară ce nu intră în competența sa.
Motivarea hotărârii primei instanțe cu prevederile Deciziei în interesul Legii nr.21/10 martie 2008 este greșită având în vedere existența unui conflict de natură constituțională între autoritatea judecătorească pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României pe de altă parte.
Ministerul Public, în motivele aflate la 5-8 arătat că, în mod greșit prima instanță a dispus plata și pentru viitor a drepturilor salariale solicitate, adăugând la legea specială de salarizare a magistraților.
S-a criticat sentința și cu privire la obligarea la plată a sumelor actualizate cu rata inflației, câtă vreme Ministerul Public nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială, în caz contrar s-ar încălca dispozițiile Legii 500/2002 privind finanțele publice.
În această situație, dispoziția primei instanțe impune o obligație imposibilă, Ministerul Public neavând alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege.
S-a criticat hotărârea și în ceea ce privește obligarea pârâtului la înscrierea în cartea de muncă a reclamantului a sporului, obligație ce nu este conformă art.11 alin.2 din Decretul 92/1976 privind cărțile de muncă, întrucât sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu se include în retribuția tarifară de încadrare ci se adaugă acelei retribuții.
Recursurile nu sunt întemeiate.
Astfel, în ceea ce privește criticile formulate de C pentru Ministerul Finanțelor Publice constată că atribuțiile acestui organ al administrației publice centrale sunt reglementate de Legea 500/2002 în ceea ce privește sistemul bugetar. Acest act normativ stabilește că are competența de a pregăti legile bugetare cât și proiectele de legi de rectificare a bugetului. Apoi, potrivit art.2 alin.2 lit.g din HG208/2005 instituția de mai sus administrează resursele derulate prin Trezoreria Statului iar potrivit art.3 pct.9 din aceeași hotărâre, deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite în cadrul fiecărui exercițiu bugetar.
Aceste dispoziții legale justifică soluția pronunțată de prima instanță care a admis cererea de chemare în garanție formulată de ordonatorul principal de credite ( Ministerul Public ).
Cât privește critica referitoare la limitele bugetului anului 2009 și necesitatea adaptării unei rectificări bugetare, aceste aspecte vizează executarea obligației impuse ordonatorului de credite prin sentința recuratăși nulegalitatea și temeinicia acelei obligații.
Critica referitoare la greșita aplicare a Deciziei în interesul Legii nr.21/10 martie 2008 raportat la conflictul de natură constituțională constatat prin decizia 838/27 mai 2009 Curții Constituționale întrucât, însăși această instanță prin decizia de mai sus a reținut faptul că hotărârea sanu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de în exercitarea atribuțiilor consacrate de art.329 proc.civ.
Prin aceste considerente, s-a dat valoare principiului separației puterilor în stat, recunoscând lipse de efect a hotărârii pronunțate de Curtea Constituțională asupra hotărârii pronunțate de o instanță de judecată, această instituție neavând competența de a cenzura legalitatea unei hotărâri judecătorești.
Sunt nefondate și criticile formulate de Ministerul Public.
Astfel, obligarea la plată și pentru viitor a sporului este legală și nu poate fi interpretată decât ca fiind strâns legată de existența raporturilor de muncă în cadrul cărora își exercită funcția reclamantul.
Or, acel raport este încheiat pe o durată nedeterminată în viitor iar modificarea consensuală a contractului de muncă sau schimbarea legii salarizării ar putea determina momentul din care angajatorul nu mai datorează sporul respectiv.
Actualizarea sumelor datorate se bazează pe dispozițiile art.161 alin.4 din Codul muncii, potrivit cărora, întârzierea sau neplata salariului poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Or, prejudiciul constă în scăderea puterii de cumpărare a leului datorită inflației, aspect avut în vedere de prima instanță actualizând sumele datorate cu rata inflației.
S-a criticat sentința și cu privire la obligarea pârâtului la înscrierea sporului în cartea de muncă a reclamantului, raportat la dispozițiile art.11 alin.2 din Decretul 92/1976. este adevărat că acest text legal face vorbire de "retribuția tarifară de încadrare", dar această sintagmă trebuie văzută și prin prisma dispozițiilor art.155 din Codul muncii, potrivit căruia salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile sporurile, precum și alte adaosuri venituri salariale ce stau la baza calculării contribuțiilor la asigurări sociale, potrivit Legii 19/2000 și a legilor speciale vizând drepturile magistraților, asigurând în același timp o evidență și conservare corectă a drepturilor angajaților.
Față de considerentele de mai sus se constată că recursurile nu sunt întemeiate, urmând a fi respinse ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ și PARCHETUL TRIBUNALUL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 1611 din 01.06.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Gabriella Purja, Sergiu Cătălin Boboș Cristina
- - - - - -
GREFIER
-
Red.GP
Dact./8ex.
07.12.2009
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Sergiu Cătălin Boboș Cristina
