Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2326/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2326/R/2009
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte al instanței
JUDECĂTOR 2: Sergiu Cătălin Boboș
JUDECĂTOR 3: Eugenia
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 1710 din 3 martie 2008 Tribunalului București pronunțată în dosar nr- privind și pe reclamanții intimați, și pe pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL BUCUREȘTI și, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - indexări 2007.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr.1710/3 martie 2008, Tribunalul Bucureștia admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, respingând acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL BUCUREȘTI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, pârâții 1 și 2 fiind obligați la plata către fiecare reclamant a sumelor constând în creșterile salariale prevăzute de nr.OG10/2007 pentru anul 2007, precum și la plata dobânzii legale calculate de la data introducerii acțiunii 26.10.2007, până la plata efectivă.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor s-a stabilit că este temeinic invocată având în vedere obiectul litigiului - drepturi bănești decurgând din raporturi de muncă ce nu există între reclamanți și
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost respinsă, având în vedere prevederile OG137/2000, art.27, care impune obligativitatea citării acestei instituții.
Cu privire la acțiunea reclamanților s-a reținut că, prin nr.OG10/2007, tuturor demnităților numiți sau aleși, precum și funcționarilor publici și salariaților contractuali din sectorul bugetar le-a fost recunoscut dreptul la anumite majorări salariale, în mai multe etape, având ca scop acoperirea inflației, echivalând așadar cu o indexare a salariilor cu rata inflației, ca urmare a devalorizării monedei naționale.
Examinând cauza prin prisma Directivei nr.2000/78/CE instanța a stabilit că neacordarea dreptului la majorări reclamanților, aceștia nu numai că au fost discriminați față de alte categorii profesionale, dar au suferit un prejudiciu din cauza reducerii puterii de cumpărare a leului.
S-a apreciat că, pârâții sunt datori a acoperi prejudiciul suferit, sumele fiind majorate cu dobânda legală (conform art.1088 civil) de la data introducerii acțiunii - 2 nov.2007 și până la data efectivă a plății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate
În motivele aflate la 2-5 în dosarul nr- al Curții de Apel București, s-a arătat, în esență că, prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești, prin aceea că, deși salarizarea reclamanților este stabilită prin legi speciale, a apreciat că ei pot beneficia și de alte drepturi ce nu sunt prevăzute expres în favoarea lor. Atunci când legiuitorul a dorit ca magistrații să beneficieze și de alte drepturi decât cele prevăzute în actele normative de salarizare, a reglementat această situație ca pe una cu caracter excepțional.
Pe de altă parte, prin acțiunile în justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute și ocrotite de lege, or, drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de legislația în vigoare.
S-a mai arătat că, Ministerul Justiției nu putea fi obligat la plată, această instituție neavând vreo culpă în ceea ce privește edictarea unor acte normative de către Parlamentul României sau Guvern, astfel că Ministerului Justiției îi lipsește calitatea procesuală pasivă.
Nu sunt întrunite nici condițiile admiterii cererii formulate în temeiul OG137/2000 întrucât potrivit art.1 alin.3 din OG137/2000, exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul acelui act normativ privește persoanele aflate în situații comparabile și se au în vedere anumite drepturi.
Nici o instanță nu are competența de a se pronunța asupra lipsei unei reglementări, și ni ci de a recomanda unui act normativ sau a umor dispoziții legale.
Magistrații nu se află în situații similare și nici comparabile cu alte categorii de personal, iar prin neindexarea salariilor acestora nu s-a încălcat nici un drept fundamental prevăzut de Constituție; de altfel în anul 2006 salariile magistraților au fost majorate, indexarea pentru anul 2007 nemaifiind prevăzută prin Legea 45/2007 de aprobare a OUG27/2006 aceasta fiind voința legiuitorului.
Așa cum rezultă din considerentele avute în vedere de prima instanță, acțiunea reclamanților a fost admisă având în vedere prejudiciul pe care aceștia l-au încercat prin aceea că făcând parte din categoria personalului bugetar ca magistrați au fost excluși de la indexarea salariilor stabilite pentru anul 2007 prin Legea 10/2007.
Acțiunea este întemeiată pe dispozițiile OG137/2000 și analizată prin prisma Directivei 2000/78/CE, ambele interzicând orice formă de discriminare.
Este adevărat că, reclamanții - magistrați - fac parte dintr-ocategorie specială de bugetari, statutul, precum și retribuția și asigurările sociale fiind reglementate prin legi speciale.
Numai că, așa cum s-a reținut, judicios de prima instanță, majorările salariale, periodice dispuse pentru anul 2007 au avut în vedere conservarea salariului real al angajaților, în condițiile în care prin devalorizarea leului,valoarea economicăa salariului nominal scade și se tinde la păstrarea lui prin indexarea cu indicele de inflație.
Privită situația reclamanților din calitatea lor generică de "bugetari" nu se poate susține că aceștia ar fi mai puțin afectați de consecințele inflației (a devalorizării puterii de cumpărare a monedei naționale) decât alte categorii de bugetari, or, excluderea lor de la indexarea salariului apare a fi discriminatorie șicauzatoare de prejudiciuașa cum a apreciat și prima instanță.
În consecință, invocarea legislației speciale a magistraților privind drepturile salariale de către recurent apare a fi lipsită de relevanță, cât prima instanță corect a apreciat ca fiind o discriminare neindexarea salariului magistraților, în situația indexării salariilor tuturor celorlalte categorii de bugetari.
Prin admiterea acțiunii prima instanță nu a încălcat limitele puterii judecătorești, nu a creat "lege" și nici nu a adăugat la lege cia judecat o acțiune în pretențiiîntemeiată pe OUG137/2000, în cadrul competențelor stabilite de acest act normativ și normele de procedură.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a recurentului, excepția lipsei acestei calități nu poate fi admisă atâta vreme cât Ministerul Justiției are calitate de ordonator principal de credite în raport de instanțele de judecată, unde își desfășoară activitatea specifică reclamanții - magistrați și de unde aceștia primesc retribuția.
Față de considerentele mai sus reținute se constată că recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției este nefondat urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 1710 din 3 martie 2008 Tribunalului București pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 3 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.GP
Dact./21ex.
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Sergiu Cătălin Boboș, Eugenia
