Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 234/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 234/R-CM
Ședința publică din 12 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Florica Răuță
JUDECĂTOR 3: Constantina
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTITIEI, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.680/CM din data de 31.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile, respectiv: recurentul-pârât Ministerul Justiției, intimații-reclamanți și și intimații-pârâți Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza, în vederea deliberării.
CURTEA:
Deliberând, constată că:
La data de 31.05.2007, reclamanții și au formulat cerere de chemare în judecată a pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Argeș, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați aceștia la plata drepturilor salariale, actualizate cu indicele de inflație la data plății, pentru perioada 01.06.2004-30.03.2006, rezultate din aplicarea eronata a coeficientului de multiplicare.
Au mai solicitat reclamanții și obligarea pârâților la înscrierea în carnetul de munca a salariului recalculat.
În motivarea cererii de chemare în judecata se arată ca reclamanții au fost judecători financiari în cadrul Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi A în perioada ianuarie 1993 - decembrie 2003.
Salarizarea judecătorilor financiari și a procurorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a fost stabilită la nivelul judecătorilor și procurorilor din cadrul curților de apel, conform art. 56 alin 2 din Legea nr. 50/1996, respectiv cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la capitolul A, anexa 1, poziția 18, adică coeficientul de multiplicare 13.
Aceste dispoziții legale au fost menținute și în OUG nr. 177/2002.
La data de 1 decembrie 2003, în baza OUG nr. 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului Curții de Conturi de către instanțele judecătorești potrivit Decretului nr. 12/2004 și a Ordinului MJ nr. 554/c/2004, reclamanții au fost numiți în funcția de judecători în cadrul Tribunalului Argeș.
După numirea în cadrul acestei ultime instanțe, indemnizația reclamanților a fost micșorată, prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 12,5.
Reclamanții au arătat că prin acest fapt au fost încălcate dispozițiile art. 169 din Codul muncii, în ceea ce privește protecția drepturilor salariaților în cazul transferurilor dar și al preluărilor.
Mai arată reclamanții și că prin sentința civilă nr. 423 din 07.02.2007 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel București le-a fost recunoscut dreptul la stabilirea și plata indemnizației de bază lunare prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare prevăzut pentru judecătorii curților de apel.
S-a solicitat, în consecință, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar întâmpinare, în raport de dispozițiile art. 115 - 118 Cod pr. civ. prin care, pe cale de excepție a invocat necompetența materiala a Tribunalului Argeș, solicitând declinarea competenței în favoarea Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios Administrativ și Fiscal, arătând că este vorba de o acțiune în contencios administrativ, conflictul născându-se din emiterea unui act administrativ.
Se mai arată și că, de vreme ce reclamanții nu au uzat de calea specifica pusă la dispoziție de OUG nr. 177/2002, cu respectarea procedurii administrative prealabile, acțiunea formulată de aceștia apare ca inadmisibila.
Prin precizarea la acțiune, reclamanții au arătat că înțeleg să solicite obligarea pârâților la plata sumei de 1370,25 lei pentru fiecare, reprezentând drepturi salariale calculate pe perioada arătată în acțiune. Acest cuantum a rezultat dintr-o expertiză extrajudiciara făcută la solicitarea reclamanților și depusă la dosarul cauzei.
Prin sentința nr.680 din 31.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, a admis acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Argeș.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Argeș să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale pentru perioada 01.06.2004 - 30.03.2006, rezultate din aplicarea greșită a coeficientului de multiplicare.
Pârâta Curtea de APEL PITEȘTIa fost obligată să înscrie în carnetele de muncă ale reclamanților drepturile salariale astfel recalculate.
Pentru a se pronunța în acest mod, instanța a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Tribunalului în soluționarea prezentei cauze, în raport de dispozițiile art. 137 Cod pr. civ. instanța s-a pronunțat asupra acesteia la termenul de judecata din data de 31.10.2007 și a respins-o având-o în vedere că în cauză se solicită plata unor drepturi salariale rezultate din raportul, atipic, de munca al fiecăruia dintre reclamanți.
În ceea ce privește fondul cauzei, Tribunalul a reținut că reclamanții au desfășurat în perioada ianuarie 1993 - decembrie 2003 activitate de judecători financiar în cadrul Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi
Potrivit art. 56 pct.2 din Legea nr. 50/1996 modificată și completată prin OG nr. 83/2000, judecătorii financiari de pe lângă camerele de conturi județene au fost salarizați, cu coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa 1 la lege, cap.A, pentru funcțiile similare din cadrul instanțelor de pe lângă curțile de apel.
La punctul 6 al aceluiași articol de lege s-a prevăzut că indemnizațiile judecătorilor financiari stabilite conform punctului 2 sunt unica formă de salarizare a acestora.
Anterior acestei modificări art.56 din Legea nr. 50/1996 republicată prevedea la punctul 1, că judecatorii financiari beneficiază de sporurile salariale prevăzute pentru magistrați.
La data de 01.11.2003 a intrat în vigoare OUG nr. 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi a României de către instanțele judecătorești.
Anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, indemnizația de încadrare a reclamanților era stabilita în raport de coeficientul de multiplicare 13.
După preluarea acestora de către Tribunalul Argeș, în temeiul Decretului nr. 12/2004 și a Ordinului MJ nr. 554/c/2004, indemnizația reclamanților a fost micșorată, stabilindu-se un coeficient de multiplicare de 12,5.
Așadar, la momentul preluării activității jurisdicționale și a personalului Curții de Conturi în baza OUG nr. 117/2003, reclamanții beneficiau de coeficientul de multiplicare corespunzător curții de apel, respectiv 13, conform art. 30 alin 2 din OUG nr. 177/2002, coeficient ce a fost majorat la 17 prin OUG nr. 27/2006.
Potrivit art. 169 din Codul muncii, aplicabil ca drept comun și reclamanților în baza raportului atipic de dreptul muncii avut de aceștia, salariații beneficiază de protecția drepturilor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau a unor părți ale acesteia către un alt angajator potrivit legii. Drepturile și obligațiile cedentului care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului vor fi transferate integral concesionarului.
Pe cale de consecință, drepturile salariale pe care le aveau reclamanții în calitate de judecători financiari au fost transferate integral la Tribunalul Argeș, tocmai ca urmare a preluării acestora de către instanțele judecătorești în temeiul OUG nr. 117/2003.
Procedându-se în alt mod, s-ar ajunge la încălcarea principiului stabilității și continuității drepturilor câștigate de către reclamanți.
De altfel, prin sentința civilă nr. 423 din 07.02.2007, pronunțată în dosarul nr-, rămasă irevocabilă, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis acțiunea formulată de către reclamanți și a constatat ca acestora li se aplica un coeficient de multiplicare de 17,00 conform OUG nr. 27/2006.
Așa fiind, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâții să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale pentru perioada 01.06.2004 - 30.03.2006, rezultate din aplicarea greșită a coeficientului de multiplicare.
Nu poate fi avut în vedere calculul făcut de către reclamanți, arătat prin precizarea la acțiune, deoarece acesta a fost stabilit în afara cadrului procesual, respectiv printr-o expertiza extrajudiciara.
În temeiul Decretului nr. 92/1976 dar și a art. 296 alin 1 din Codul muncii, a fost obligată pârâta Curtea de APEL PITEȘTI să înscrie, în carnetele de muncă ale reclamanților, drepturile salariale astfel recalculate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocându-se motivele de recurs prev.de art.304 pct.3 și 9 Cod procedură civilă.
În primul motiv de recurs întemeiat pe disp.art.304 pct.3 Cod procedură civilă se susține că hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe.
Astfel, se susține că instanța de fond, greșit a calificat litigiul, ca fiind un litigiu de muncă, considerând că este competentă în soluționarea cauzei.
Se menționează că, prin hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosar nr-, s-a anulat parțial Ordinul Ministrului Justiției nr.1108/5.05.2006, constatându-se că reclamanților li se aplică un coeficient de multiplicare de 17 %, conform OUG nr.27/2006, cauza respectivă privind stabilirea drepturilor salariale ale reclamanților prin ordinul amintit, emis în aplicarea OUG nr.27/2006.
Prezenta cauză privește coeficientul de multiplicare acordat reclamanților în perioada în care drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor și personalului de specialitate juridică asimilat magistraților erau stabilite prin OUG nr.177/2002, privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Pentru perioada solicitată de către reclamanți, respectiv 1.06.2004 - 30.03.2006, drepturile salariale ale acestora au fost stabilite printr-un ordin al Ministrului Justiției, act administrativ emis în aplicarea dispozițiilor OUG nr.176/2002, incident în materia salarizării magistraților.
Potrivit art.42 din OUG nr.177/2002, magistrații și celelalte categorii de personal de specialitate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, nemulțumiți de modul de stabilire a drepturilor salariale, pot face contestație în termen de 5 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului d e Justiție sau Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, după caz.
Se menționează că OUG nr.27/2006 face referire la " personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe de urgență", trimitere explicită la drepturile salariale prevăzute de ordonanță, inclusiv la coeficientul de multiplicare.
Drept urmare, calea de atac împotriva Ordinului Ministrului Justiției, prin care s-au stabilit drepturile salariale ale reclamanților, este cea prevăzută de OUG nr.177/2002, respectiv formularea unei contestații la organele de conducere ale Ministerului d e Justiție, împotriva hotărârii date în contestație, putându-se face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel București.
Recurentul consideră că ne aflăm în prezența unei acțiuni în contencios administrativ conflictul născându-se din emiterea unui act administrativ, ca un capăt de cerere accesoriu, impunându-se imperativ o competență specială pentru soluționarea prezentului litigiu.
În motivul doi de recurs întemeiat pe disp. art.304 pct.9 Cod procedură civilă se arată că sentința de la fond este lipsită de temei legal, dată cu aplicarea greșită legii.
Astfel, se constată că instanța de fond nu s-a pronunțat în mod expres asupra excepției inadmisibilității cauzei, invocată de recurent prin întâmpinare.
Curtea, analizând recursul prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate constată că acesta este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, în baza art.312 Cod procedură civilă și pentru următoarele considerente.
Primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.3 Cod procedură civilă, este neîntemeiat urmând a-l respinge ca atare, constatându-se că hotărârea nu s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe, respectiv a curții de Apel București, Secția de contencios administrativ și fiscal.
S-a reținut în mod corect de către instanța de fond, că în cauza de față se solicită plata unor drepturi salariale, rezultate dintr-un raport de muncă, atipic, obiectul cauzei nefiind o contestație împotriva modului de stabilire a salariilor, nefiind incidente dispozițiile art.142 din OUG nr.177/2002 și art.36 din OUG nr.27/2006, în cauză operând un transfer, potrivit art.169, alin.1 și 2 din Codul muncii.
În mod legal, s-a reținut de către instanța de fond că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.169 Codul muncii, având în vedere raportul atipic de dreptul muncii al reclamanților, aceștia beneficiind de protecția drepturilor, în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau a unor părți ale acesteia, către un alt angajator. În acest mod se respectă principiul stabilității și continuității drepturilor câștigate de către reclamanți.
Al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, este neîntemeiat, urmând a fi respins, ca atare, pentru motivele arătate la primul motiv de recurs, avându-se în vedere că instanța de fond s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii de față cu prilejul analizei în fond a acțiunii, arătând că în cauză există un raport de muncă atipic, căruia îi sunt aplicabile dispozițiile prevăzute de art.169 Codul muncii.
S-a reținut că reclamanții au desfășurat, în perioada ianuarie 1993 - decembrie 2003 o activitate în cadrul Colegiului Jurisdicțional al Camerei de Conturi A în calitate de judecători financiari, fiind salarizați cu coeficientul de multiplicare prevăzut în anexa 1, capitolul A, la Legea nr.50/1996, modificată și completată prin OG nr.83/2000, pentru funcții similare, din cadrul instanțelor de pe lângă curțile de apel.
La momentul preluării activității jurisdicționale și a personalului curții de conturi, în baza OUG nr.117/2003, reclamanții beneficiau de coeficientul de multiplicare 13, conform art.30 alin.2 din OUG nr.177/2002, coeficient majorat la 17 prin OUG nr.27/2006.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, pentru lipsa procedurii prealabile, procedură impusă de OUG nr.177/2002 și OUG nr.27/2006 se constată că aceasta generează o îngrădire a exercitării dreptului legitim al angajatului, la dreptul salarial, câtă vreme art.21 din Constituția României, alin.1 și 2 dispune asupra accesului liber la justiție și interzice îngrădirea exercitării acestui drept.
Procedurile prevăzute de cele două ordonanțe de urgență constituie o jurisdicție specială, administrativă și conform art.21, alin.4 din Constituția României, ele sunt facultative, ci nu obligatorii.
Pe de altă parte dispozițiile art.168 Codul muncii, prevăd că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care acestea erau datorate, astfel că lipsa procedurii prealabile invocată în temeiul OUG nr.177/2002 și 27/2006, nu poate înfrânge dispozițiile codului muncii, care în art.298, alin.2 dispune că se abrogă orice alte dispoziții contrare celor pe care le cuprinde el, ca lege organică, privind dreptul muncii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTITIEI, împotriva sentinței civile nr.680/CM din data de 31.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Grefier,
Red.
/
2 ex/08.04.2008.
Jud.fond.;
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florica Răuță, Constantina
