Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 265/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 265/R-CM
Ședința publică din 24 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florica Răuță JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
Judecător: - -
Judecător: - ---
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamanții, (), cu domiciliul ales la Judecătoria Pitești, (), cu domiciliul ales la Judecătoria Costești, cu domiciliul ales la Judecătoria Curtea d Argeș, de intervenienții în nume propriu, cu domiciliul ales la Judecătoria Pitești și de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-,împotriva sentinței civile nr.827/CM din 30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile procesuale.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea constată că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 19 martie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânarea a pronunțării din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată astăzi 24 martie 2008, când în urma dezbaterii, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la data de 11 mai 2007, reclamanții, -, (), și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând să se dispună obligarea primilor doi pârâți la plata drepturilor bănești indexate în raport de indicele de inflație până la plata efectivă a acestor sume ce reprezintă diferențe de salariu ce trebuiau calculate la indemnizația brută lunară de încadrare, respectiv: diferențe de sume reprezentând majorarea de 30% și 40% a indemnizației de încadrare brută lunară pentru perioada 29.06.2002 - 01.04.2006, diferențe de sume reprezentând sporul de vechime în muncă pentru perioada 08.01.2003-01.10.2004 și diferențe de sume din prima anuală de vacanță aferentă anilor 2001-2004.
S-a mai solicitat obligarea celui de-al treilea pârât să vireze în contul primilor doi pârâți fondurile necesare achitării drepturilor bănești ce vor rezulta din în urma calculului efectuat printr-o expertiză contabilă de specialitate.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în cursul anilor 2005 și 2006 s-au judecat cu pârâții pentru plata unor drepturi salariale neachitate, drepturi care le-au fost plătite de către Curtea de APEL PITEȘTI la sfârșitul anului 2006, potrivit hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile anexate.
Sumele ce formează obiectul acțiunii de față provin din recalcularea drepturilor bănești ce li se cuveneau reclamanților, având în vedere - pe de o parte - succesiunea în timp a hotărârilor judecătorești, iar - pe de altă parte - dispozițiile legale în materie privind plata acestor drepturi.
La executarea hotărârilor judecătorești pârâții au calculat și plătit drepturile bănești câștigate în justiție cu titlu de sporuri prevăzute de lege, utilizând ca bază de calcul indemnizația brută de încadrare lunară existentă anterior majorării acesteia cu 30% - 40%.
Au mai arătat reclamanții că sporul de 30%, respectiv majorarea indemnizației cu 40%, câștigate prin hotărâri, urmează să fie incluse în baza de calcul la care trebuie aplicate celelalte sporuri legale, inclusiv sporul de vechime în muncă și prima de vacanță, sens în care drepturile salariale vor cunoaște noi cuantumuri lunare majorate.
La data de 4 iulie 2007, și au formulat cerere de intervenție în interes propriu în sensul celor solicitate de reclamanți în acțiune, în contradictoriu cu aceiași pârâți.
Prin sentința civilă nr.827/CM din data de 30 noiembrie 2007, Tribunalul Argeș a admis în parte acțiunea și cererile de intervenție și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI să plătească reclamanților și intervenienților în interes propriu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de vechime în muncă calculat la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40% pentru perioada 01.05.2004 - 01.04.2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI au fost obligat să plătească reclamanților și intervenienților cărora le-au fost acordate primele de vacanță prin sentința civilă nr.391/2005 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr.41/2005 diferențele de drepturi salariale reprezentând prime de vacanță calculate la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40% pentru anii 2001 - 2004.
Au fost respinse celelalte capete de cerere.
În considerentele acestei sentințe, tribunalul a reținut următoarele:
Excepția prescripției dreptului la acțiune a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece obiectul cauzei nu-l constituie acordarea drepturilor bănești reprezentând spor de 30% pentru anticorupție începând cu anul 2002, respectiv majorare indemnizație de 40%, începând cu 2004, ci diferențe de calcul a sporurilor și adaosurilor ca urmare a acordării acestor drepturi bănești prin hotărâri judecătorești pronunțate în anul 2006.
Astfel, prin sentința civilă nr.420/CM/02.06.2006 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr.133/Cv/2006, irevocabilă prin decizia nr.484/R-CM/26.09.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-, reclamanților și intervenienților le-a fost acordat sporul de vechime în muncă pentru perioada 18.01.2003-01.10.2004, în cuantum actualizat.
Prin sentința civilă nr.552/CM/07.07.2006 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr.5518/Cv/2005, irevocabilă prin decizia nr.498/R/03.10.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-, reclamanților și intervenienților le-au fost acordate drepturile bănești reprezentând spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 29.06.2002-30.04.2004 și drepturile bănești reprezentând majorarea indemnizației de încadrare de 40% pentru perioada 01.05.2004-01.04.2006, în cuantum actualizat.
Prin sentința civilă nr.391/2005 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr.41/2005 s-au acordat acestora primele de vacanță aferente anilor 2001-2004.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert contabil, rezultă că reclamanții și intervenienții au primit drepturile bănești conform sentințelor menționate, însă nu au fost calculate inițial potrivit majorării indemnizației de încadrare brută lunară cu 40% pentru perioada 01.05.2004-01.04.2006.
Nu pot fi reținute însă sumele calculate în raportul de expertiză deoarece acestea cuprind și includerea în indemnizația de încadrare a sporului de 30% pentru anticorupție pentru perioada 29.06.2002-30.04.2004.
Întrucât 30% reprezintă spor și nu majorare indemnizație, acesta nu rămâne inclus în indemnizația de încadrare la care urmează să se calculeze celelalte sporuri.
Potrivit nr.OUG177/2002, indemnizația de încadrare brută lunară are un caracter unitar, fiind stabilită pe funcții, în raport cu nivelul instanțelor și parchetelor și cu vechimea în magistratură și majorată cu sporul de fidelitate.
Astfel, sporul de 30% are caracterul unui adaos la indemnizația de încadrare brută lunară ca și sporul pentru condiții vătămătoare, influențând doar indemnizația brută și în final venitul net, iar nu și indemnizația de încadrare brută lunară.
Cum 40% reprezintă majorare indemnizație de încadrare pe perioada 01.05.2004-01.04.2006, sporurile care li se cuvin reclamanților și intervenienților trebuiau calculate în raport de această majorare.
În consecință, pentru considerentele menționate tribunalul a apreciat caracterul întemeiat, în parte, al acțiunii și cererilor de intervenție în interes propriu, fiind admise ca atare.
În raport de disp.art.269 codul muncii au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI să plătească reclamanților și intervenienților diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de vechime în muncă calculat la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40% pentru perioada 01.05.2004-01.04.2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație potrivit disp.art.161 alin.4 codul muncii.
Potrivit acelorași dispoziții legale au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL PITEȘTI să plătească reclamanților și intervenienților cărora le-au fost acordate primele de vacanță prin sentința civilă nr.391/2005 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr.41/2005, diferențele de drepturi salariale reprezentând prime de vacanță calculate la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40%, pentru anii 2001-2004.
Reclamanții, intervenienții și pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor au declarat recurs împotriva sentinței de mai sus pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie după cum urmează:
Reclamanții și intervenienții au susținut că sentința este greșită sub aspectul neadmiterii acțiunii privitor la acordarea majorării de 30 % la indemnizația de încadrare brută lunară, așa cum au solicitat, motivat de faptul că aceasta constituie doar un adaos la indemnizația de încadrare brută lunară și nu li se cuvine.
Sub acest aspect au susținut că prin hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate anterior li s-a recunoscut acest drept, așa că aprecierea sporului în discuție doar ca un adaos la indemnizația de încadrare brută lunară este în contradicție cu cele statornicite prin acestea.
În aceeași ordine de idei au solicitat ca recursul să fie analizat prin prisma dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Justiției a susținut că sentința este nelegală conform motivului prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și a susținut următoarele:
Reclamanții nu au dreptul la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de vechime calculat la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu cele două sporuri pe perioade care exced intervalelor menționate în hotărârile judecătorești prin care li s-a recunoscut acest drept, iar unii dintre ei nici nu sunt părți în acțiunile care au consacrat hotărârile respective, după cum nici intervenienții menționați nu au avut această calitate.
Pe fondul cauzei, referitor la pretențiile reclamanților și intervenienților având ca obiect plata sumelor reprezentând sporul de vechime și prima de vacanță calculate la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu sporurile de 30 % și 40 %, a susținut că trebuiau examinate doar pe perioada 27 aprilie 2004 - 23 decembrie 2004, cât acest spor a fost inclus în indemnizația de încadrare brută lunară, potrivit reclamanților.
În realitate, potrivit art.28 din nr.OUG43/2002, sporul de anticorupție era un adaos la indemnizația de încadrare brută lunară, nefiind inclus în indemnizație și avea un caracter nepermanent, plătindu-se doar în lunile în care magistrații făceau parte din completele respective.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a susținut că hotărârea este nelegală prin prisma art.304 pct.9 Cod procedură civilă, fiind dată cu aplicarea greșită a legii pentru că instanța a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasiv, deși nu are această calitate, neavând raporturi juridice de muncă cu reclamanții și intervenienții.
Recursurile sunt nefondate.
În legătură cu motivul de recurs susținut de reclamanți și intervenienți, instanța de fond a reținut corect că diferențele salariale reprezentând majorarea survenită prin aplicarea sporului de 30 % nu li se cuvine pentru că acest procent nu reprezintă o majorare de indemnizație în care nu se include.
Din coroborarea dispozițiilor nr.OUG177/2002 și art.28 din nr.OUG43/2002, rezultă că are caracterul unui spor distinct care se adaugă la indemnizația de încadrare brută lunară față de procentul de 40 % ce reprezintă o majorare a indemnizației de încadrare brută lunară.
În consecință, sporul de 30 % contează pentru calculul indemnizației brute lunare la care se calculează celelalte sporuri, însă nu rămâne inclus în ea ca acestea.
Așa fiind, critica adusă de reclamanți și intervenienți sentinței este nefondată, urmând a fi respins recursul ca atare.
Recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției este de asemenea nefondat pentru următoarele considerente:
Critica potrivit căreia perioadele pentru care instanța a acordat reclamanților drepturile solicitate exced celei pentru care au beneficiat de plata sporului de vechime prin hotărâri judecătorești irevocabile nu se susține, la fel că unii dintre ei, după cum și intervenienții nici nu au fost părți în cauzele respective.
Din acest punct de vedere trebuie observat că instanța a dispus obligarea la plata diferențelor de drepturi salariale reprezentând sporul de vechime în muncă calculat la indemnizația de încadrare brută lunară majorată cu 40 % pentru perioada 1 mai 2004 - 1 aprilie 2006.
Problema dacă pentru perioada respectivă reclamanții și intervenienții au hotărâri judecătorești prin care au beneficiat de drepturi salariale reprezentând spor de vechime este și una de executare, prilej cu care se va verifica perioadele pentru care sunt îndreptățiți în acest sens, pentru că trebuie să existe într-adevăr o concordanță între cele două perioade.
De altfel, pârâtul-recurent nici nu a menționat în mod clar, explicit despre ce perioade este vorba, făcând afirmații generice, ceea ce înseamnă cu atât mai mult că aceasta este o chestiune ce se va rezolva la executare.
Critica referitoare la fondul pretenției deduse judecății privind perioada pentru care se poate discuta sporul de 40 %, respectiv 27 aprilie 2004 - 23 decembrie 2004, este de asemenea nefondată în raport de aprecierea că privește diferențe salariale reprezentând majorări la drepturi deja recunoscute.
În acest sens se privește și susținerea că sporul de 40 % se cuvenea numai magistraților care au alcătuit completele specializate, problema fiind tranșată prin prisma încălcării principiilor egalității de tratament și nediscriminării în raporturile de muncă.
Față de cele expuse, rezultă deci că și acest recurs va fi respins ca nefondat.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, este nefondat, reținându-se corect calitatea sa procesuală pasivă pentru că, potrivit dispozițiilor art.2 din nr.OUG22/2002, ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare în condițiile legii pentru asigurarea bugetelor proprii și ale instituțiilor din subordine, a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titlul executoriu.
Potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, a legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, astfel că față de cererea având ca obiect alocarea fondurilor necesare sumelor ce urmează a fi plătite reclamanților și intervenienților, în mod corect tribunalul a reținut calitatea acestuia.
În concluzie, va respinge ca nefondate toate trei recursurile
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții, (), (), intervenienții în nume propriu, și pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, împotriva sentinței civile nr.827/CM din data de 30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/07.04.2008.
Jud.fond:.
.
Președinte:Florica RăuțăJudecători:Florica Răuță, Constantina Duțescu
