Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 275/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 275/R/2009
Ședința publică din data de 10 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 2: Adrian Repede
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI cultelor împotriva sentinței civile nr. 2308 din 4 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr-, privind și pe reclamanții intimați SINDICATUL " STUDII ", și și pe pârâta intimată NAȚIONALĂ ROMÂNĂ DIN C N, având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamanților intimați - consilier juridic Cota, cu delegație la dosarul cauzei ȘI RECLAMANTELE INTIMATE și personal, lipsind restul părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 9 februarie 2009 Națională Română a înregistrat la dosar întâmpinare comunicându-i-se un exemplar al acesteia reprezentantei reclamanților intimați care arată că nu are de formulat cereri în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Solicită reprezentanta reclamanților respingerea excepției calității procesual pasive invocate de Ministerul Culturii și Cultelor acesta având calitatea de ordonator principal de credite, depune practică și judiciară și solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțate de tribunal ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2308 din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR.
S-a admis acțiunea formulată de către reclamantul SINDICATUL STUDII în numele și pentru membrii de sindicat, și împotriva pârâților MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR și NAȚIONALĂ ROMÂNĂ din C-N, pârâții fiind obligați la plata în favoarea fiecărui salariat în numele cărora s-a formulat acțiunea a sporului de fidelitate de 15% din salariul de bază și a sporului pentru suprasolicitare neuropsihică de 5% din salariul de bază pentru fiecare treaptă sau gradație profesională deținută de aceștia, raportat la salariul de bază, începând din 08.02.2006 și până la data pronunțării sentinței, respectiv 04.12.2008, sume ce vor fi actualizate potrivit indicelui de inflație calculat până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut eferitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor, că această instituție este ordonator principal de credite și este și partea care a negociat Contractul Colectiv de Muncă nr. 197 din 8 Februarie 2006. Mai mult chiar, acesta a răspuns negativ prin adresa nr. 4141/23.11.2006 la solicitările C-
Persoanele în numele cărora a formulat reclamantul acțiunea sunt angajații pârâtei Națională Română din C-N și fac parte din personalul angajat în ramura cultură și cărora li se aplică prevederile Contractului Colectiv de Muncă nr. 197 din 8 Februarie 2006 - unic la nivel de ramură cultură pentru anii 2006-2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea V, nr. 5 din 4 aprilie 2006.
ontractul colectiv de muncă s-a încheiat între salariații reprezentați prin Uniunea Sindicală din Cultură (), constituită din Federația Sindicatelor Artiștilor Interpreți din România (), Federația Sindicatelor din Bibliotecile din România () și Uniunea Sindicatelor din Instituțiile de () și patronatul reprezentat prin Ministerul Culturii și Cultelor ().
Potrivit art. 1 și 2 din respectivul contract, ărțile p. contractante recunosc și acceptă pe deplin că sunt egale și libere în negocierea contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură și se obligă sa respecte în totalitate prevederile acestuia, iar prevederile contractului colectiv de muncă se aplică în instituțiile de cultură, indiferent de forma de organizare, de subordonare și de caracterul activității.
Instanța a reținut din analiza ontractului colectiv de muncă, că potrivit art. 44, alin. 2, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta, indexările ulterioare și alte drepturi de natură salarială, în limitele și în condițiile legii. La art. 45.1 lit. f se prevede că personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre instituțiile de cultură beneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, conform prevederilor legale, iar la lit. g se prevede că personalul salariat beneficiază, pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută, care face parte din acesta, conform prevederilor legale.
Potrivit prevederilor art. 41 lin. 5 din Constituția României, forța obligatorie a contractelor colective de muncă este garantată. Respectivele prevederi legale sunt reiterate și în Legea nr. 130/1996 și în Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură cultură.
Din aceste prevederi legale instanța a constatat că salariații reprezentați de reclamant, ca angajați în instituțiile de cultură, sunt îndreptățiți să li se plătească respectivele sporuri începând chiar de la data intrării în vigoare a contractului colectiv, astfel că instanța a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului Sindicatul Studii.
În motivarea recursului arată că pretențiile reclamanților au ca origine raporturi juridice izvorând din executarea contractelor individuale de muncă, deci raporturi juridice de muncă dintre angajatori și salariați. În mod eronat reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârât alături de Națională Română din C-N și Ministerul Culturii și Cultelor, deși reclamanții se află în raporturi de muncă față de Română C, sporurile solicitate făcând parte din salariul de bază al personalului, astfel instanța de fond a respins neîntemeiat excepția lipsei calității procesuale invocată a Ministerului Culturii și Cultelor, fiind irelevantă calitatea pârâtului de ordonator principal de credite.
În al doilea motiv de recurs arată că instanța a dispus obligarea ambilor pârâți, Națională Română din C-N și Ministerul Culturii și Cultelor la plata sporurilor solicitate în favoarea reclamanților, deși aceștia nu pot fi obligați în comun la prestația solicitată prin același petit al acțiunii.
Conform nr.OG22 din 30.01.2007, acest act normativ fiind aplicabil deopotrivă tuturor instituțiilor publice, creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora achitându-se din sumele aprobate prin buget.
Rezultă că obligația de plată nu poate fi solidară într-o pricină în care, sub incidența jurisdicției muncii, raportul obligațional vizează strict, conform art.282 din muncii, partenerii sociale, definiți ca atare în conflictele de muncă.
Prin întâmpinarea de la 16-17, pârâta NAȚIONALĂ ROMÂNĂ C-N, arată că această instituție nu poate să plătească reclamanților sporurile solicitate, decât cu aprobarea prealabilă a ordonatorului principal de credite și cu includerea acestor cheltuieli în bugetul instituției și prin aprobarea acestora în statul de funcții al instituției, chiar dacă aceste drepturi sunt prevăzute în Contractul colectiv de muncă, nu există o dispoziție legală care să reglementeze drepturile solicitate.
Recursul va fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată de Organizația Sindicală a Artiștilor din Română C-N s-a solicitat obligarea pârâților Ministerul Culturii și Cultelor și Română C la plata unor drepturi salariale reprezentând spor de fidelitate și spor de suprasolicitare neuropsihică.
Temeiul acțiunii îl reprezintă contractul colectiv de muncă pe ramură- cultură, încheiat de sindicatele reprezentative și Ministerul Culturii și Cultelor, publicat în Of. partea a V-a nr.5/4 aprilie 2006 (71 și urm.). Astfel, în capitolul IV al contractului respectiv art.44 și următoarele este reglementată salarizarea și alte drepturi salariale.
Potrivit art.44 alin1, pentru munca prestată în condițiile prevăzute de contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, convenit la încheierea contractului individual de muncă, indiferent de natura instituției în care își desfășoară activitatea.
Conform alin.2 al aceluiași articol, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile, sporurile, indexările ulterioare și alte drepturi de natură salarială, în limitele și în condițiile legii.
În legătură cu sporurile, art.45 din CCM arată că acestea se acordă, în condițiile legii și sunt cele enumerate sub literele a-
Între aceste sporuri, la litera f se regăsește sporul de fidelitate de 15% pentru personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre instituțiile de cultură, conform prevederilor legale iar la lit.g se prevede un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta pentru fiecare treaptă/gradație profesională deținută conform prevederilor legale.
Dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură de cultură, în principiu nu sunt lovite de nulitate, apărarea formulată de pârâtă în acest sens fiind nefondată.
Astfel, este adevărat că, în conformitate cu art.24 alin.1 din Legea 130/1996, clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art.8 sunt lovite de nulitate, iar conform art.12 din aceeași lege contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare dar nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Dar, așa cum rezultă din partea introductivă a CCM pe ramură cultură, acesta a fost încheiat de mai multe federații sindicale cu patronatul (Ministerul Culturii și Cultelor), ce cuprind membrii cu diverse activități, printre care pot fi categorii care, în prezent, sau pe viitor (în intervalul pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă) să aibă reglementate, prin legi generale, unul sau mai multe din sporurile cuprinse în art.45.
Așadar, deși contractul colectiv de muncă pe ramura cultură (pe anii 2006-2008) nu este nul (în principiu) el nu constituie temei legal pentru drepturile solicitate de către reclamantul Sindicatul Independent al Artiștilor, în numele membrilor săi.
Aceasta întrucât, nu există nici o dispoziție legală care să stabilească în favoarea categoriei sociale din care fac parte membri sindicatului reclamant drept la sporul de fidelitate și respectiv de suprasolicitare neuropsihică.
În lipsa unor asemenea dispoziții, aplicarea art.45 din CCM nu este posibilă, întrucât, acest contract cadru prevede pentru bugetari, existența unor legi speciale de salarizare, care să reglementeze drepturile solicitate.
În același sens a fost reglementată salarizarea și prin art.157 din muncii, care prevede în alin.2, că, sistemul de salarizare pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice, finanțate integral sau majoritar de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Față de argumentele mai sus reținute se constată că acțiunea reclamanților este lipsită de temei legal, sentința prin care, totuși a fost admisă, fiind netemeinică, privită prin prisma art.304 pct.9 proc.civ.
Recursul pârâtului va fi admis și în temeiul art.312 alin.1 și 3.proc.civ. se va modifica sentința în sensul respingerii ca nefondate în întregime a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR împotriva sentinței civile nr. 2308 din 4 decembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea reclamantului SINDICATUL STUDII împotriva pârâților MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR și NAȚIONALĂ ROMÂNĂ din C
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.AR
Dact./3ex.
05.03.2009
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Adrian Repede, Marta Carmen
