Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2852/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2852/R/2009
Ședința publică din data de 8 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1155 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați, și pe pârâții intimați CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect calcul drepturi salariale - spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1155 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
S-a admis acțiunea formulată de către reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ, și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, și în consecință pârâții de rând 1 și 2, au fost obligați în solidar, la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 16.04.2008 și până la zi, precum și să acorde lunar acest spor, în continuare.
S-a luat act de renunțarea la judecată formulată de către reclamantul și a fost disjunsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienții, N, -, B, -, LINDA I, -, și s-a fixat termen pe data de 07 mai 2009 în vederea soluționării separate a cererii.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să pună la dispoziția pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin Sentința civilă nr.782/08.05.2008 s-a admis cererea reclamanților și pârâții de rd.l - 3 au fost obligați să le plătească acestora sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pe perioada noiembrie 2000-15.04.2008.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere faptul că prev.art. 47 din Legea nr. 50/1990 republicată nu au fost abrogate expres sau implicit ca și faptul că prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secțiile Unite, pronunțate în dosar nr. 5/2008, acest drept a fost recunoscut magistraților și personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a OUG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001, decizie care conform art. 329 alin.3 Cod Procedură Civilă este obligatorie pentru instanțele judecătorești.
Înainte de a examina pe fond acțiunea formulată, instanța s-a pronunțat asupra excepției autorității de lucru judecat invocată de către pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinare.
Excepția autorității de lucru judecat este o excepție de fond, peremtorie și absolută. Pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să fie îndeplinită tripla identitate: de părți, de obiect și de cauză. Identitatea de obiect poate fi totală dar și parțială însă această instituție se limitează numai la acele probleme litigioase care au format obiectul pricinii și care au fost rezolvate prin dispozitivul hotărârii.
După cum se poate constata prin prezenta acțiune, reclamanții solicită recunoașterea dreptului la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% începând cu data de 16.04.2008 și până la zi, precum si acordarea acestuia în continuare, iar în acțiunea soluționată prin Sentința civilă nr. 782/08.05.2008 aceștia au solicitat acordarea acestui spor până la data de 15.04.2008, fiind vorba despre o altă perioadă.
Privitor la acordarea drepturilor salariale solicitate de către reclamanți, Ministerul Justiției și Libertăților a emis Ordinul nr. 768/C/04.03.2009 prin care arată că începând cu data de 01.03.2009, judecătorii instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară. Acest ordin a fost emis având în vedere cele dispuse prin Decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție - Secțiile Unite cu privire la recursul în interesul legii privind interpretarea si aplicarea disp.art. 47 din Legea 50/1996 republicată, cu modificările si completările ulterioare.
Prin Ordinul nr. 1165/C/09.04.2009 al Ministrului Justitiei și Libertăților, drepturile salariale recunoscute, anterior menționate, urmau să se acorde doar magistraților care dețin hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare". Din analiza prevederilor acestui ordin rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate la data emiterii acestuia și după această dată prin care se acordă aceste drepturi "pentru viitor" sau "în continuare" vor fi puse în executare doar de la momentul "pronunțării", neputându-se pune problema recalculării drepturilor cuvenite pentru intervalul 01.03.2009 și data pronunțării. Prevederi asemănătoare cuprind și Ordinele nr. 1167/2009 si nr. 1168/2009.
În contextul celor arătate mai sus, s-a reținut că, conduita reprezentanților pârâtului de rd.I este nelegală câtă vreme a dispus, recunoscând aceste drepturi, ca Direcția Generală Economică din Minister, Curțile de Apel și Tribunalele să stabilească și să calculeze sumele cuvenite tuturor judecătorilor, asistenților judiciari, personalului din serviciile de probațiune și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești (pentru acestea din urmă prin Adresa nr. 24956/05.03.2009) fapt care s-a și întâmplat.
Potrivit disp.art. 5 alin.l si 4 din Codul Muncii. în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, angajatorul fiind obligat să nu dispună măsuri având ca efect neacordarea, restrângerea sau înlăturarea unor drepturi prevăzute în legislația muncii sau rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.
Drepturile reclamanților au fost prevăzute de normele legale anterior menționate și constituind o obligație legală neacordarea acestora prin motivarea lipsei sintagmelor "pentru viitor" și "în continuare", din hotărârile judecătorești pronunțate tocmai pentru a se aplica prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată constituie un abuz.
Pe de altă parte, din conținutul dispozitivului sentinței anterior menționate, respectiv Sentința civilă nr.782/08.05.2008 rezultă că pârâta de rd.2, respectiv Curtea de Apel Cluja fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, situație in care instanța a considerat că acest drept este în ființă, și ca atare, reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de acesta în continuare câtă vreme nu există o dispoziție contrară.
Întârzierea nejustificată a drepturilor salariale stabilite și recunoscute angajatului poate determina obligarea angajatorului la daune interese pentru repararea prejudiciului, conform prev.art. 161 alin.4 din Codul Muncii.
În contextul celor mai sus arătate, trebuie pusă în discuție și problema posibilității anulării unor acte administrative emise de către o autoritate publică nelegal chiar de către aceasta. Potrivit disp.art. 1 alin.6 din Legea nr. 554/2004, o astfel de entitate poate solicita instanței constatarea nulității acestuia în situația în care nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. Ne aflăm în situația aceasta privind efectele Ordinului nr. 768/C/04.03.2009 emis de către Ministerul Justiției și Libertăților câtă vreme sumele cuvenite reclamanților au fost calculate și virate ordonatorilor secundari și terțiari de credite, pentru ca apoi să fie retrimise ordonatorului principal de credite.
De altfel, Curtea de Apel București prin Sentința civilă nr. 1750/24.04.2009 a suspendat executarea Ordinului nr. 1163/C/2009 și nr. 1165/C/2009 emise de către pârâtul de rd.I până la pronunțarea instanței de fond.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor, instanța a constatat că acesta are calitate procesuale pasivă deoarece potrivit dispozițiilor art.2 din OG nr. 22/2002 ca și ordonator principal de credite, are obligația să ia toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii ale celorlalte instituții publice finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Față de cele ce preced, instanța în temeiul art. 283 și urm. din Codul Munciia admis acțiunea formulată de reclamați.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a arătat că excepția autorității de lucru judecat a fost respinsă în mod eronat, arătând că pentru pretențiile de acordare a sporului pentru viitor, există autoritate de lucru judecat, aceste drepturi fiind drepturi eventuale, care nu sunt născute și actuale.
Referitor la acordarea sporului de risc și suprasolicitare asistenților judiciari arată că acestora le sunt aplicabile dispozițiile speciale din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum și Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, astfel că aceștia nu erau beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică la momentul emiterii OG83/2000 și prin urmare nu sunt îndreptățiți de a beneficia de acest spor în prezent.
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În motivele recursului arată că prin Legea finanțelor publice nr.500/2002, se reglementează constituirea fondurilor publice și prevederea cheltuielilor bugetare cu destinație precisă. Rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului și respectiv Parlamentului.
Potrivit art.20 și 21 din aceeași lege, Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de ordonator de credite iar rectificarea bugetară nu se poate efectua decât în baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, astfel că obligarea acestui minister la achitarea sumelor solicitate este lipsită de suport legal.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel constată că recursurile sunt nefondate, urmând să le respingă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice se reține că, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționara Ministerului Finanțelor Publice (dispoziție care este similară cu reglementarea anterioară din HG 386/2007) "elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Drept urmare, se apreciază că interpretând corect dispozițiile legale menționate anterior, tribunalul a respins judicios excepția invocată, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Referitor la recursul declarat deMinisterul Justițieise reține că Prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Prin urmare, Curtea constată că susținerile recurentului referitoare la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementa dreptul salarial pretins contravin deciziei menționate, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, motiv pentru care sunt apreciate ca neîntemeiate.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, aceasta a fost respinsă în mod corect de către instanța de fond. Dincolo de considerentele deja reținute de tribunal și însușite de curte, reamintim că excepția autorității de lucru judecat impune existența triplei identități de cauză, părți și obiect. Or, privită prin perspectiva interesului procesul, condiția identității de cauză nu este îndeplinită în speță. Daca prin prima hotărâre s-a respins în mod corecta acordarea acestor drepturi pentru viitor, motivat de că " instanța nu poate aprecia pentru viitor - în raport de reglementările legale ce vor apărea în materie", în prezent acest raționament nu mai subzistă. Astfel, prin Ordinul nr. 1165/C/09.04.2009 al Ministrului Justiției și Libertăților, drepturile salariale recunoscute, anterior menționate, urmau să se acorde doar magistraților care dețin hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare".Ca atare, în prezent, față de poziția Ministerului Justiției exprimată prin actul normativ menționat, interesul reclamanților de a obține recunoașterea pentru viitor a dreptului la plata sporului de suprasolicitare este evident și nu mai depinde de factori ce nu pot fi apreciați de instanță.
Conform art. 110 alin. (2) Cod procedură civilă se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a unei obligații alimentare sau a altei prestațiuni periodice. Întrucât prestațiile salariale neacordate sunt periodice, acestea pot fi solicitate și înainte de termen conform dispoziției legale menționate anterior. De asemenea, dacă s-ar admite punctul de vedere al pârâtului Ministerul Justiției relativ la admiterea greșită a sporului pentru viitor ar însemna ca reclamanții să promoveze lunar acțiuni pe măsura derulării raporturilor de muncă, ceea ce în mod evident nu este acceptabil.
În consecință, Curtea de Apel apreciază că prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nefiind întemeiat.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se vor respinge ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 1155 din 30.04.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 8 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./9ex.
Președinte:Dana Cristina GîrbovanJudecători:Dana Cristina Gîrbovan, Cristina Mănăstireanu, Ioana
