Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 29/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 29
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin
JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 3: Sorina Romașcanu
Grefier - -
******************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN N împotriva sentinței civile 584/C din 03 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul -.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat intimata-reclamantă (legitimată cu seria - nr.- eliberată de Poliția P N la data de 30.01.2004), lipsă fiind celelalte părți.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimatei.
Având cuvântul în combaterea motivelor de recurs, intimata-reclamantă, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând că susține punctul de vedere exprimat prin întâmpinare, în sensul că tranșele suplimentare din 2002 nu au fost acordate.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 584 din 3 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, s-a admis acțiunea reclamantei, reținându-se în esență următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 1149/103 din 20.05.2008, reclamanta, a chemat în judecată Școala de Arte și Meserii, jud., Consiliul Local al comunei, jud. si Inspectoratul Școlar Județean N, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30 de ani si respectiv la 35 de ani de activitate în învățământ conf. art.50 al.(l) și (2) din Legea 128/1997, pe ultimii 3 ani actualizate în funcție de rata inflației, precum și pe viitor și includerea acestor sume atât în bugetul unității școlare a cărei salariată este, cât și în cel al Consiliului local. Reclamanta mai solicitat să se facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă, în sensul înscrierii acestor tranșe suplimentare, corespunzătoare perioadei acordate.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că potrivit dispozițiilor art. 50 al. 1 și 2 din Legea 128/1997, personalul didactic preuniversitar beneficiază de tranșele de salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ și pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei de vechime. Întrucât pârâții nu au respectat aceste prevederi și nu i-au achitat drepturile salariale stabilite de aceste dispoziții legale, a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâților la plata acestor drepturi.
În drept, reclamanta și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, art. 67 din Legea 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.
În dovedirea celor susținute prin acțiune, reclamanta a depus la dosar copii după actul de identitate, carnetul de muncă, precum și adeverința prin care se confirmă vechimea sa în muncă.
Tribunalul,analizând actele și lucrările dosarului a constatat că, trebuie să se pronunțe în cauză cu prioritate asupra excepțiilor invocate de pârâți,astfel cum obligă dispozițiile art.137 Cod procedură civilă.
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive a N, instanța a constatat că este nefondată, motivat de faptul că, potrivit prevederilor art. 17 alin. 7 și ale art. 166 din Legea învățământului nr.84/1995, învățământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele școlare, Ministerului Educației și Cercetării, inspectoratele școlare fiind organe descentralizate de specialitate, cu atribuții de administrare a procesului educațional, respectiv cu atribuții în repartizarea cadrelor didactice, încheierea și modificarea contractelor de muncă ale acestora, inclusiv în salarizarea lor, modificarea salariilor cadrelor didactice neputându-se realiza decât cu aprobarea inspectoratelor școlare. Ministerul Educației Cercetării și T ca organ de specialitate are răspunderea de a elabora și de a aplica politica educațională, are drept de inițiativă și de execuție în domeniul politicii financiare și a resurselor umane din sfera educației și colaborează cu alte ministere în dezvoltarea învățământului.
În realizarea acestor atribuții sunt organizate și funcționează Inspectoratele școlare ca organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educației Cercetării și T ce răspund inclusiv de modul de organizare și de funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, asigurând aplicarea legislației în coordonarea și desfășurarea procesului de învățământ și coordonând încadrarea unităților de învățământ cu personalul didactic necesar, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.
Inspectoratele școlare județene prin compartimentele de contabilitate și informatizare, centralizează situațiile privind execuția bugetară pe instituții de învățământ și transmit Consiliului Național al învățământului Preuniversitar de Stat situația trimestrială/anuală privind execuția bugetară din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat.
Astfel de atribuții în domeniul resurselor umane și salarizării personalului în baza execuției bugetare unităților învățământului preuniversitar de stat au fost prevăzute în sarcina inspectoratelor școlare prin Normele metodologice din 30.11.2004 privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Ca atare rezultă că obligațiile din speța în cauză revin pârâtului N și pe cale de consecință, excepția lipsei calității sale procesuale pasive va fi respinsa ca nefondată.
Pe fondul cauzei, tribunalul, analizând actele depuse la dosarul cauzei, susținerile părților precum și textele legale în materie, a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Conform dispozițiilor art.50 alin. 1 si 2 din Legea 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei tranșe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate in învățământ. Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Reclamanta îndeplinește condiția legală pentru acordarea tranșelor suplimentare ce se acordă la împlinirea a 30 de ani și respectiv 35 de ani de activitate însă nu au primit aceste tranșe, pârâții nefăcând nicio dovadă în acest sens.
Astfel din fișele de salarii depuse de Școala de Arte și Meserii (filele 66-67 dosar fond) nu rezultă că în modalitatea de calcul a drepturilor salariale, au fost avute în vedere și tranșele suplimentare prevăzute de actul normativ mai sus arătat.
În acest sens trebuie subliniat că deși s-a solicitat în mod expres celor două pârâte ( N și Școala de Arte și Meserii ) să expliciteze pe larg și în concret cum s-au acordat aceste creșteri ale coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșelor suplimentare de vechime, pârâtele s-au limitat la depunerea unor state de plată din al căror cuprins nu rezultă că s-ar fi aplicat respectivele creșteri salariale, arătând totodată că respectivele creșteri salariale sunt incluse direct în salariul de bază.
În măsura în care s-a susținut acordarea acestei majorări a coeficientului de ierarhizare, pârâtele ar fi trebuit să depună eventual spre comparație fișele de calcul al salariului pentru un cadru didactic cu 29 ani vechime în învățământ și pentru un cadru didactic (cu aceeași funcție, încadrare și grad didactic) dar cu peste 30 de ani, respectiv peste 35 ani vechime în învățământ, funcție de care să se poată verifica în mod efectiv dacă acesteia din urmă i s-a aplicat în realitate pretinsa majorare a coeficientului de ierarhizare reflectat printr-un venit salarial mai mare, la condiții de funcție și grad didactic identice.
Susținerea conform căreia creșterea salarială corespunzătoare celor trei tranșe suplimentare de vechime în muncă ar fi inclusă de legiuitor direct în salariul de bază este total nefondată și nu poate fi primită întrucât coeficienții de ierarhizare prevăzuți în Anexa 2 sunt coeficienți de bază funcție de care se determină salariul și asupra acestora se aplică majorarea prevăzută de art. 50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997 republicată, majorare ce are în vedere "tranșele suplimentare de vechime", chiar noțiune de suplimentar folosită de legiuitor conducând la ideea unui drept ce vine să se adauge în plus la dreptul de bază.
În plus, deși pârâtele au susținut că s-au plătit drepturile salariale majorate pretinse de reclamantă pentru perioada 20.05.2005 la zi, acestea nu au depus statele de plată decât pentru lunile februarie și aprilie 2008 (filele 66 - 67 dosar), făcând totodată precizări doar asupra pretinsul mod corect de calcul al salariului pentru anul 2008 (conform relațiilor comunicate prin adresa nr. 9848/22.09.2008 - filele 61-63 dosar) fără a face vreo referire la drepturile salariale cuvenite anterior acestei perioade, respectiv pentru intervalul mai 2005 - decembrie 2007.
În consecință, apreciind că reclamanta este pe deplin îndreptățită la acordare acestor majorări corespunzător tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin 1 și 2 din Legea 128/1997 și că pârâtele nu au făcut dovada acordării respectivei majorări, tribunalul a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată, și a obligat pârâții la plata drepturilor bănești cuvenite cu titlul mai sus arătat, în cuantum actualizat cu indicele de inflație la momentul plății efective.
Împotriva sentinței civile 584 din 3 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.-, în termen legal a formulat recurs pârâtul Inspectoratul Școlar Județean N criticând-o pentru următoarele motive:
- instanța a interpretat greșit prevederile legale aplicabile în speță: art.17 alin.7 și art.166 din Legea nr.84/1995;
- instanța reține eronat că Inspectoratul Școlar județean ar avea atribuții în încheierea și modificarea contractelor de muncă ale cadrelor didactice, inclusiv în salarizarea lor și că modificarea salariilor acestora s-ar realiza cu aprobarea inspectoratelor școlare;
- se face confuzie între atribuțiile de centralizare ale N pur constatatoare și informale, cu executarea efectivă a unor contracte individuale de muncă, calcularea unor salarii și plata lor;
- pe fond prima instanță a apreciat nelegal că pârâtele nu au aplicat prevederile art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, întrucât drepturile salariale cuvenite cadrelor didactice sunt calculate și incluse direct de legiuitor în salariul de bază, la Anexa 2.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea recurată se constată că dispozitivul acestei hotărâri, raportat la recurenta-pîrîtă vizează doar respingerea excepției lipsei calității sale procesual pasive.
Admiterea pe fond a acțiunii este opozabilă celorlalte două pârâte, întrucât la plata drepturilor salariale către reclamantă, au fost obligate, conform aceluiași dispozitiv, doar Școala deArte și Meserii și Consiliul Local al comunei.
Interesul prezentului recurs poate viza astfel față de cele arătate mai sus, doar calitatea procesual pasivă a Inspectoratului Școlar Județean
În mod corect Tribunalul Neamța reținut că pârâtul Inspectoratul Școlar Județean N are calitate procesuală pasivă, respingând excepția invocată de acesta având în vedere că potrivit art.142 alin.1 lit.b din Legea nr.84/1995 republicată, inspectoratele școlare sunt prevăzute ca organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educației și Cercetării, ce au printre atribuții și asigurarea aplicării legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, împrejurare ce presupune așadar inclusiv verificarea corectei aplicări a legislației inclusiv în ceea ce privește încadrarea și salarizarea personalului didactic ce participă în mod direct la desfășurarea procesului de învățământ.
Anexa 1 - reprezentând Normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin nr.HG219/2004, prevede expres la art.9 că " statul de funcții pentru personalul didactic se întocmește de către directorul adjunct, este însușit de directorul unității de învățământ, este avizat de consiliul de administrație și este aprobat de inspectorul școlar general al Inspectoratului școlar județean.".
De asemeni, prin același act normativ s-a prevăzut în sarcina inspectoratelor județene prin compartimentele de contabilitate și informatizare, obligația de centralizare a situațiilor privind execuția bugetară pe instituții și de transmitere a acestor situații centralizate către Consiliul Național al Învățământului Preuniversitar de Stat(art.40 și art.45 din HG-).
Față de considerentele expuse, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul promovat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN N împotriva sentinței civile 584/C din 03 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red./
Red.09.02.2009
Tehn.2 ex.10.02.2009
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu
