Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 29/2010. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 29/R/2010
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gârbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 1741 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, privind și pe reclamantul intimat, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, cons. jur. și reclamantul intimat.
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta pârâtei recurente depune la dosarul cauzei note scrise însoțite de copii ale statelor de plată și ale ordinelor de plată prin care se face dovada că în perioada mai, iunie, iulie 2008 reclamantul intimat nu a avut raporturi contractuale cu societatea pârâtă.
Reclamantul intimat nu solicită comunicarea actelor depuse.
La întrebarea instanței referitoare la efectuarea concediului fără plată, intimatul arată că s-a întors la muncă în data de 21.06.2008.
Nefiind formulate cereri în probațiune, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a administra probele necesare, iar în subsidiar admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiuni reclamantului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1741 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis acțiunea civilă formulată și precizată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta pârâta fiind obligată să-i achite reclamantului drepturile salariale restante aferente perioadei 01.05.2008 - 07.07.2008.
Pârâta a fost obligată să achite contribuțiile către bugetul de asigurări sociale reținute din drepturile salariale cuvenite reclamantului pe perioada ianuarie - februarie și mai - iulie 2008.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul a fost angajat al societății pârâte în funcția de conducător auto începând cu data de 03.03.2008 și până la data de 07.07.2008 când raporturile juridice de muncă au încetat în temeiul art.55, lit. b muncii, astfel cum reiese din mențiunile din carnetul de muncă.
Conform prevederilor art.163, alin.1, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. Raportat la aceste prevederi legale, pârâta nu a dovedit îndeplinirea obligației de plată a drepturilor salariale. Legislația muncii prevede ca principală obligație în sarcina angajatorului, plata salariului în favoarea angajatului, corelativ cu munca prestată de acesta, așa cum rezultă din dispozițiile art.10, coroborat cu art.161 și urm. muncii.
Potrivit prevederilor art.287, în conflictele de muncă, sarcina probei incumbă angajatorului, însă pârâta nu a dovedit în nici un alt mijloc de probă prevăzut de textul de lege amintit, acordarea drepturilor salariale.
Mai mult chiar, pârâta a lipsit de la termenele de judecată și nu a răspuns adreselor prin care instanța a solicitat depunerea unor dovezi, atitudinea sa determinând acordarea mai multor termene de judecată.
Conform prevederilor art. 16, alin.3 muncii, munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă.
În conformitate cu prevederile art.40, alin.2, lit. f muncii și art.28 pct.2 din Legea nr.19/2000 reactualizată, angajatorul are obligația de a calcula, reține și vira lunar contribuția de asigurări sociale, precum și impozitele datorate de salariați în condițiile legii.
Deși avea obligația legală de a depune actele în probațiune și instanța a solicitat acest lucru pârâtei prin adresă, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor legale, nedepunând nici ordinele de plată care să ateste efectuarea viramentelor către bugetul asigurărilor sociale.
Conform prevederilor art. 21 din Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, "plata contribuției de asigurări sociale datorate de angajator și de asigurați se efectuează cu ordin de plata sau dispoziție de plata/încasare tip CAS la trezoreriile județene."
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC SRL, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței cu respingerea acțiunii formulate de către reclamant.
În motivarea recursului a arătat că într-adevăr reclamantul a fost angajat începând cu data de 03.03.2008, însă acesta s-a prezentat la muncă doar câteva zile. Pârâta este de acord cu plata salariului și a contribuției la asigurările sociale, raportat la perioada de timp cât reclamantul a prestat muncă în favoarea societății.
Arată că reclamantul nu este îndreptățit la plata salariului întrucât acesta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, nici măcar nu s-a prezentat la muncă, astfel neavând cum să semneze statul de plată.
Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, instanța deliberând reține următoarele:
Potrivit art. 164 alin 1 Codul muncii, nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Este vorba de salariul ce se cuvine angajatului în raport cu munca prestată de acesta, așa cum prevede art. 154 Codul muncii.
Este adevărat că, în cazul în care salariatul nu prestează munca un număr de zile, în mod legitim unitatea poate refuza plata salariului aferent acelor zile, însă îi revine acesteia sarcina de proba existența în mod cert a unei astfel de situații, în raport de prevederile art. 287 Codul muncii. Mai mult, potrivit aceluiași text legal, teza finală, angajatorul trebuie să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Consecința nerespectării acestui termen este decăderea din dreptul de a mai propune alte probe.
În fața instanței de fond, pârâta a lipsit de la termenele de judecată și nu a răspuns adreselor prin care instanța a solicitat depunerea unor dovezi. Ca atare, cererea sa de administrare a probei cu martori direct în recurs apare nu doar ca inadmisibilă raportat la prevederile art. 305.pr.civilă, ci și mult tardivă, față de dispozițiile speciale de procedură din contenciosul muncii, citate mai sus. Or, în condițiile în care recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile sale procedurale în privința administrării dovezilor în fața primei instanțe, solicitarea sa de a se constat nelegalitatea hotărârii primei instanțe și în consecința a se dispune casarea acestei, prin raportarea la propria culpă, apare ca vădit nefondată.
Pe de altă parte, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că la data de 16.06.2008 reclamantul intimat a formulat o cerere de acordare a concediului fără plata până la data de 16.07.2008, cerere care însă nu a fost înregistrată la angajator. În ședința publică din data de 12.01.2010, din declarația reclamantului intimata, curtea a reținut că acesta a recunoscut efectuarea unui concediu fără plată în perioada 16.06 - 21.06.2008, astfel încât motivele de recurs apar ca întemeiate sub acest recurs.
În consecință, față de cele de mai sus, în temeiul art. 312.pr.civilă, Curtea va admite recursul formulat de SC SRL CNp rin reprezentant legal împotriva sentinței civile nr. 1741 din 11.06.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o va modifica în parte, în sensul dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de SC SRL CNp rin reprezentant legal împotriva sentinței civile nr. 1741 din 11.06.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei SC MOBIL SRL la plata drepturilor salariale pentru perioada 16.06 - 21.06.2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 12 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - -
GREFIER
Red. /dact.
5 ex./12.02.2010
Jud.primă instanță: /
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gârbovan, Cristina