Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 332/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.332
Ședința publică din data de 20 februarie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții C, -, -, G, G, -, C, toți cu domiciliul ales la Primăria Comunei, cu sediul în comuna, județul B, împotriva sentinței civile nr.1127 din data de 10 noeimbrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârât PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în comuna, județul B,
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-reclamanți C, -, -, G, G, -, C, toți reprezentanți de, lipsind intimata-pârâtă Primăria comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care.
Se învederează instanței că recursul este motivat și a fost declarat în termen.
Reprezentantul recurenților-reclamanți, depune la dosar concluzii scrise și, în copie, sentința civilă nr.924 din data de 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr- și sentința nr.512 din data de 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr-.
De asemenea, depune la dosar întâmpinare pentru intimata-pârâtă Primăria comunei.
Arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților-reclamanți, arată că o parte dintre reclamanți nu au fost cuprinși în practicaua și dispozitivul hotărârii pronunțată de instanța de fond, situație de natură a atrage nulitatea acesteia.
Precizează că la Tribunalul Buzău acțiuni similare cu prezenta cauză au fost admise, instanța constatând că dispozițiile acordului colectiv de muncă fiind valabile.
Solicită, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanței pentru a se pronunța în raport cu toate părțile din proces, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost f formulată.
CURTEA
Reclamanții C, -, -, G, -, C având calitatea de persoane angajate cu contract individual de muncă au chemat în judecată pârâta Primăria Comunei, reprezentată prin Primar solicitând obligarea acesteia la respectarea prevederilor acordului colectiv de munca încheiat la data de 23.10.2007 între reprezentanții salariaților și primar, înregistrat la.S nr. 4116 din 26.11.2007 si pe cale de consecință să fie obligata pârâta la plata sumei de 550 lei prevăzută în art.24 alin.1 si 2 din acordul colectiv.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că până în luna mai 2008 au beneficiat de drepturile prevăzute art.24 alin.1 si 2 din Acordul Colectiv, în cuantum de 550 lei reprezentând drepturi speciale pentru menținerea sănătății si securității muncii și începând cu luna iunie 2008, după desfășurarea alegerilor locale, primarul refuză să le plătească acest drept, încălcând astfel acordul colectiv de muncă.
Prin întâmpinare pârâta menționat ca începând cu luna iunie 2008 s-a sistat plata sumei de 550 lei reprezentând drepturile speciale pentru menținerea sănătății si securității muncii, motivând aceasta măsura de intrare în legalitate prin " punctul de vedere al MIRA ce i-a fost transmis prin scrisoarea nr. 7849//12.03.2008.
Prin sentința civilă nr.1127/10.11.2008 Tribunalul Buzăua respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin art.24 alin.1 din Acordul Colectiv de Munca încheiat între primarul comunei și funcționarii publici si personalul angajat pe baza de contract de muncă în aparatul de specialitate al primarului si aparatul permanent al Consiliului Local, aprobat prin Hotărârea nr.33/2007 a Consiliului Local și înregistrat la.S B la 26.11.2007 sub nr. 118 s-a stabilit ca funcționarilor publici si salariaților din primărie să li se acorde lunar drepturi speciale pentru menținerea sănătății si securității muncii, în cuantum de 550 lei.
În alin. 2 al art.24 din Acord suma de 550 lei este defalcată în sumele acordate pentru drepturi pentru menținerea stării de sănătate constând în acoperirea unei părți din cheltuielile cu tratamente medicale, acoperirea unei părți din cheltuielile cu hrana, acoperirea unei parți din cheltuielile cu medicamente și pentru " drepturi pentru securitatea muncii" constând în acoperirea unei parți din cheltuielile cu ținuta decentă si în acoperirea unei părți din cheltuielile determinate de munca în condiții de stres si pentru spor de fidelitate si loialitate.
A mai reținut tribunalul că potrivit art.12.alin.1 din Legea nr.130/1996 prin contractile colective de munca încheiate pentru instituțiile bugetare nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, astfel că prevederile Acordului invocate sunt inaplicabile reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o ca netemeinică și nelegală, cu motivarea, în esență, că nu sunt cuprinși în hotărâre toți reclamanții, situație ce atrage nulitatea hotărârii.
Mai susțin recurenții că instanța de fond nu a avut în vedere disp. speciale ale Legii nr.319/2006 și HG 1425/2006, acte normative în baza cărora dispozițiile Acordului Colectiv de Munca sunt legale și aplicabile recurenților. Se mai susține că în cauze similare s-au pronunțat sentințe contradictorii.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, curtea va constata că recursul este nefondat.
În ce privește primul motiv de recurs, curtea va constata că acesta este nefundat, neexistând un caz de nulitate a hotărârii instanței de fond, ci o eroare materială, o omisiune ce nu afectează legalitatea hotărârii.
Și criticile formulate pe fondul cauzei sunt nefondate.
Astfel, prin art.24 alin.1 din Acordul Colectiv de Munca încheiat între primarul comunei și funcționarii publici si personalul angajat pe bază de contract de muncă în aparatul de specialitate al primarului si aparatul permanent al Consiliului Local, aprobat prin Hotărârea nr.33/2007 a Consiliului Local și înregistrat la.S B la 26.11.2007 sub nr. 118 s-a stabilit ca funcționarilor publici si salariaților din primărie să li se acorde lunar drepturi speciale pentru menținerea sănătății si securității muncii, în cuantum de 550 lei.
În alin. 2 al art.24 din Acord suma de 550 lei este defalcată în sumele acordate pentru drepturi pentru menținerea stării de sănătate constând în acoperirea unei părți din cheltuielile cu tratamente medicale, acoperirea unei părți din cheltuielile cu hrana, acoperirea unei parți din cheltuielile cu medicamente și pentru " drepturi pentru securitatea muncii" constând în acoperirea unei parți din cheltuielile cu ținuta decentă si în acoperirea unei părți din cheltuielile determinate de munca în condiții de stres si pentru spor de fidelitate si loialitate.
Potrivit art.12.alin.1 din Legea nr.130/1996 prin contractile colective de munca încheiate pentru instituțiile bugetare nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, astfel că prevederile Acordului invocate sunt inaplicabile recurenților, așa cum corect a reținut tribunalul.
Prin Legea nr. 154/1998, OUG nr.24/2000 și G nr. 10/2008 nu s-au stabilit pentru angajații primăriilor sporuri salariale de natura și în cuantumul prevăzut în art.24.alin.1 si 2 din Acordul Colectiv de Munca pe care se întemeiază acțiunea.
Legea nr.319/2006 și HG 1425/2006 nu prevăd plata unor sporuri salariaților pentru menținerea sănătății si securității muncii, ci stabilesc măsuri concrete, practice ce trebuie luate de angajator, organizarea spațiilor de muncă, instruirea salariaților.
În ce privește practica judiciară invocată, potrivit dispozițiilor procedurale în vigoare, precedentul judiciar nu are caracter obligatoriu, iar hotărârile invocate au caracter definitiv, iar nu irevocabil.
Pentru considerentele expuse curtea, văzând disp. art.304, 3041și 312 alin.1 pr.civ. curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C, -, -, G, G, -, C, toți cu domiciliul ales la Primăria Comunei, cu sediul în comuna, județul B, împotriva sentinței civile nr.1127 din data de 10 noeimbrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârât PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
Grefier,
Fiind în CO se semnează
de primul grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.
2 ex./18.03.2009
f- - Tribunalul Buzău
G
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru
