Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 343/R-CM
Ședința publică din 25 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile civile declarate de reclamanții, G, G, de reclamanții, G, C, A, G, STĂNEL, EL, A,., G, IA, IA, PRIN, C, G, G, G, EL, G, MEDINA A, G, A, G, LEASĂ, A, A OG, G, G, A, G, A, A, G, EL, G, G, EL, ANELA, A, IA, si de intervenienta, împotriva sentinței civile nr.794/CM din 22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, pentru recurenții-reclamanți, în baza împuternicirii avocațiale nr.169 din data de 23.10.2008, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual, avocat, pentru recurenții-reclamanți, și, în baza împuternicirilor avocațiale nr.291 din data de 12.02.2009 și nr.232 și 233 din data de 4.02.2009, emise Baroul Argeș -cabinet individual și avocat, pentru intimata-pârâtă, lipsind recurenta-intervenientă în nume propriu.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, o cerere din partea recurenților-reclamanți, G, G, și, din care rezultă că au primit cheltuielile de judecată în sumă de câte 300 lei, recursul acestora fiind rămas fără obiect.
Avocat, pentru recurenții-reclamanți, arată că prin cererea de la dosar se arată că recursul aflat la filele 413 este rămas fără obiect, întrucât cheltuielile de judecată au fost recuperate în faza de executare. Depune la dosar hotărâri judecătorești, în extras, pentru a fi analizate ca practică judiciară.
Avocat, pentru intimata-pârâtă, depune la dosar un set de acte.
Avocat depune la dosar împuternicirile avocațiale și chitanțele de achitare a onorariului de avocat, pentru cei patru recurenți-reclamanți pe care îi reprezintă.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, pentru recurenții-reclamanți, solicită admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței, în sensul scoaterii din dispozitiv a mențiunii referitoare la adresele nr.830 și 831/2008, fără cheltuieli de judecată. Precizează că adresele respective nu au fost puse în discuția părților de către instanța de fond și că acestea nu pot avea relevanță, față de prevederile contractului colectiv de muncă. Mai precizează că adresele respective sunt note interne și nu sunt semnate de directorul unității. Arată că salariul mediu de bază este unul și același cu salariul mediu brut.
Avocat, pentru recurenții-reclamanți, și, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul eliminării din dispozitiv a mențiunii cu privire la adresele nr.830 și 831. Arată că intimata nu a formulat apărarea cu privire la aceste adrese la momentul formulării întâmpinării. De asemenea, precizează că adresele respective sunt niște note interne, nu sunt acte cu caracter normativ. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată și depune la dosar concluzii scrise.
Avocat, pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Arată că adresele nr.830 și 831 au fost depuse de la început, în toate dosarele aflate pe rol și nu au fost menționate în întâmpinare, aceasta fiind formulată exclusiv în sensul respingerii acțiunii. Precizează că potrivit art.168 din CCM, depus la dosar în extras, salariații beneficiază de un salariu mediu de bază al, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, iar acest salariu mediu de bază reprezintă suma salariilor de bază medii tarifare, fără sporuri și adăugiri, împărțită la numărul de angajați, pe o perioadă de timp. În această situație, în mod clar salariul mediu de bază va fi mai mic decât salariul mediu brut. Cu privire la comisiile paritare, arată că notele acestora sunt interpretări ale prevederilor contractului colectiv de muncă și nu poate fi pusă în discuție retroactivitatea acestora în timp.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 28.01.2008, la Tribunalul Argeș, reclamanții, G, - C, -, A, G, Stănel, -, el, a, ina, -, -, G, prin, C, G, G, G, -, -, el, G, a, -, G, -, a, G, -, A, -, -, l, A OG, G, G, A, G, -, a, a, -, G, el, G, -, -, G, el, Anela, a, și, au chemat în judecată pe pârâta, solicitând obligarea pârâtei să le plătească drepturile salariale cuvenite pentru sărbătorile de Paști și C pentru perioada 2005 - 2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, dobânda legală potrivit nr.OG9/2000 pentru drepturile salariale neacordate, de la nașterea dreptului și până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au susținut că, potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pe unitate urmau ca de Paști și C să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe, însă aceste drepturi salariale nu le-au fost acordate începând cu anul 2004. Reclamanții au mai susținut că pentru anul 2003 aceste suplimentări salariale au fost introduse în salariul de bază, însă prevederea din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate nu a mai fost respectată începând cu anul 2004.
La data de 22.04.2008 a formulat cerere de intervenție în interes propriu numita, prin care a solicitat, în contradictoriu cu aceeași pârâtă, obligarea acesteia să-i achite drepturile salariale cuvenite potrivit art.168 din, începând cu aprilie 2005, actualizate cu indicele de inflație, cu cheltuieli de judecată.
Cererea de intervenție în interes propriu a fost pusă în discuția părților și admisă în principiu la data de 18.09.2008.
La data de 05.12.2007, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, pentru următoarele considerente:
După intrarea în vigoare a CCM, prevederile acestuia s-au aplicat la nivelul întregii societăți și, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea 130/1996, au produs efecte pentru toți salariații din unitate, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală din unitate iar începând cu anul 2003, în contextul negocierilor referitoare la drepturile acordate salariaților prin CCM, reprezentanții societății și cei ai au convenit ca pentru toți salariații societății drepturile salariale suplimentare de C și de Paști (art. 168 alin. 1 din CCM) să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat; în acest sens fiind negociat și inserat în CCM art. 168 alin. 2;
Pentru anul 2004, textul art. 168 alin. 2 din CCM a fost reflectat într-o manieră identică celei din 2003 iar în fiecare an părțile CCM au procedat la "republicarea", după negocierile purtate anual, textul art. 168 din CCM fiind inclus în versiunile republicate anual în forma rezultată din negocierile din 2005.
Prin Decizia nr.3793/18.06.2007, Comisia Paritară a confirmat intenția părților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecărui salariat în salariul de bază, atât pentru anul 2003, cât și pentru anii următori. Comisia menționând în mod expres faptul că intenția reală a părților la negocierea CCM a fost aceea de a include bonusurile de C și de Paști în salariul de bază, începând cu anul 2003, însă, pentru a evita orice interpretări contrare în privința intenției reale a părților precum și pentru a complini orice pretins viciu formal, Comisia Paritară a adoptat la data de 31.08.2007 Decizia nr. 5140/2007 intitulata "Nota asupra precizării situație primelor de Paste si C, prevăzute in art. 168 din CCM al SA ", rin p. care s-a confirmat faptul că intenția reala a pârtilor semnatare a CCM a fost ca începând cu anul 2003, suplimentările salariale prevăzute la alin. 1 ale art. 168 să fie incluse in salariul lunar de baza al angajaților, precum si ca, începând cu 2003, părțile au înțeles ca art. 168 alin. 1 rămas fără obiect, luând in considerare faptul ca primele nu mai erau individualizate in mod distinct, ci erau parte a salariului de baza ca întreg;
Cu ocazia negocierilor colective din anul 2005, în scopul de a exprima într-o manieră mai clară intenția reală a părților, prevederile CCM au fost modificate, întrucât s-a intenționat ca noua reglementare să prevadă cu certitudine faptul că operațiunea includerii drepturilor salariate mai sus-menționate în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată, doar pentru anul 2003, ci continuă să producă efecte și în anii următori, fiind prevăzut în mod expres că "în anul 2003 suplimentările salariate de la alin. (1) al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. ";
S-a invocat xcepția prescripției dreptului la acțiune potrivit art.283 alin. 1 lit. e din muncii, considerându-se că, "Cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.";
Promovarea prezentei acțiuni la momentul de față este nejustificată, prematură în raport cu prevederile contractuale ce impuneau o procedură prealabilă care avea drept consecință însăși nașterea dreptului pretins, drept afectat de îndeplinirea a cinci condiții, respectiv: valoarea concretă, modalitatea de acordare, condițiile, criteriile si mai ales beneficiarii;
Simpla lectură a textului indicat, raportată la inexistenta oricărei negocieri și, pe cale de consecință, a inexistentei unui acord de voință în sensul stabilirii condițiilor legale din textul indicat, relevă, la acest moment, că valoarea creanței nu este stabilită, orice sumă pretinsă neavând un temei legal (lipsă caracter lichid al creanței), modalitatea de acordare (plată eșalonată, integral, etc.) nu a fost stabilită, neexistând cunoscută o scadență a creanței (lipsă exigibilitate), condițiile de acordare nu au fost stabilite, criteriile de acordare nu sunt cunoscute (lipsă caracter cert al creanței) iar beneficiarii nu au fost stabiliți, astfel că, în ceea ce privește această ultimă condiție nu se poate afirma dacă reclamanții de față au sau nu calitatea de beneficiari; pe cale de consecință, sumele pretinse ca drept salarial nu îndeplinesc condițiile unei creanțe certe, lichide si exigibile, pe de-o parte, si, pe de altă parte, reclamanții nu pot face proba calității de titulari ai unui drept;
Alte instanțe învestite cu soluționarea unor acțiuni similare formulate de către alți salariați au apreciat că, "aceste drepturi au fost în întregime incluse în salariile de bază ale angajaților începând cu anul 2003 ", motiv pentru care au respins acțiunea ca neîntemeiată;
Modalitatea de calcul invocată în susținerea acțiunii este greșită atât timp cât se raportează la nivelul salariului mediu brut la nivel de societate si nu raportat la fiecare subiect procesual activ in parte.
Inexistenta debitului conduce la inexistenta oricăror daune, așa încât urmează a fi respins capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale.
În temeiul art.137 alin. 1.pr.civ. tribunalul a pus în discuția părților excepția prescrierii dreptului la acțiune, excepție invocată de către pârâtă prin întâmpinare, aceasta fiind respinsă la data de 18.09.2008, reținându-se că, potrivit art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă încheiat între părți, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații - vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA -". După cum s-a prevăzut chiar în contractul încheiat între părți s-a menționat dreptul salariaților de a primi cu ocazia acestor două sărbători suplimentări ale drepturilor salariale. Discuția s-a purtat asupra textului legal aplicabil acestora, pentru calcularea termenului de prescripție.
Tribunalul a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.283 alin.1 lit. c din Codul muncii, termenul de prescriere a dreptului la acțiune fiind de 3 ani, drepturile solicitate având caracterul de supliment al drepturilor salariale.
Litera "e" a art.283 alin.1 din Codul muncii se referă la neexecutarea contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, dar altele decât cele referitoare la drepturile salariale pentru care există în mod expres lit. caa celuiași text legal.
La data de 07.05.2008 și respectiv la data de 18.09.2008, apărătorul reclamanților a depus cereri precizatoare, arătând că reclamanții, A, G, nu au fost niciodată salariați ai, ci ai
Având în vedere aceste cereri, pârâta a invocat la termenul din data de 18.09.2008 excepția lipsei calității procesuale pasive a sa iar potrivit art. 137 alin. 2.pr.civ. tribunalul a unit această excepție cu fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr.794/CM din 22 septembrie 2008, Tribunalul Argeșa admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtei și a respins acțiunea reclamanților, A, G, față de pârâta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de ceilalți reclamanți și a fost obligată pârâta să plătească acestora drepturile salariale suplimentare prevăzute de art.168 alin.1, conform adreselor 830 și 831/ 2008 emise de către pârâtă, din care vor fi deduse contribuțiile corespunzătoare impozitului și bugetelor de asigurări sociale(CAS, CASS și șomaj), pentru perioada 28.01.2005 - decembrie 2007, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plătii efective.
A fost respinsă cererea reclamanților privind acordarea dobânzii legale.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 9000 lei.
A fost admisă cererea de intervenție in interes propriu formulată de, în contradictoriu cu pârâta și obligată aceasta să plătească intervenientei in interes propriu drepturile salariale suplimentare prevăzute de art.168 alin.1 CCM, conform adreselor 130 și 131/ 2008 emise de către pârâtă, din care vor fi deduse contribuțiile corespunzătoare impozitului și bugetelor de asigurări sociale(CAS, CASS și șomaj), pentru perioada 22.04.2005 - aprilie 2008, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a luat act că apărătorul intervenientei a renunțat la cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Privind excepția unită cu fondul s-a reținut de către tribunal a fi întemeiată pentru că s-a constatat că reclamanții, A, G, nu au fost niciodată salariați ai, ci ai
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În prezenta cauză nu se regăsește această identitate, persoana juridică de la care reclamanții solicită suplimentările de drepturi salariale nefiind niciodată angajatorul reclamanților. -se identitatea între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, s-a admis excepția și s-a respins acțiunea acestor reclamanți ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește acțiunea formulată de către ceilalți reclamanți și cererea formulată de către intervenienta în interes propriu, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții și intervenienta în interes propriu sunt/au fost salariații societății pârâte, după cum reiese din mențiunile înscrise în carnetele de muncă ale acestora.
Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește in cuprinsul art. 168 alin. 1 că, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații, vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA.".
La alineatul 2 al respectivului articol se precizează că, pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul SA, pe anii 2005 - 2007 au menținut dispozițiile art. 168 alin.1, însă lineatul 2 al respectivului articol a fost modificat în forma: "în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Urmare a acestor modificări ale alineatului 2 al art.168 din contractul colectiv de muncă, societatea pârâtă nu a mai acordat salariaților, în cursul anilor 2004-2007, suplimentările salariale prevăzute de alin. 1 al art. 168 din contractul colectiv de muncă.
Potrivit art.969 Cod civil, voința părților semnatare a Contractului colectiv de muncă a fost aceea de a păstra salariaților beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de alin.1 al art. 168 din acest contract și în cursul anilor 2004-2007 respectivele suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003, nu și în următorii ani.
Pe de altă parte, părțile nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2004-2007 faptul că aceleași suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți.
În acest sens se poate observa că în procesul verbal încheiat pentru ședințele din perioada 01.03.2005-06.05.2005 între patronat și sindicat s-a convenit, la pct. 8, modificarea alineatului 2 al art. 168 în sensul că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat". Analizând gramatical textul se constată că s-a specificat că "în anul 2003" și nu "din anul 2003", ceea ce denotă intenția părților de includere a suplimentului salarial doar pentru anul 2003 și nu începând cu anul 2003, pentru viitor. Și verbul folosit, "au fost introduse" în locul verbului "vor fi introduse", denotă aceeași manifestare de voință a părților că acele suplimente s-au inclus în salariul de bază exclusiv în anul 2003 și nu și în anii următori.
S-a susținut de către pârâtă prin întâmpinare că pentru clarificarea intenției reale a părților în acest sens a fost creată Comisia Paritară, formată din reprezentanții părților semnatare și că prin Decizia nr. 3793/18.06.2007 aceasta ar fi confirmat faptul că intenția părților s fost aceea "de a include bonusurile cuvenite fiecărui salariat în salariul de bază, atât pentru anul 203, cât și pentru anii următori".
Tribunalul nu a putut analiza acest înscris care, deși se susține că a fost depus la dosar în anexa 5, nu există totuși în setul de acte ce a însoțit întâmpinarea.
La dosar există o "Notă asupra precizării situației primelor de Paște și C, prevăzute în art. 168 din Contractul colectiv de muncă al SA ", care ar fi emisă de Comisia Paritară, care este însă nedatată și nesemnată de toate părțile ce ar fi participat la elaborarea acesteia.
Tribunalul a apreciat că nu poate să o aibă în vedere din moment ce, potrivit art.31 alin. 2 din Legea nr.130/1996, coroborat cu art.244 Codul muncii, nu s-a făcut dovada că modificările aduse contractului colectiv de muncă au fost aduse, în scris, la cunoștința organului la care se păstrează, devenind aplicabile de la data înregistrării sau la o altă dată ulterioară, potrivit convenției părților.
După cum rt.168 alin.2 a prevăzut în fiecare din contractele colective de muncă ulterioare anului 2003, că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar pe anul 2003, este indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe anul în curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin.1.
S-a mai susținut de către pârâtă prin întâmpinare că acțiunea este nejustificată întrucât era prevăzută o procedură prealabilă ce avea drept consecință însăși nașterea dreptului pretins. S-a observat că există contradicție între această susținere și invocarea excepției prescrieri dreptului la acțiune, susținându-se că dreptul salariaților nici nu ar fi născut, una excluzând-o pe cealaltă.
Tribunalul nu a reținut acest argument, al inexistenței dreptului reclamanților și intervenientei în lipsa parcurgerii etapelor indicate în Contractului Colectiv de muncă, dat fiind că dreptul s-a născut în momentul în care părțile au convenit asupra acestuia și a fost inserat în cuprinsul Contractului colectiv de muncă începând cu anul 2003 și fiind preluat în toate contractele colective de muncă ale anilor următori, ce au fost înregistrate conform art. 31 alin. 2 din Legea 130/1996.
prevăzute vizează doar stabilirea concretă a cuantumului, fiind indicat chiar în cuprinsul contractului colectiv de muncă modul de determinare, respectiv un salariu de bază mediu pe SNP SA, care este altul de la un an la altul, și nicidecum însăși nașterea dreptului.
De asemenea, nu pot exista dubii în privința beneficiarilor acestor suplimentări salariale, aceștia neputând fii alții decât toți salariații, cărora le este opozabil contractul colectiv de muncă din momentul înregistrări acestuia.
În concluzie, ipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de părți prin contractele colective de muncă, de a beneficia de aceste suplimentări salariale.
Mai mult, pârâta nu a produs nici o dovadă din care să reiasă că pentru anii 2004 - 2007, aceste suplimentări au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ca în cazul anului 2003, deși sarcina probei îi incumba potrivit art.287 Codul muncii.
Coroborând dispozițiile art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă cu dispozițiile art.236 alin.4 Codul muncii și cu cele ale art.969 Cod civil, tribunalul a constatat că atât reclamanților cât și intervenientei li se cuvin drepturile salariale suplimentare neacordate de către pârâtă cu ocazia sărbătorilor de Paște și
Drepturile salariale respective nu au fost cuantificate prin efectuarea unei expertize tehnice, considerându-se de către tribunal că în cauză sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art.3712Cod procedură civilă, drepturile bănești putând fi determinate, în cazul admiterii acțiunii, în faza de executare.
Astfel, reclamanților urmează a li se plăti drepturile salariale suplimentare prevăzute de art.168 alin.1 CCM, conform adreselor 830 și 831/ 2008 emise de către pârâtă, din care vor fi deduse contribuțiile corespunzătoare impozitului și bugetelor de asigurări sociale (CAS, CASS și șomaj), pentru perioada 28.01.2005 - decembrie 2007, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, iar intervenientei în interes propriu pentru perioada 22.04.2005 - aprilie 2008.
Făcând aplicarea dispozițiilor art.161 alin.4 Codul muncii, tribunalul a acordat reclamanților și intervenientei aceste drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În privința solicitării reclamanților a dobânzii legale prevăzută de nr.OG9/2000, tribunalul a apreciat că nu este întemeiată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Reclamanților urmează a li repara prejudiciul produs prin neplata la termen a suplimentărilor salariale prin actualizarea drepturilor cuvenite cu indicele de inflație. A se acorda acestora și dobânda solicitată ar echivala cu o dublă reparare a acestui prejudiciu, ajungându-se în final la o îmbogățire fără justă cauză.
În temeiul art.246 Cod procedură civilă, s-a luat act că apărătorul intervenientei a renunțat la acordarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 16 octombrie 2008, Tribunalul Argeșa admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petenții - și și a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr.794/CM/22.09.2008, în sensul că se va consemna corect " - " și " ", în loc de - și, cum greșit s-a redactat.
Prin încheierea din 30 octombrie 2008, același tribunal a admis cererea formulată de petenta și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în cuprinsul dispozitivului sentinței civile nr.794/CM/22.09.2008, în sensul că se va reține în mod corect că adeverințele emise de pârâtă au numărul 830 și 831, în loc de 130 și 131.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat recurs reclamanții și intervenienta, susținând că este nelegală pentru că în mod greșit tribunalul a reținut că drepturile salariale suplimentare sunt cele din adresele 830 și 831/2008, emise de Direcția Resurse Umane către Direcția Corporative - Juridice din cadrul "" B, aceste adrese nefiind opozabile, întrucât nu sunt emise către tribunal pentru a putea fi menționate în dispozitivul sentinței.
Se susține că aceste adrese sunt simple note interne și nu rezultatul unei expertize contabile care să stabilească în mod cert care este salariul mediu pe unitate pentru anii 2004 - 2007.
Se mai susține că hotărârea primei instanțe nesocotește dispozițiile art.57 alin.2 din Codul fiscal, care arată că impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății în conformitate cu reglementările legale în vigoare, astfel că dispozitivul hotărârii nesocotește acest aspect pentru că impune ca din drepturile salariale brute să fie scăzute impozitul și contribuțiile la bugetul de asigurări sociale și abia apoi să fie actualizate cu indicele de inflație.
Recurenții-reclamanți, G, G, și au criticat sentința și pentru neacordarea cheltuielilor de judecată solicitate în baza art.274 din Codul d e procedură civilă, pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recurs care a rămas fără obiect, având în vedere cererea depusă de către aceștia la 25.02.2009, prin care susțin că au primit cheltuielile de judecată solicitate în timpul judecării acestei cauze (fila 363 și 413).
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către reclamanți și intervenientă, Curtea constată că recursurile acestora sunt întemeiate și urmează a fi admise.
În raport de dispozițiile art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă și dispozițiile art.236 din Codul muncii, în mod corect prima instanță a constatat că atât reclamanților cât și intervenientei li se cuvin drepturi salariale suplimentare neacordate de către pârâtă cu ocazia sărbătorilor de Paște și C pentru perioada menționată în dispozitivul sentinței.
Prima instanță în mod greșit a reținut însă faptul că aceste drepturi salariale suplimentare urmează a fi plătite conform adreselor nr.830 și 831/2008 emise de către pârâtă, deși a statuat că aceste drepturi nu au fost cuantificate prin efectuarea unei expertize tehnice și acestea pot fi determinate în faza de executare, făcând aplicabile dispozițiile art.3712Cod procedură civilă, precum și pentru faptul că aceste adrese nu au fost puse în discuția părților, nefiind depuse de către pârâtă la dosar la instanța de fond.
Prin raportarea drepturilor salariale neacordate la adresele sus-menționate s-a ajuns la prejudicierea intereselor reclamanților și intervenientei, ca urmare a nerespectării prevederilor art.168 din și art.236 alin.4 din Codul muncii.
Astfel, potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu.
Potrivit considerentelor expuse anterior, în temeiul art.312 pct.1 Cod procedură civilă, urmează a se admite recursul reclamanților și intervenientei și drept consecință, se va modifica în parte sentința în sensul că se va înlătura din dispozitivul sentinței mențiunea privind raportarea drepturilor salariale la adresele 830 și 831 din anul 2008, deoarece cuantumul acestora urmează a fi stabilit cu ocazia executării silite, în conformitate cu dispozițiile art.3712Cod procedură civilă, cum de altfel a reținut și prima instanță prin considerente.
Potrivit art.274 Cod procedură civilă, urmează a obliga pe intimata-pârâtă să plătească câte 200 lei cheltuieli de judecată reclamanților, și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanții, G, G, G, C, A, G, STĂNEL, EL, A,., G, IA, IA, PRIN, C, G, G, G, EL, G, MEDINA A, G, A, G, LEASĂ, A, A OG, G, G, A, G, A, A, G, EL, G, G, EL, ANELA, A, IA, și de intervenienta, împotriva sentinței civile nr.794/CM din 22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Modifică în parte sentința, în sensul că înlătură din dispozitiv mențiunea privind raportarea drepturilor salariale la adresele 830 și 831 din anul 2008.
Menține în rest sentința.
Respinge recursul formulat de reclamanții, G, G, și, împotriva aceleiași sentințe, de la file 413, ca rămas fără obiect.
Obligă pe pârâta B să plătească câte 200 lei cheltuieli de judecată pentru reclamanții, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.02.2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.,
Grefier,
Red.Pl.
Tehnored.
Ex.4/12.03.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
