Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 453/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 453/
Ședința publică de la 26 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei
JUDECĂTORI: Petrina Manuela Aștefănesei, Doru Octavian Pîrjol
- - -
GREFIER -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 197/14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, au lipsit părțile, dosarul fiind lăsat pentru a doua strigare.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța constată recursul formulat în termen, motivat, legal scutit de plata taxei de timbru; constatând că nu sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și s-a solicitat judecarea în lipsă, consideră recursul în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă 197/D/ 14.03. 2008 Tribunalului Neamț, pronunțată în dosar -, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, ( fost ) și R în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț.
Au fost obligați pârâții să plătească tuturor reclamanților drepturi restante reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier de ședință, pentru perioada 1 ianuarie 2005- 1.01.2006, reactualizată la data plății cu indicele de inflație.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că:
Prin apariția Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial nr.1197 din 14.12.2004 - ce a intrat în vigoare la data de 01.01.2005 - "toți grefierii - dactilografi în funcție la data intrării în vigoare a legii au fost încadrați ca și grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cumenținerea salariilor de încadrare avute".
Ulterior, Legea 567/2004 a fost modificată prin Legea nr.17/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.48/19.01.2006 introducându-se prevederea la art.91 alin.2 conform căreia, grefierii - dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
Prin această modificare a art.91 alin.2, s-a recunoscut practic inegalitatea de tratament a foștilor grefieri - dactilografi, în raport cu grefierii, inegalitate ce a fost înlăturată prin prevederea expresă a acordării salarizării corespunzătoare legii speciale de salarizare pentru funcția de grefier.
Această lege modificatoare, adoptată printre altele și în scopul înlăturării acestei inegalități de tratament în raporturile de muncă, prevedea la art.7, că urmează să intre în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare, prevăzută la art.60 alin.4.
De asemenea, art.60 alin.5 din acest act normativ, a prevăzut că "până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzute la aliniatul 4", ceea ce presupune în cazul în speță ca salarizarea foștilor grefieri - dactilografi, ale căror posturi au fost transformate în grefier, salarizarea să se facă în continuare - până la apariția legii speciale - lege ce nu a fost adoptată nici până la data soluționării prezentei cauze - conform grilei de salarizare pentru grefieri-dactilografi (a se vedea în acest sens Decizia nr.483/16.05.2007 emisă de Curtea de APEL BACĂU, anexată la prezentul dosar ).
Tribunalul a constatat că, în raport de prevederile art.91 alin.2 din Legea 567/2006 a intervenit o modificare unilaterală a contractului de muncă, schimbându-li-se felul muncii prin transformarea încadrării acestora din funcția de grefier - dactilograf în cea de grefier - aspect permis în condițiile în care raporturile de muncă ale reclamanților sunt reglementate în baza unei legi speciale.
Dar această modificare unilaterală a raportului de muncă al fiecărei reclamante, trebuia asociat cu obligația corelativă de salarizare de către angajator conform noii funcții ocupate și muncii prestate efectiv de acestea, în vederea asigurării respectării principiului fundamental al nediscriminării, care în cadrul relațiilor de muncă se traduce prinegalitatea de tratament față de toți salariațiiși angajatorii (art.5 alin.1 din Codul muncii ).
În legătură cu respectarea principiului anterior enunțat, sunt de menționat și prevederile nr.OG137/2000 care la art.1 alin.2 lit. e pct. i, prevede că principiul egalității între cetățeni și al excluderii discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la libera alegere a ocupației - la unsalariu egal pentru muncă egalăși la o renumerație echitabilă și satisfăcătoare.
Revenind la principiul nediscriminării enunțat de Codul muncii se impune a fi subliniat că art.5 alin.2 al acestuia act normativ interzice orice formă de discriminare directă sau indirectă față de un salariat pe criteriile aici enunțate (sex, rasă, culoare, etnie, etc.).
discriminarea indirectă alin.4 al aceluiași articol prevede că reprezintă discriminare indirectăacteleși faptele întemeiate pe alte criterii decât cele prevăzute la alin.2 dar care produc efectele unei discriminări directe, respectiv au ca scop sau ca efectneacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute de legislația muncii.
Față de textele legale anterior enunțate, tribunalul a constatat că prin prevederile art.91 alin.2 din Legea 567/2004 prin care s-a dispus încadrarea grefierilor - dactilografi în funcția de grefier, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute, s-a creat o discriminare indirectă între această categorie de personal auxiliar al instanțelor judecătorești și ceilalți grefieri, discriminare concretizată în neacordarea drepturilor salariale conform funcției ocupate și muncii prestate efectiv de aceștia dintâi.
În legătură cu munca efectiv prestată, tribunalul a mai reținut că, începând cu data de 01.12.2005 reclamantele au îndeplinit efectiv atribuțiile de serviciu ale grefierului (de ședință), astfel cum sunt acestea prevăzute de art.54 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, fiind cu atât mai mult îndreptățite în virtutea principiului "salariu egal pentru muncă egală" la plata drepturilor salariale corespunzătoare grilei de salarizare pentru grefierii de ședință.
Tribunalul a mai reținut că această inegalitate de tratament în raporturile de muncă sub aspectul salarizării între cele două categorii de personal a fost înlăturată prin Legea 17/2006 care a modificat dispozițiile Legii 567/2004 introducând la art.91 alin.2 prevederea conform căreia grefierii - dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
Înlăturarea acestor discriminări a fost însă doar aparentă, întrucât prin art.7 din Legea 17/2006 s- condiționat intrarea în vigoare a acestui act normativ de intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare.
Practic efectele art.91 alin.2 în forma modificată introdusă de Legea 17/2006, au fost înlăturate de cele ale art.7 și ale art.60 alin.5 din acest act normativ, prin care s-a menținut în continuare pentru această categorie de personal auxiliar aceeași grilă de salarizare specifică funcției de grefier - dactilografi.
Prin urmare, prin prevederile art.7 și ale art.60 alin.5 din Legea nr.17/2006 s-a menținut în continuare aceeași formă de discriminare indirectă a reclamantelor care au continuat și continuă să fie salarizate conform salariilor de încadrare avut la data transformării postului din grefier - dactilograf în cel de grefier, cu toate că funcția deținută de fiecare dintre acestea, astfel cum este înscrisă în carnetul de muncă, precum și munca prestată efectiv începând cu data de 01.12.2005 a fost cea de grefier (de ședință).
Față de considerentele anterior expuse și având în vedere și prevederile art.39 alin.1 lit. a din Codul muncii care prevăd dreptul salariatului la salarizare pentru munca efectiv depusă, tribunalul a constatat caracterul întemeiat al acțiunii reclamantelor.
S-a mai reținut că prin admiterea acțiunii reclamantelor, instanța de judecată nu a adăugat la lege, neaflându-ne în situația depășirii atribuțiilor judecătorești, întrucât temeiurile de drept avute în vedere au fost reprezentate de art.5 și art.39 din Codul muncii, care constituie dreptul comun în materie și a căror aplicare nu este înlăturată de existența reglementărilor raporturilor de muncă ale reclamantelor prin lege specială (a se vedea în acest sens dispozițiile art.295 Codul muncii ).
Reglementarea raporturilor de muncă pentru diferite categorii de personal printr-o lege specială nu poate însă să se abată și cu atât mai puțin să încalce principiile fundamentale care guvernează relațiile de muncă, astfel cum sunt acestea prevăzute de art.3-9 din Codul muncii, ce sunt pe deplin incidente și în prezenta cauză și care au constituit temeiul admiterii prezentei acțiuni.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs Ministerul Justiției - în termen, motivat și legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru -, înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Ministerul Justiției a criticat hotărârea primei instanțe, pentru următoarele argumente:
- lipsa calității sale procesual pasive raportat la faptul că discriminarea invocată de reclamante rezultă din lege și nu din modul de interpretare și de aplicare a acesteia;
- drepturile solicitate de reclamanți nu au fost prevăzute de legislația aplicabilă ( Legea 567/2004, fără modificări și completări ).
- în art.91 din Lg.567/2007 s-a prevăzut că trecerea grefierilor dactilografi în funcția de grefier se face cu menținerea salariilor de încadrare avute. Abia prin legea 17/2006 s-a dispus salarizarea corespunzătoare funcției de grefier, dar dispozițiile sale au intrat în vigoare abia la 2.02.2007 când a apărut OG8/2007.
Legal citați intimații nu au formulat întâmpinare și nici alte cereri; din partea reclamantelor s-a depus practică în materie ( fl. 13-21 ).
Examinând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de motivele invocate, precum și față de dispozițiile art. 304, 304/1, 312 Cod procedură civilă constată că este nefondat pentru considerentele ce se vor dezvolta.
În ceea ce privește calitatea procesual pasivă a recurentului față de litigiul dedus judecății, se constată că excepția nu este întemeiată întrucât: - conform dispozițiilor art. art.5 din Legea 304/2004, republicat, Ministerul Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public, iar ale art. 131 alin.2 din același act normativ bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite.
În același sens stau și dispozițiile art. din HG83/2005 conform cărora, în domeniul gestionării patrimoniului, Ministerul Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public, scop în care:
1. pune la dispoziția instanțelor judecătorești, a aparatului propriu și a unităților subordonate ministerului fondurile necesare în vederea desfășurării activității;
2. fundamentează și elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituțiilor aflate sub autoritatea sa în calitatea de ordonator principal de credite, precum și a unităților subordonate; repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite și controlează modul de folosire a acestora;
Ori, în lumina acestor prevederi, acțiunea a fost întemeiată încă de la început pe dispozițiile art. 39, 40 alin.2 lit."c" Codul muncii ( fl. 4 dosar fond ), iar prima instanță și-a întemeiat soluția pe dispozițiile art. 5 alin.1,2,4, 39 alin.1 lit."a" Codul muncii; de asemenea, dacă s-ar fi pronunțat în temeiul OG137/2000, instanța de fond ar fi acordat despăgubiri și nu drepturi salariale așa cum a dispus.
Mai mult, în virtutea prerogativelor conferite de art. II. pct 1 din HG83/2005 ( conf. cărora elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Ministerului Justiției ) ce trebuiesc exercitate în concordanță cu obligația prev. de art. 1 pc.1 din același act normativ ( conf. căruia Ministerul Justiției este organul (---), care (---) veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept ), recurentul trebuia să conștientizeze carențele Legii 567/2004 și ale Legii 17/2006 și să le remedieze.
Este de punctat că excepția a fost invocată pentru întâia oară în recurs, deși nu au existat impedimente în susținerea sa o dată cu formularea celorlalte apărări din întâmpinare ( fl. 54 fond ), iar recurenta nu a chemat în garanție Parlamentul României, instituție considerată de aceasta ca fiind responsabilă pentru neachitarea la timp a diferențelor salariale deduse judecății.
În atare împrejurări acest motiv nu se va reține ca întemeiat.
Pe fond, susținerile recurentei nu se confirmă întrucât:
Este real că în perioada vizată de litigiul dec față drepturile salariale au fost achitate conform Legii de salarizare în vigoare; însă este la fel de adevărat și că aceste drepturi nu corespund muncii prestate în noile funcții, fiind stabilite împotriva dispozițiilor art. 5 alin.1 Codul muncii ce instituie principiul nediscriminării și egalității de tratament între cetățeni în exercitarea drepturilor prevăzute de legislația muncii.
Ori schimbarea felului muncii, prin transformarea încadrării reclamantelor în alte condiții decât cele prev. în cap. III din Codul muncii, naște în sarcina angajatorului obligația plății diferenței salariale cuvenite pentru munca efectiv prestată.
Prin urmare, reținând că soluția recurată este legală și temeinică, se va respinge recursul ca nefundat.
Ca o nuanțare a soluției, este de menționat că diferențele de drepturi salariale se vor achita doar pentru perioadele efectiv lucrate ( reclamantelor ( fostă ) și R pentru perioada 1.01.2005 - 1.01.2006, iar reclamantei pentru perioada 1.01.2005-14.12.2005.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 197/14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, ( fostă ), R și intimații -pârâți TRIBUNALUL NEAMȚ și CURTEA DE APEL BACĂU, ca nefondat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,azi 26.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.sent.
Red.dec.
Tehnored. /2 ex.
30.05./02.06.
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Doru Octavian Pîrjol
