Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 500/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.500/R/2008
Ședința publică din 28 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Lucia Ștețca Antoaneta Tania
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții recurenți MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 1181 din 05.11.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, privind și pe reclamantul intimat precum și pârâții intimați CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL MARAMUREȘ având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care constată că domnul judecător, membru al completului de judecată 7R, a formulat cerere de abținere de la judecarea prezentei cauze, având calitatea de parte în dosarul cu nr- al Tribunalului Cluj, dosar al cărui obiect este similar prezentului. Cererea de abținere formulată a fost admisă prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu, în componența completului de judecată intrând, conform programării de permanență, doamna judecător.
S-a depus întâmpinare de către reclamantul intimat și note scrise de către Ministerul Justiției prin care se invocă depășirea puterii judecătorești.
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către pârâții recurenți, în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Curtea deliberând, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1181 din 05.11.2007 pronunțată de TRIBUNALUL MARAMUREȘ în dosarul nr.5082/1]00/2007, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel, TRIBUNALUL MARAMUREȘ, Ministerul Finanțelor și în consecință au fost obligați pârâții 1-3 să plătească reclamantului sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 27.09.2004 la zi.
Plata acestor drepturi se va face la valoare actualizată în funcție de rata
inflației la data plății.
A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare efectuării plății cuvenite reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul este judecător la Judecătoria Dragomirești.
Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Este adevărat că prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat expres.
Însă, procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art. 108 alin.3 din Constituție" Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abili tare, în limitele și condițiile prevăzute de acesta". Or, prin art. 1 pct. Q 1 din Legea 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "Modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicată".
Cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Este de remarcat în acest context, că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitarea pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres acesta în textul legii de abilitare. Astfel, conform art. l pct. Q 3 din Legea 125/2003, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru" Abrogarea art.2 alin. 3 pct. B lit. d din Decretul 247/1997. ".
Față de cele anterior reținute, întrucât abrogarea realizată prin OG nr.83/2000 este nelegală și în plus, subzistă rațiunea acordării sporului de stres, tribunalul a apreciat, că pretențiile reclamantului sunt întemeiate cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prev. de art. 47 din legea 50/1996 până la data intrării în vigoare a OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Pentru considerentele reținute a fost admisă acțiunea conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Prin recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat în mod expres prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 " 42 articolul 47 se abrogă". Astfel, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat cu mult înainte de intrarea în vigoare a OUG nr.177/2002.
Potrivit art.62 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă "(3) abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. excepție prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament".
În prezenta cauză nu este vorba de ordonanțe ale Guvernului care să fi fost respinse prin lege de către Parlament.
Nici în cazul în care abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 ar fi intervenit odată cu adoptarea OUG nr.177/2002, nu se poate spune că abrogarea acestui din urmă act normativ ar fi putut duce la repunerea în vigoare a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996.
Astfel, voința legiuitorului a fost expres prevăzută în OG nr.83/2000, în sensul abrogării textului de lege pe care reclamanții și-au întemeiat acțiunea.
Prin recursul declarat de Ministerul Justiției s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului s-a arătat că rt.47 din Legea 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritarii judecătorești prevedea: "Pentru risc si suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum si persona ul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar".
Art.47 din Legea 50/1996 a fost abrogat total și explicit prin OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 425 in - și intrată în vigoare la -.
Astfel art.1 pct.42din OG 83/2000 dispune că: "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritarii judecătorești, republicată in Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 583 din 18 noiembrie 1999, se modifică si se completează după cum urmează:
42. Articolul 47 se abrogă".
În drept recursul a fost întemeiat pe următoarele texte: art. 115 (114 în forma în vigoare in anul 2000) la alin 1,2,3 din Constituție dispune că: (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. (2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe.(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței.
Art.56 al Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative dispune că,( 1) După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. (2) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar și prin alte acte normative ulterioare care, în principal, reglementează o anumită problematică, iar ca măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interferente ".
Legea 125/2000 privind abilitarea",Guvernului de a emite ordonanțe dispune ca: "În temeiul art. 114 alin. (1) din Constituția României, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2000, să emită ordonanțe în următoarele domenii:Q Salarizare: 1. Modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată;
1 și 5 ale art. 62 din Legea 24/2000 dispun: (1) Prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totală sau parțială;.
(5) parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ abrogat parțial rămânând în vigoare prin dispozițiile sale neabrogate."
Față de prevederile legale citate rezultă cu claritate că OG 83/2000 a respectat toate condițiile constituționale și legale.
Astfel, TRIBUNALUL MARAMUREȘa reținut incorect că "..abrogarea realizata de OG 83/2000 este nelegală." deoarece Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești a rămas în vigoare după apariția OG 83/2000, nefiind abrogată total, doar unele articole au fost modificate și abrogate.
Acest tip de abrogare este considerată de legiuitor așa cum s- arătat mai sus "abrogare parțială" În art. 62 alin. 5 din Legea 24/2000 "abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative" Conform Legii 125/2000, Guvernul a fost abilitat pentru ".modificarea și completarea Legii 50/1996."
Față de argumentele de mai sus, solicită să se constate că la emiterea OG nr. 83/2000,au fost respectate toate condițiile și limitările prevăzute de Legea 125/2000.
De asemenea, OG 83/2000 a fost aprobată prin Legea 334/2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, de către Parlament, același organism care a abilitat Guvernul de a emite ordonanțe. Parlamentul a fost deci C mai în măsura să cenzureze dispozițiile OG nr.83/2000 neconforme cu Legea 125/2000 și, față de perfecta conformitate cu dispozițiile legii de abilitare, nu a procedat la abrogarea art. 1 pct. 42 OG 83/2000.
În al doilea rând adoptarea OG nr.83/2000 a avut printre obiective modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești, prin aducerea acestuia în acord cu sistemul prevăzut în Legea nr.154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
OG 83/2000, față de reglementările Legii 50/1996 cu modificările și completările ulterioare, a mărit în mod substanțial atât valoarea de referința sectoriala pentru stabilirea indemnizațiilor magistraților din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor, precum și ale personalului de specialitate juridică asimilat magistraților, cât si coeficientul de multiplicare.
Din cele expuse mai sus este evident că finalitatea modificării legislației nu a fost în nici un caz diminuarea drepturilor salariale ci dimpotrivă, creșterea acestora, însă în cadrul unui nou sistem de salarizare bazat pe principii noi, prin includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și a altor sporuri în indemnizația unică de care beneficiau reclamanții la acel moment.
Totodată abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Este o opțiuni a legiuitorului, deoarece doar el are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de baza și prin urmare, doar legiuitorul este C care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați. De altfel chiar Curtea Constituțională a statuat prin decizii că "diferențierea indemnizațiilor si a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea libera a legiuitorului, ținând seama de importanta si complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile e bază. pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă.".
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate Curtea de Apel va admite recursul pentru următoarele considerente:
Dispozițiile legale de care se prevalează reclamantul, respectiv art.47 din Legea nr.50/1996, au fost abrogate expres prin art. I pct.42 din OG nr.83/2000, emisă de către Guvern în baza Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, inclusiv de modificare și completare a Legii nr.50/1996.
La rândul său în cadrul procedurii de legiferare, OG nr.83/2000 a fost aprobată prin Legea nr.334/2000 de către Parlamentul României, autoritate legislativă supremă.
În raport de normele legale care guvernează procesul de legiferare, Curtea nu împărtășește opinia primei instanțe referitoare la nelegalitatea abrogării art.47 din Legea nr.50/1996 prin OG nr.83/2000.
Astfel, art.114 din Constituție (în forma contemporană emiterii OG nr.83/2000) prevede posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unor legi de abilitare adoptate de Parlament, care vor stabili în mod obligatoriu domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe. În fine, în cazul în care legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative.
De asemenea, prin lit. Q pct.1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat de Parlament să emită ordonanțe în domeniul salarizării inclusiv de modificare și completare a Legii nr.50/1996.
În fine, art.62 alin.1 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative reglementează instituția abrogării, iar alin.5 al aceleiași dispoziții asimilează abrogările parțiale modificărilor de acte legislative.
Prin urmare, abrogarea parțială a Legii nr.50/1996 și anume a art.47, se încadrează, conform dispozițiilor citate anterior, în conceptul de modificare legislativă pentru care Guvernul a fost abilitat expres să emită ordonanțe, iar OG nr.83/2000 a fost aprobat, inclusiv în ceea ce privește abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, de către Parlament prin Legea nr.334/2000 în cadrul procedurii de legiferare, ceea ce semnifică însușirea și confirmarea acestui act normativ.
De asemenea, aprecierea instanței conform căreia și în prezent subzistă rațiunea acordării acestui spor, nu are în vedere că abrogarea acestui spor aparține domeniului legiferării, reflectând opțiunea legiuitorului de a diferenția indemnizațiile și salariile de bază din sectorul bugetar.
În fine, trebuie remarcat că în ansamblul său, prin OG nr.83/2000 s-a mărit indemnizația de încadrare a magistraților inclusiv prin includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și a altor sporuri în indemnizația de bază, astfel încât nu a avut de suferit cuantumul drepturilor salariale.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.3 și art.304 pct.9 pr.civ. va admite recursurile declarate, va modifica sentința recurată și în consecință va respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ, TRIBUNALUL MARAMUREȘ, Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect plata actualizată a sporului de risc și solicitare neuropsihică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.1181 din 05.11.2007 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică și în consecință respinge acțiunea formulată de în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ, TRIBUNALUL MARAMUREȘ, Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect plata actualizată a sporului de risc și solicitare neuropsihică.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
3 ex./19.03.2008
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Lucia Ștețca Antoaneta Tania
