Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 5248/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5248
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Marian
Grefier
**************
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DR TR S, împotriva sentinței civile nr. 735/24/aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA GENERALĂ NR.15, CONSILIUL JUDEȚEAN M, GRĂDINIȚA NR 23 și intimata reclamantă, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurentul pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DR TR S, intimații pârâți ȘCOALA GENERALĂ NR.15, CONSILIUL JUDEȚEAN M, GRĂDINIȚA NR 23 și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul legal și s-a solicitat de către recurentul pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DR TR S, în temeiul art. 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 735 din 24 aprilie 2009, Tribunalul Mehedinția admis în parte acțiunea și precizarea de acțiune, formulată de reclamanta, împotriva pârâtelor Școala Generală nr. 15 Tr.S, Consiliul Local Dr.Tr.S, Consiliul Județean M și Grădinița nr. 23.
S-a respins acțiunea față de pârâtele Consiliul Județean M și Grădinița nr. 23.
Au fost obligate pârâtele Școala generală nr. 15 și Consiliul Local Dr.Tr.S să plătească reclamantei suma de 2836,78 lei reprezentând diferențe salariale nete și actualizate sumă ce a fost reactualizată la data punerii în executare a hotărârii.
S-a respins petitul privind acordarea primelor de vacanță pe perioada 2005-2008.
A fost obligată pârâta Școala Generală nr. 15, să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 1.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de educator titular la Grădinița nr. 23,gradul didactic I, cu o vechime în învățământ de 33 ani conform adeverința nr. 2200/24.11.2008.
În ceea ce privește Consiliul Local D Tr. S, acesta este entitatea căruia unitatea de învățământ îi înaintează proiectul de buget întocmit, cu identificarea tuturor categoriilor de venituri și cheltuieli, finanțate din bugetul local, însoțit de notele de fundamentare, calitate în care aprobă prin hotărâre proiectul de buget.
Pârâtul Consiliul Local nu are atribuții în domeniul calculului salariilor, însă este cel care aprobă alocarea de fonduri și repartizează fondurile pe unități de învățământ, prin hotărâre conf. art. 167 din Legea nr. 84/1995 republicată, astfel că acesta poate sta în judecată în calitate de pârât.
Referitor la chemarea în judecată a Consiliului Județean M instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea față de această pârâtă întrucât aceasta, pe de o parte, nu se află în raporturi directe cu reclamanta și nici cu unitățile de învățământ, iar pe de altă parte, nu are competență în direcționarea fondurilor necesare, către unitățile de învățământ, pentru plata drepturilor salariale ale cadrelor didactice.
În ceea ce privește pârâta Grădinița nr. 23, instanța a respins acțiunea față de aceasta întrucât deși, reclamanta își desfășoară activitatea în cadrul acesteia, contractul său de muncă este semnat de Școala cu clasele I-VIII nr.15 Dr. Tr.
Cu privire la fondul pretențiilor, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.48 alin.1 din Legea nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art.49 al aceluiași act normativ stabilește salarizarea personalului didactic de predare din învățământul pre-universitar, în raport de anumiți factori expres și limitativ enumerați: funcția și norma didactică, nivelului studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, vechimea în învățământ, gradul didactic.
Legea nr.128/1997 prevede toate categoriile de sporuri și indemnizații ce se acordă cadrelor didactice: gradație de merit, spor pentru suprasolicitare neuropsihică, spor de stabilitate, salariu de merit, spor de vechime, indemnizația acordată cadrului didactic ce îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare,indemnizație de conducere, toate acestea reprezentând procent din salariul de bază și care se includ în salariul de bază, toate aceste sporuri având aplicabilitate în speță, respectiv reclamantei.
Din cuprinsul textelor legale enunțate se deduce, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, că elementele sistemului de salarizare sunt pe de o parte, salariul de bază, care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte, sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.
În raport de reglementările art.155 Codul Muncii și de reglementările speciale ale art.48 din Legea nr.128/1997, rezultă că, inițial un cadru didactic beneficiază pentru munca depusă de un salariu de bază, care corespunde salariului de bază al funcției didactice.
La salariul de bază format din salariul de bază al funcției didactice și indemnizația de conducere (când este cazul) pentru care legea prevede calculul la salariul funcției de bază și includerea în salariul de bază, se calculează următoarele sporuri: spor de stabilitate, spor de suprasolicitare neuropsihică, salariul de merit, indemnizația acordată personalului didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare, sporuri care se includ în salariul de bază succesiv pe măsura obținerii acestora, fiecare spor la salariul de bază constituie la rândul său baza de calcul pentru sporul următor.
Sporul de vechime, se calculează, conform prevederilor exprese ale legii, la salariul de bază, salariu rezultat în urma aplicării sporurilor în scară la salariul de bază al funcției didactice.
Reclamanta, în calitate de educator la pârâta Grădinița nr. 23 Dr.Tr. a beneficiat de sporul de suprasolicitare neuropsihică în procent de 3% la fiecare tranșă de vechime, acesta fiind acordat în conformitate cu art.3 alin.1 din Ordonanța nr. 4/2006 așa cum reiese din raportul de expertiză contabilă.
Totodată, în conformitate cu art.42-47 din Legea nr.128/1997, este reglementată norma didactică de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a elevilor, în sensul că ea reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităților enunțate mai sus, legiuitorul nediferențiind norma didactică a profesorilor de cea a învățătorilor, educatorilor, institutorilor.
Art.45 alin.1 din aceeași lege prevede pentru personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și grad didactic I reducerea normei didactice cu două ore pe săptămână fără reducerea salariului, contestatoarea beneficiază de aceste drepturi, îndeplinind condițiile prevăzute de lege, aceasta are gradul didactic I și o vechime în învățământ de 33 ani.
Cum legiuitorul nu diferențiază aplicarea acestor norme pentru diferite categorii de personal didactic din învățământul pre-universitar, nici instanța de judecată nu poate efectua această diferențiere.
Cu privire la petitul referitor la concediul de odihnă pentru anii 2006 și 2007, 2008, instanța l-a constatat neîntemeiat deoarece unitatea școlară a acordat și a calculat corect indemnizația la care a avut dreptul reclamanta pe perioada respectivă conform raportului de expertiză.
Referitor la petitul privind acordarea primei de concediu pentru anii 2005, 2006, 2007, 2008 instanța a constatat neîntemeiat, și l-a respins pentru următoarele considerente:
Prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură de învățământ pentru anul școlar 2003-2004 s-a prevăzut prin art. 37 alin. 1 lit. g plata unei prime de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii odată cu indemnizația de concediu.
Salarizarea personalului din învățământ se face în condițiile art. 48-50 din Legea nr. 128/1997 stabilindu-se modalitatea de acordare, componentele salariului personalului didactic, drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic și nedidactic, drepturi ce se negociază în limitele legii prin contractele colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale.
Față de aceste dispoziții legale pentru ca prevederea din CCM cu privire la prima de vacanță să poată fi aplicată ar fi trebuit să fie prevăzută de lege, ori dispozițiile legale în materia salarizării nu conțin vreo referire la o primă având caracter de primă de vacanță, în acest sens sunt elocvente dispozițiile alin. 2 al art. 48 care stabilesc faptul că atunci când cuantumul unor drepturi este stabilit de lege între minim și maxim se negociază, în limitele legii, prin CCM încheiate între angajatori și organizațiile sindicale.
Deci legea nu stabilește în mod concret expres și imperativ dreptul la primă de vacanță, astfel că dispoziția din CCM nu este aplicabilă și nu are eficiență atâta timp cât nu se corelează cu dispozițiile legale în ceea ce privește salarizarea și celelalte drepturi ale personalului didactic și totodată CCM impune existența fondurilor necesare, respectiv prevederea în bugetul propriu a sumelor necesare din "venituri proprii".
Mai mult prin, OUG nr. 146/2007, act normativ invocat de reclamantă, a fost prevăzută aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, pentru anumite categorii de salariați din sectorul bugetar, drepturi prevăzute în acte normative de salarizare ce au fost suspendate prin legi bugetare anuale succesive, fiind totodată enumerată categoria de personal căruia îi sunt aplicabile prevederile ordonanței de urgență, personalul didactic neregăsindu-se în această enumerare.
Personalul didactic nu se încadrează nici în categoria de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, în propriul sistem de salarizare al cadrelor didactice nu este prevăzută acordarea primelor de concediu, acest drept fiind prevăzut doar în CCM.
Potrivit art.50 alin.1 și 2 invocat de reclamantă care prevede că,personalul didactic beneficiază pe lângă tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de 3 tranșe suplimentare ce se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani vechime în învățământ, pentru fiecare tranșă suplimentară de vechime acordându-se o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime", are aplicabilitate în cazul acestuia întrucât până la momentul introducerii acțiunii vechimea acesteia în învățământ era de peste 30 de ani, tranșa suplimentară de spor pentru grupa de vechime 30-35, nu i-a fost acordată începând cu data nașterii dreptului (aspect desprins și din raportul de expertiza).
Față de cele arătate mai sus, în raport de conținutul expertizei contabile, instanța a constatat că reclamanta, în perioada 2006 până în prezent a fost prejudiciată cu suma de 2836,78 lei în sarcina Școala cu clasele I-VIII nr. 15, reprezentând drepturi salariale nete, actualizate, astfel că în speță sunt incidente prevederile art.269 alin.1 Codul Muncii, motiv pentru care pârâtele,Școala cu clasele I-VIII nr. 15 și Consiliul Local D Tr. S vor fi obligate să-i achite reclamantei suma de mai sus cu care aceasta a fost prejudiciată; pentru a se repara integral prejudiciul cauzat reclamantei, suma de 2836,78 lei va fi actualizată la data punerii în executare a hotărârii.
De asemenea va fi obligată pârâta Școala cu clasele I-VIII nr.15 să facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei, întrucât se întemeiază pe prevederile art.11 alin.2 din Decretul 92/1976, Decretul 738/1969 și. nr. 136/1986 privind metodologia întocmirii, completării, păstrării și evidenței carnetului de muncă. Carnetul de muncă rămâne, cel puțin până la 31.12.2008, principalul document prin care se face dovada vechimii în muncă, veniturilor și în consecință stă la baza stabilirii drepturilor de asigurări sociale.
In raport de cele arătate mai sus, instanța a admis în parte acțiunea și precizarea de acțiune promovată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul Consiliul local al municipiului DTS, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Instanța de fond nu a avut rol activ în soluționarea cauzei și nu a ținut cont de dispozițiile art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995 republicată potrivit căruia "Finanțarea unităților de învățământ de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor județene,iar repartizarea fondurilor pe unitățile de învățământ se face prin hotărâre a consiliului județean, din fonduri de la bugetul de stat".
În baza art.167 alin.5 din Legea nr.84/1995, republicată, fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, auxiliar si administrativ din unitățile de învățământ și instituțiile de învățământ preuniversitar, sunt asigurate din bugetul de stat și defalcate în bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale.
Greșit instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Inspectoratul Școlar Județean M, în condițiile în care acesta are obligația de a urmări modul în care se efectuează plata salariilor conform art.38 alin.5 din contractul colectiv de muncă, iar contractul de muncă pentru personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar se încheie cu inspectoratul școlar reprezentat prin directorul unității de învățământ.
Potrivit art.143 alin.3 din Legea nr.84/1995 actualizată unitățile extrașcolare și cele conexe învățământului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului școlar, iar la încheierea contractului de muncă directorul unității școlare semnează în baza unei decizii de delegare de competență emisă de inspectorat, astfel că trebuia să se rețină calitatea procesuală a acestuia.
Recurentul nu are nici o atribuție sau obligație legală în ceea ce privește salarizarea sau acordarea altor drepturi personalului din învățământ, astfel că nu are calitate procesuală pasivă întrucât sumele de bani reprezentând drepturi salariale vin de la bugetul de stat prin consiliile județene care după aprobarea bugetului procedează la defalcarea sumelor primite de la buget.
Nu poate fi obligat recurentul pârât nici la plata cheltuielilor de judecată, neavând culpă pentru neacordarea drepturilor salariale.
Solicită admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii, iar în drept invocă art.299 și urm.Cod procedură civilă, art.143 și 167 din Legea nr.84/1995.
Cu privire la aceste motive de recurs nu s-a depus întâmpinare.
Recursul se respinge.
in examinarea sentinței, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite, neputându-se încadra în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, care să atragă casarea sau modificarea sentinței.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local, legislația aplicabilă în cauză este următoarea:
EGE Nr. 84 / 1995 Legea învățământului,
art. 167*) - (1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
(2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
(3) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Având în vedere normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG 2192/2004, instanța constată că principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt unitatea de învățământ, Consiliul Local, primarul, astfel:
Potrivit art.3 - unitățile din învățământ au conturi la Trezoreria Statului și au propria lor activitate financiar contabilă. directorul unității de învățământ are calitatea și exercită atribuțiile de ordonator terțiar de credite.
In conformitate cu art.8 lit.e directorul elaborează proiectul de buget al unității de învățământ, care este apoi vizat de consiliul de administrație al unității de învățământ, așa cum prevede art.7 lit.
Proiectele de buget elaborate de unitatea de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale, în faza de fundamentare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale (art.39 alin.1).
Potrivit atribuțiilor pe care le are stabilite prin 215/2000 art.68 lit.c, primarul întocmește proiectul bugetului local, care cuprinde, ca și capitol distinct, bugetul unităților de învățământ.
Acesta este supus aprobării consiliului local conform art.38 alin.2 din 215/2000, iar după aprobare este înaintat consiliului județean pentru a fi avut în vedere la întocmirea și fundamentarea bugetului la nivel de județ și mai departe la întocmirea bugetului de stat.
După aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean, prin hotărâre repartizează unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate (art.40 alin.1).
Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. aprobate se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități (art.40 alin.2 din norme).
In raport de aceste prevederi legale, obligațiile ce revin fiecărui pârât sunt:
Unitatea școlară să calculeze salariile personalului angajat și prin intermediul directorului să întocmească bugetul unității de învățământ, să îl fundamenteze și să îl prezinte administrației publice locale.
Primarul să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere și bugetele înaintate de către unitățile școlare.
Consiliul local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, comunicarea către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Prin urmare, susținerea recurentului în sensul că Școala Generală nr. 15 DTS este finanțată de Inspectoratul Școlar Județean M este nefondată. Este nepertinentă și invocarea de către recurent a aplicării dispozițiilor art. 140 din Legea învățământului, în condițiile în care normele pertinente referitoare la modalitatea de finanțare a unităților din învățământul preuniversitar sunt cele menționate anterior.
Nici celelalte critici nu sunt de natură a duce la modificarea sau casarea sentinței și nici nu reprezintă motive de ordine publică, care în condițiile art.306 alin.2 Cod procedură civilă să poată fi puse în dezbaterea părților din oficiu.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DR TR S, împotriva sentinței civile nr. 735/24/aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA GENERALĂ NR.15, CONSILIUL JUDEȚEAN M, GRĂDINIȚA NR 23 și intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
2 ex. /09.10.2009.
Jud. fond.
.
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Carmen Tomescu, Marian
