Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 64/2009. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.64/
Ședința publică din 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în de M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1192 din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 8 ianuarie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi 15 ianuarie 2009.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr. 1192 din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul și a solicitat modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii privându-l pe reclamant de drepturi salariale acordate legal prin OG nr. 115/2004 și HG nr. 150/1999 și prin contractul colectiv de muncă pe ramura sanitară, pe perioada 1 mai 2005 - 1 octombrie 2006. S-a susținut că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 9 - 20 din HG nr. 150/1999, conform cărora în cazul persoanelor angajate ca debutanți evaluarea se face după expirarea perioadei corespunzătoare stagiului de debutant.
Reclamantul a fost evaluat profesional și a obținut punctajul maxim 5, împrejurare ca îl îndreptățea la aplicarea creșterii salariului de bază cu 100% conform art. 12 lit. e din HG nr. 150/1999. Ca atare, pârâtul angajator Spitalul Clinic Județean ar fi trebuit să aplice și să acorde o creștere salarială de 100% a salariului avut, schimbarea locului de muncă la Clinica de Psihiatrie nr. 1 neavând nicio relevanță în cazul de față.
S-a mai invocat de asemenea faptul că noțiunea de creștere salarială ca urmare a evaluării profesionale și noțiunea de creștere salarială ca urmare a promovării, sunt distincte și nu pot fi confundate, ele fiind reglementate deosebit prin prevederile cuprinse în OUG nr. 191/2002 și în HG nr. 150/1999.
Din moment ce performanțele profesionale ale reclamantului s-au înscris în limita maximă de punctaj, nu se poate nega dreptul reclamantului la creșterea salarială prevăzută de art. 12 lit. e din HG nr. 150/1999.
Nedepunerea și necontestarea de către pârât a obținerii punctajului maxim în fișa de evaluare profesională, constituie conform art. 174 Cod procedură civilă o recunoaștere a pretențiilor reclamantului și ca atare se impune recalcularea drepturilor salariale pentru perioada menționată.
S-a susținut că transformarea postului reclamantului și promovarea acestuia conform art. 7 alin. 2 din OUG nr. 191/2002, nu are nicio relevanță și nu poate constitui un motiv legal și temeinic pentru decăderea reclamantului din dreptul la creșterea salarială prevăzută de art. 12 lit. e din HG nr. 150/1999. În plus, este de subliniat că situația angajaților debutanți este reglementată de norme speciale și derogatorii vizând situații de excepție care sunt de strictă aplicare. Astfel, pe de o parte, debutanților nu li se aplică regula evaluării profesionale o singură dată pe an, fiind exceptați de la aceasta prin art. 20 alin. 3 din HG nr. 150/1999 și, pe de altă parte, tot în baza unor norme speciale derogatorii debutanții sunt promovați prin transformarea postului ocupat după expirarea stagiului iar nu într-un post vacant de execuție potrivit dreptului comun.
Pârâtul Spitalul Clinic de Urgență Târgu-M prin concluziile scrise depuse la dosar s-a opus admiterii recursului.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 304/1 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost angajat la data de 1 noiembrie 2004 la Spitalul Clinic Județean de urgență Târgu-M în funcția de asistent medical debutant.
La data de 1 mai 2005, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 2 din HG nr. 150/1999 s-a procedat la evaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantului. În urma acestei evaluări reclamantul a fost promovat în funcție în temeiul art. 18 din OUG nr. 115/2004, prin transformarea postului de asistent medical debutant în acela de asistent medical. În aceste condiții s-a făcut aplicarea prevederilor art. 17 din HG nr. 150/1999, reclamantul beneficiind de o creștere a salariului de bază cu 25%.
Reclamantul a invocat faptul că în condițiile în care cu ocazia evaluării performanțelor profesionale a obținut punctajul maxim prevăzut de art. 11 din HG nr. 150/1999 era îndreptățit la acordarea unei creșteri a salariului de bază de 100% și nu de 25%, cât i s-a acordat, întrucât a obținut punctajul maxim 5.
În speță reclamantul a beneficiat de o creștere a salariului de bază de 25% ca urmare a evaluării performanțelor profesionale după o perioadă de 6 luni de la angajare, deci după expirarea stagiului de debutant și a promovării într-o funcție de execuție.
O altă categorie de evaluare o constituie evaluarea performanței profesionale individuale reglementată de dispozițiile art. 20 din HG nr. 150/1999.
Conform prevederilor art. 20 alin. 2 din HG nr. 150/1999 evaluarea performanței profesionale individuale se face o dată pe an pentru toți angajații cărora li se aplică metodologia de evaluare stabilită de acest act normativ. Prin HG nr. 414/2000 a fost modificată metodologia prevăzută de HG nr. 150/1999, iar la art. 20, după alin. 2 fost introdus un nou alineat (alin. 3), prin care s-a prevăzut că după primul an de aplicare a legii, alin. 2 nu se aplică persoanelor angajate ca debutanți, pentru care evaluarea se face după expirarea perioadei corespunzătoare stagiului de debutant.
În această situație dispozițiile art. 12 din HG nr. 150/1999 care prevede procentele de creștere a salariilor de bază în funcție de punctajul realizat în urma evaluării, i se pot aplica reclamantului doar în urma evaluării performanței profesionale efectuată în anul următor. De altfel, astfel cum a reținut și instanța de fond, ca urmare a evaluării profesionale aferente anului 2005, efectuată în anul 2006 pentru funcția de asistent medical, reclamantului i s-a acordat majorarea prevăzută de art. 12 din HG nr. 150/1999.
Nu are relevanță faptul că în urma evaluării performanței profesionale individuale a reclamantului acesta a obținut punctajul maxim 5, deoarece cele două forme de evaluare reglementate de art. 13 și de art. 20 din HG nr. 150/1999 sunt distincte și nu se pot cumula. Evaluarea prevăzută de art. 13 este obligatorie la expirarea perioadei de probă, indiferent în ce moment al anului intervine, iar evaluarea prevăzută de art. 20 se face o dată pe an pentru toți angajații, cu unele excepții prevăzute expres. Una dintre aceste excepții o constituie chiar evaluarea persoanelor angajate ca debutanți, cum este și cazul reclamantului, care a fost evaluat la expirarea perioadei corespunzătoare stagiului de debutant și care ca urmare a promovării în funcție a beneficiat de majorarea salarială prevăzută de art. 17 din HG nr. 150/1999.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că art. 11 din HG nr. 150/1999 prevede că creșterea salariului de bază se face în limitele coeficientului de multiplicare minim și maxim, prevăzute pentru funcția, gradul sau treapta profesională în care este încadrat. Ca atare, reclamantului care a fost evaluat pentru activitatea efectuată în calitate de asistent medical debutant nu i se putea acorda o majorare de 100% a salariului avut în această funcție, deoarece s-ar fi depășit salariul maxim pentru funcția respectivă.
În consecință, instanța de recurs apreciază că în mod corect a reținut instanța de fond că reclamantul nu era îndreptățit să i se acorde de la data de 1 mai 2005 atât majorarea prevăzută de art. 12 din HG nr. 150/1999, cât și cea prevăzută de art. 17 din HG nr. 150/1999.
Față de cele ce preced, constatând că în cauză nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304, 304/1 Cod procedură civilă care ar putea atrage modificarea sau casarea sentinței atacate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în de M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1192 din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-15.04.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat