Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 66/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 66/D/2008

Ședința publică 16 decembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Laura Dima

- -

JUDECĂTOR 2: Marta Carmen Vitos Carmen

- - -

ASISTENT JUDICIAR

-

ASISTENT JUDICIAR

GREFIER:

TARȚA

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 3 decembrie 2008, s-a depus la dosar întâmpinare, din partea pârâtului Ministerul Justiției, iar la data de 16 decembrie 2008 reclamanții au depus la dosar, prin registratura instanței adeverințe din care rezultă că funcția de agent proccedural face parte din categoria pesonalului auxiliar de specialitate prevăzut de Legea nr. 509/1996 și de art. 3 al Legii 567/2004, așa cum a fost modificată și completată, privind statulul persoanlului auxiliar de specialitate.

Se constată de asemenea că în cauză s-a formulat o cerere de abținere de la judecarea prezentei cauzei de către majoritatea magistraților curții de apel, întrucât este prezentă situația prevăzută de art. 27 pct. 4 Cod proc. civ. La data de 15 decembrie 2008 cererea de abținere a fost soluționată în sensul respingerii motiv pentru care completul de judecată F2 este investit cu soluționarea prezentei cauze.

Se constată că prin cererea introductivă de instanță reclamanții au solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.

Curtea apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.

CURTEA:

Deliberând reține că, prin acțiunea formulată de reclamanții și, înregistrată la Curtea de Apel Cluj în data de 07 noiembrie 2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj solicitând ca după îndeplinirea procedurii legale de citare și administrarea probatorului să se dispună:

Obligarea pârâților de rândul 1-4 la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea sporului de 50% aplicat la salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu 1 octombrie 2005 până la zi și în continuare, cu actualizarea sumelor restante la data plății efective, în funcție de perioada lucrată de fiecare reclamant în parte;

Obligarea pârâților de rândul 2-3 să efectueze mențiunile corespunzătoare în cărțile de muncă;

Obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor de încasat cu acest titlu.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar risc și suprasolicitare neuropsihică. Însă, ulterior legiuitorul prin nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogat acest spor, nemaifiind prevăzut în noua lege de salarizare a magistraților.

Cu toate acestea, prevederile Legii nr. 50/1996, privind personalul auxiliar de specialitate au rămas în vigoare, fiind abrogate abia după intrarea în vigoare a nr.OG 8/2007 ( ordonanța reglementează salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor ).

Astfel, reclamanții sunt îndreptățiți a beneficia de acest spor de 50% din salariul brut lunar.

Mai mult, la data stabilirii acestui drept în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere și niște criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiție își desfășoară activitatea, aceste condiții fiind de risc și de suprasolicitare neuropsihică.

Analizând situația reală din sistemul judiciar, s-a putut observa că aceste condiții de muncă, în loc să se ușureze, s-au actualizat, crescând cerințele înfăptuirii actului de justiție, în condiții de calitate și eficiență sporită.

În susținerea acțiunii s-a depus sentința civilă nr. 671/15.04.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, potrivit căruia colegul reclamanților, având aceeași încadrare, a beneficiat de plata acestui spor, încasând prima tranșă de 30% prevăzută de nr.OUG 75/2008.

Pentru aceste considerente expuse mai sus, s-a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâților la plata eventualelor cheltuieli de judecată, iar în temeiul art. 47 din Legea nr. 50/1996, nr.OG 8/2007, art. 49.pr.civ. s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa reclamanților, conform art. 242 alin. 2.pr.civ.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat în principal excepția lipsei calității procesuale pasive și, în subsidiar solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii reclamanților.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada 01.10.2005-07.11.2005, iar pentru restul perioadei a solicitat respingerea acțiunii formulate ca fiind neîntemeiată.

Analizând prioritar conform art. 137 alin.(1) Cod procedură civilă excepțiile invocate, Curtea de Apel reține următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor (analizată anterior excepției prescripției dreptului la acțiune, deoarece cursul prescripției poare suferi modificări care trebuie analizate și prin raportare la persoana în favoarea căreia curge termenul de prescripție) se reține că art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.

Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".

Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.

Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.

Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.

Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.

Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).

Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.

În consecință, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor se va respinge.

În ceea ce privește excepția prescripției excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada 01.10.2005-07.11.2005 invocată de pârâtul Ministerul Justiției, se reține că în conformitate cu art. 283 alin. (1) lit. c) din Codul muncii în situația in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate termenul de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune. În condițiile în care reclamanții și-au formulat pretențiile începând cu 01.10.2005, iar acțiunea a fost înregistrată în 07.11.2008, excepția invocată este întemeiată, urmând a fi admisă.

Referitor la fondul cauzei se reține că Decizia nr.XXI/ 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică nu se referă și la personalul conex personalului auxiliar de specialitate.

Contrar susținerilor reclamanților (agenți procedurali în cadrul Curții de Apel Cluj ), asimilarea lor cu personalul auxiliar de specialitate operează numai în cadrul legal stabilit de Legea nr. 567/2004 care nu reglementează aspecte legate de salarizare. De asemenea, asimilarea s-a realizat prin art. I din Legea 17/2006, iar reclamanții au solicitat drepturi salariale începând cu 01.10.2005.

Salarizarea personalului conex este reglementată direct și limitativ de OG nr.8/2007 prin indicarea expresă în anexele acestui act normativ a drepturilor salariale cuvenite șoferilor.

În favoarea acestei soluții mai pledează câteva argumente de logică juridică. Astfel, la data pronunțării deciziei nr.XXI/10.03.2008 era reglementată legislativ categoria profesională a personalului conex prin OUG nr.100/2007, ceea ce denotă intenția forului judiciar suprem de a limita efectele acestui recurs în interesul legii doar la magistrați personal auxiliar și magistrați asistenți.

De asemenea, Curtea consideră că intenția legiuitorului, când a instituit sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prin Legea nr.50/1996, a fost de a recompensa efortul intelectual și consumul psihic inerent actului de justiție, care impune personalului implicat efectiv în activitatea de judecată și urmărire penală atribuții, obligații și restricții specifice. Or, activitatea agenților procedurali, străină obligațiilor menționate anterior, nu impune acordarea acestui spor, care este corelativ actului efectiv de justiție.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel urmează să dispună respingerea ca nefondată a acțiunii formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune pentru perioada 01.10.2005-07.11.2005 invocată de pârâtul Ministerul Justiției, cu sediul la B, sector 5,-.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sector 5,-.

Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții și cu domiciliul ales la Curtea de Apel Cluj, P-ța - C M nr. 1, Jud. C, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Cluj, cu sediul în C-N,- Jud. C, Curtea de Apel Cluj, cu sediul în C-N, P-ța - C M, nr. 1, Jud. C, Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiect obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu 7.11.2005 până la zi și în continuare.

Definitivă.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 16.12.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - - -

ASISTENȚII JUDICIARII,

-

GREFIER,

TARȚA

RED.

DACT.

8 EX./06.01.2009.

Președinte:Laura Dima
Judecători:Laura Dima, Marta Carmen Vitos Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 66/2008. Curtea de Apel Cluj