Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 75/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 75/
Ședința publică din 04 februarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-,sector 5 și de pârâta Direcția Generală Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-,jud. H, în reprezentarea intereselor Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.2519 din 19 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că cele două recursuri au fost declarate și motivate în termenul legal, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța în raport de actele și lucrările dosarului reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2519 din 19.11.2009 a Tribunalului Harghita, pronunțată în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Harghita, Curtea de Apel Tg.-M, Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice H și a obligat pârâții în solidar să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară începând cu data de 16.06.2009 până la rămânerea irevocabilă a hotărârii, precum și pentru viitor, drepturi ce urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației calculată până la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că Ministerul Finanțelor Publice are legitimare procesuală pasivă, întrucât acesta răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Pe fond, instanța a reținut că reclamanta își desfășoară activitatea la Judecătoria Gheorgheni, în calitatea de magistrat, începând cu data de 16.06.2009, făcând parte din categoria personalului judiciar cu statut independent.
Prima instanță a reținut că prin neacordarea sporului salarial pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, reclamanta este în mod evident și grav discriminată, deoarece se află în aceeași situație juridică și faptică generatoare a adaosului salarial pentru restul personalului.
S-a mai reținut că acordarea drepturilor bănești solicitate de reclamantă nu se confundă cu o adăugare la lege, ci reprezintă o aplicare a prevederilor art.165, art.161 alin.4, art.164 alin.1, art.166, art.269 alin.1 raportat la art.1 și art.205 din Codul muncii, care garantează dreptul la despăgubire.
Totodată, Tribunalul a făcut referire la decizia nr. 21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.
Împotriva acestei hotărâri pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, au formulat recurs, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, recurentul Ministerul Justiției a arătat că hotărârea este lipsită de temei legal, întrucât la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, care recunoaște dreptul judecătorilor la sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică, astfel că petitul privind acordarea sporului în continuare, respectiv după data de 12.11.2009, este neîntemeiat.
Recurentul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, a reiterat considerentele în susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive și, pe fond, a arătat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, întrucât art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin OG nr.83/2000.
În drept, recurenții au invocat dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor invocate, precum și a dispozițiilor art.304 ind.1.pr.civ. instanța de control judiciar constată următoarele:
Referitor la argumentele invocate de recurentul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, Curtea constată că potrivit Legii nr.500/2002, a G nr.208/2005 și a G nr.386/2007, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, respectiv pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a Ministerului Finanțelor Publice se justifică și prin dispozițiile art.1 din G nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Din această perspectivă, în mod legal prima instanță a respins excepția invocată de pârât, constatând că are legitimare procesuală pasivă în cauză.
Pe fond, Curtea constată că reclamanta intimată a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Gheorgheni, începând cu data de 16.06.2009, astfel cum rezultă din copia carnetului de muncă al acesteia (fila 17).
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, spor care a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
Prin art.I pct.42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a dispus că art.47 se abrogă. Această ordonanță a Guvernului a fost aprobată prin Legea nr.334/2001.
Este adevărat că, în temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atribuția adoptării de acte normative Guvernului României, care emite ordonanțe, în temeiul acelei legi speciale, însă numai în limitele și în condițiile prevăzute în acea lege, însă asemenea ordonanțe nu pot fi emise decât pentru domeniul de reglementare al legilor ordinare, iar nu și al legilor organice.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată în recurs în interesul legii, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, reținând că inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art.I pct.42 și în art.IX alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr.83/2000, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, și, respectiv, ale art.231din Legea nr.56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000.
Sub acest aspect s-a constatat faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept în recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Pe de altă parte, din chiar conținutul deciziei nr.838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Președintele României, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, decizia pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce niciun efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art.329 din Codul d e procedură civilă.
De altfel, Curtea a statuat și cu alte ocazii că, potrivit competențelor sale, care sunt expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și de Legea nr. 47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ, nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Pentru aceste considerente, instanța va înlătura argumentele recurenților, în sensul că prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate.
În ceea ce privește critica formulată de Ministerul Justiției cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și după data de 12.11.2009, dată la care a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Curtea constată că este întemeiată.
Astfel, prima instanță a acordat reclamantei acest spor și pe viitor fără a indica o limită în timp, însă având în vedere aspectele menționate Curtea constată că se justifică modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul acordării drepturilor pretinse de reclamantă până la schimbarea condițiilor legale de acordare.
În consecință, constatând că este incident în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.2519 din data de 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr- și în consecință, va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că va obliga pârâții să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare lunară brută, începând cu data de 16.06.2009, până la schimbarea condițiilor legale de acordare, urmând a menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată.
Totodată, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.2519/19 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că obligă pârâții în solidar să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 16.06.2009 până la schimbarea condițiilor legale de acordare.
Menține celelalte dispoziții din sentința atacată.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B-, sector 5, prin H, împotriva aceleiași hotărâri.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 04 Februarie 2010
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
8 exp./09.02.2010
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
