Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 778/2008. Curtea de Apel Ploiesti

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 778

Ședința publică din data de 20 mai 2008

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

-- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul Grupul Școlar de Transporturi Auto Târgoviște, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște, str. -. -, județul D, împotriva sentinței civile nr. 265 din 22 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - domiciliat în Târgoviște, str. - -,. 6A,. 24, județul

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 6 mai 2008,fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată,care face parte integrantă din prezenta decizie.

Curtea, pentru a da posibilitatea intimatului-reclamant să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 13 mai 2008, apoi, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, s-a amânat la data de 20 mai 2008, când a dat următoarea hotărâre:

CURTEA

Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul - a chemat în judecată pârâta Grupul Școlar de Transporturi Auto solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la plata orelor suplimentare efectuate conform Ordinului 3541/2006 și OG 4/2006 pe perioada 10.01.2006-15.06.2006 și 15.09.2006-15.06.2007, plata orelor suplimentare efectuate în anul școlar 2005-2006 și recalcularea drepturilor salariale din perioada 1.10.2001-1.10.2004 conform OUG 17/2006.

În motivarea cererii, arată că nu i-au fost calculate în mod corect drepturile solicitate, cu aplicarea corespunzătoare a indicelui de inflație din perioada respectivă.

S-au depus la dosar copii de pe carnetul de muncă, fluturași de salarizare și actele normative invocate.

Reclamantul și-a completat cererea la primul termen, solicitând și diferențele pentru premiul anual pentru anul 2002-2004.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că au fost calculate corect drepturile salariale, respectându-se întru-totul legislația în vigoare.

S-a atașat la dosar raport de expertiză și sentința civilă nr. 49/2007.

S-au solicitat și administrat pentru părți probe cu înscrisuri și expertize contabile, expertiza contabilă a avut ca obiectiv să se calculeze dacă drepturile salariale solicitate prin cererea de chemare în judecată au fost acordate sau nu reclamantului și în cazul în care există diferențe salariale acestea să fie reactualizate cu indicele de inflație.

Prin raportul de expertiză contabilă expertul a calculat mai multe variante în care s-a ținut cont de sporul de neuropsihic să fie de 21-24% varianta 1A și 1B, fie de sporul de 27% variantele 2A și 2B.

La această expertiză au formulat obiecțiuni atât reclamantul cât și pârâtul, fiecare susținând o altă variantă din acest raport, motiv pentru care s-a dispus completarea raportului de expertiză, iar concluzia finală a fost diferită în ceea ce privește calculul sumelor.

După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 265 din 22 februarie 2008 admis cererea formulată de reclamant și a obligat pârâta să plătească acestuia diferențe salariale în sumă de 6663 lei, conform variantei de expertiză 2B și 800 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Așa cum rezultă din raportul de expertiză, completat, reclamantul nu a primit în întregime drepturile salariale solicitate și calculându-se aceste drepturi s-a ajuns la concluzia că în funcție de procentul sporului neuropsihic, sumele diferă, întocmindu-se trei variante.

Reclamantul a solicitat să se admită varianta 2B, iar pîrîta a solicitat admiterea variantei 1A.

După examinarea variantelor, precum și a actelor depuse la dosar, s-a constatat că în anul 2001 și 2002 reclamantul a primit spor de stres de 24% corespunzător tranșei 30-35 ani.

Conform OUG pentru modificarea prevederilor art. 48 din Legea 128/1997 începând cu 1.04.2000 coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământ a fost calculat conform anexei 2 pe 11 tranșe, corespunzător vechimii până la 2 ani, respectiv peste 40 de ani.

Conform acestei anexe în anul 2000 reclamantul avea potrivit carnetului de muncă 30-35de ani vechime în învățământ, corespunzătoare tranșei a 9-a așa cum rezultă clar din carnetul de muncă, acesta beneficiind de un spor neuropsihic de 24% corespunzător tranșei de vechime 25-30 de ani, ceea ce înseamnă că la tranșa următoare nr. 9 aferente vechimii de 30-35 ani, sporul neuropsihic este de 27% (3% înmulțit cu nr. de transă, adică 9 = 27% spor neuropsihic corespunzător art. 50 din Legea nr. 128/1997 și Ordinul 3351/2006).

Susținerile pârâtei nu pot fi primite ca reclamantul să fie încadrat la spor de stres 21% întrucât chiar ea, i-a acordat la 1.10.2002 sporul de stres de 24% conform dispoziției nr. 57/1.10.2002 conform filei 93 din carnetul de muncă, neexistând nici o dovadă că acest spor de stres i-a fost diminuat.

Față de cele învederate, prima instanță a apreciat că în cauză este corect calculată varianta 2B, cu spor neuropsihic de 27%, inclusiv diferențele la premiile anuale, suma fiind de 6663 lei, sumă care reprezintă drepturi salaareiale actualizate brute, din care pârâta va face reținerile legale reprezentând contribuțiile și impozitele datorate statului.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Grupul Școlar de Transporturi Auto Târgoviște criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,sens în care a invocat dispozițiile art.304 punctele 7,8,9 pr.civ.

A arătat recurentul că în mod greșit prima instanță a apreciat că pretențiile reclamantului sunt întemeiate întrucât, dispozițiile legale incidente în cauză prevăd că tranșele de vechime ce se iau în calcul la sporul de suprasolicitare sunt doar perioadele lucrate efectiv în învățământ și nu și cele lucrate în alte sectoare de activitate care se iau în calcul doar la stabilirea vechimii în muncă.Totodată invocă recurentul faptul că recalcularea drepturilor conform OUG nr. 17/2006 a făcut obiectul unui alt dosar,respectiv nr. 3355/2005,în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 49/11.01.2007,că drepturile salariale au fost plătite și față de această situație,coroborat și cu împrejurarea că nu s-a ținut cont de opina expertului contabil vizând reținerea variantei A, a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Curtea examinând sentința recurată în raport de criticile invocate,de actele și lucrările dosarului,de dispozițiile legale care au incidență în cauză,precum și prin prisma dispozițiilor art. 304 indice 1 pr. Civ.constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Intimatul reclamant a solicitat prin acțiunea introductivă recalcularea drepturilor salariale pentru perioada octombrie 2001- octombrie 2004 prin aplicarea corectă a procentului de spor de stres.A mai solicitat plata orelor suplimentare pentru perioadele indicate.

Curtea reține că la data de 27.06.2007 pârâta recurentă a invocat la Tribunalul Dâmbovița excepția autorității de lucru judecat,învederând faptul că a mai existat un dosar între aceleași părți,în care s-a solicitat de către reclamant acordarea acelorași drepturi salariale,menționând în acest sens dosarul nr. 3355/2006 și sentințele civile nr. 125/25.01.2006 și nr. 49/11.01.2007 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița,în soluționarea acțiunilor formulate de către acest reclamant

Prima instanță,față de susținerile părților cu privire la această excepție,a unit excepția autorității de lucru judecat cu fondul cauzei,considerând că pentru soluționarea justă a cauzei se impune administrarea de probe și atașarea dosarului nr. 3355/2006 pentru a se constata dacă sunt întrunite cerințele pentru admiterea excepției.

În cauză a fost efectuată o expertiză contabilă iar Curtea reține din conținutul acesteia că expertul a precizat că dosarul nr.3355/2006 al Tribunalului Dâmbovița a fost atașat la prezenta cauză și că în acel dosar s-a realizat,de asemenea,o expertiză contabilă,Expertul a realizat expertiza în patru variante. Cu referire la excepția invocată,Curtea reține că expertul a menționat la varianta 1 a obiectivului 2 b că în această variantă au fost calculate diferențele salariale cuvenite reclamantului numai pentru perioada octombrie 2001 -septembrie 2002 întrucât pentru perioada octombrie 2002-septembrie 2004 diferențele cuvenite au fost calculate conform sentinței civile nr. 125/2006,au fost plătite în aprilie 2006 și că instanța a stabilit prin sentința civilă nr. 49/2006 pronunțată în dosarul nr. 3355/2006 că acestea au fost corect calculate conform expertizei efectuate în acest dosar.

Prim a instanță apreciat că în cauză corect calculată este varianta 2 B și a obligat pârâta la plata drepturilor salariale conform acestei variante care prevede sporul neuropsihic de 27%,inclusiv diferențele la premiile anuale,cuprinzând diferențele anilor școlari 2005-2006,2006-2007,octombrie 2001- septembrie 2004.

În acest condiții,Curtea constată că prima instanță nu și-a precizat punctul de vedere cu privire la excepția invocată, aspect care are un rol hotărâtor asupra dezlegării pricinii în raport de probele efectuate,respectiv înscrisuri și expertiză contabilă în care se reiau susținerile pârâtului în sensul achitării unor drepturi salariale conform sentinței civile nr. 49/2006 pronunțată în dosarul nr. 3355/2006.

Curtea reține insuficienta motivare a soluției în sensul neverificării apărărilor pârâtului și a excepției invocate căreia nu i s-a răspuns și pentru a respecta dreptul părților la cele două grade de jurisdicție,conform disp. art. 312,315 pr.civ.,va admite recursul,va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond care urmează a avea în vedere și celelalte critici invocate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul GRUPUL ȘCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO T,prin reprezentant legal,cu sediul în Târgoviște,str.-.- ,jud.D,împotriva sentinței civile nr. 265 din 22 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița,în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în Târgoviște,str.- -,.6A,.24,județul

Casează sentința cu trimitere spre rejudecare la același tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 20.05.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

- - - - - -- -

GREFIER

3 ex./19.06.2008

Tehnored./SV

dosar fond - Tribunalul Dâmbovița

jud.fond -

Operator de date cu caracter personal

Nr.notificare 3120

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 778/2008. Curtea de Apel Ploiesti