Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 8360/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8360
Ședința publică de la 29 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
****************
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M, împotriva sentinței civile nr.703/20.03.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 301 și 303. pr. Civilă,
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursurilor de față.
Prin Sentința nr. 4602 din 03.10.2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de contencios Administrativ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta, iar pârâții au fost obligați să-i plătească reclamantei sporul de fidelitate stabilit de lege pentru perioada 01.05.2004 - 31.12.2004 și în prezent, actualizat cu rata inflației.
Prin aceeași sentință au fost obligați pârâții să plătească reclamantei prima de concediu aferentă anului 2004, în sumă actualizată cu indicele ratei de inflație, calculată de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor și reformei Administrative, a casat sentința și a trimis cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut că, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că reclamanta nu are calitate de funcționar public cu statut special, în cadrul instanței pârâte, ci face parte din categoria personalului contractual.
Cu ocazia rejudecării cauzei pe fond, dosarul a fost înregistrat la nr-.
Prin sentința nr.703/20.03.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu și Inspectoratul Județean al Poliției M.
S- dispus obligarea pârâtelor la plata sporului de fidelitate pe perioada 20 iunie 2004 - 31.12.2004 și a primei de concediu pe anul 2004.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanta a fost personal angajat cu contract de muncă la Inspectoratul de Poliție al Județului
Drepturile salariale pentru personalul angajat cu contract de muncă sunt reglementate de OUG nr. 24/2000.
Conform OUG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aceștia beneficiază și de sporul de fidelitate în raport cu vechime în muncă.
Cum cele două categorii socio-profesionale își desfășoară activitatea în condiții similare, salarizarea diferențiată a acestora creează o gravă discriminare, reglementată de OG nr.137/2001.
Mai mult decât atât până la apariția OG nr. 38/2003, drepturile salariale ale celor două categorii erau reglementate de Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, care prevedea acordarea acestui spor ambelor categorii.
Așa cum s-a arătat, sporul de fidelitate a fost acordat după apariția OG nr. 38/2003 numai polițiștilor.
Referitor la acordarea primei de concediu, se constată întemeiat și acest petit al acțiunii.
Acordarea primelor de concediu a fost suspendată prin OG nr. 33/2001 și menținută prin legile bugetelor anuale.
Această suspendare nu poate fi privită ca o înlăturare a dreptului conferit de lege.
A accepta că reclamantul nu beneficiază de prima de concediu, ar însemna o încălcare a prevederilor art. 41 și art. 53 din Constituția României e și art.1 din Protocolul la Convenția Europeană a Drepturilor Omului potrivit căruia fiecare persoană trebuie să se bucure de respectul bunurilor sale, în sfera noțiunii de bun fiind incluse toate drepturile și interesele active.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,arătând în esență următoarele:
În motivarea recursului recurentul Inspectoratul de Poliției al Județului MMa arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal, a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
A mai arătat recurentul că instanța de judecată nu a avut în vedere, la pronunțarea hotărârii, faptul că drepturile bănești cuvenite personalului civil contractual sunt prevăzute de OUG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar.
Recurentul consideră că orice corelare a prevederilor OG nr.38/2003 cu cele ale OUG nr.24/2000 este lipsită de sens, iar instanța de fond, prin hotărârea dată nu a făcut altceva decât să adauge cele două drepturi salariale actului normativ care reglementează salarizarea personalului contractual din MIRA.
Recurentul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a arătat că hotărârea recurată este nelegală și netemeinică în ceea ce privește admiterea capătului de cerere referitor la acordarea drepturilor bănești reprezentând prima de concediu și sporul de fidelitate, întrucât persoana care a promovat acțiunea face parte din categoria personalului civil contractual.
A mai arătat recurentul că dispoz. OUG nr.24/2000, cu modificările și completările ulterioare, nu instituie dreptul la spor de fidelitate, respectiv la primă de concediu pentru personalul civil din MIRA.
Instanța de fond a apreciat în mod greșit că nu se poate reține diferențierea între personalul contractual civil și funcționarii publici cu statut special.
Apreciază recurentul că, întrucât instanța de fond nu a avut bază legală pentru a dispune obligarea sa la acordarea primei de concediu și a sporului de fidelitate intimatei-reclamantă, prin sentința recurată a adăugat noi drepturi salariale actului normativ care reglementează salarizarea personalului civil din cadrul
Recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 din Codul d e procedură civilă, susținând că sentința este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Intimata a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond.
Susține intimata că recurenții fac o confuzie între noțiunea de acordare a salariului potrivit funcției, postului și aceea de acordare a unor sporuri salariale de care beneficiază întregul personal care lucrează în aceeași instituție, în condiții de muncă similare.
Analizând recursurile formulate se constată că sunt fondate pentru considerentele următoare:
Instanța de fond reține în mod corect că drepturile salariale ale reclamantei sunt reglementate de OUG nr. 24/2000, dar greșește atunci când concluzionează că aceasta beneficiază și de unele sporuri acordate de legiuitor polițiștilor,mai puțin sporul de fidelitate.
Este adevărat că personalul contractual beneficiază de spor de dispozitiv precum și de spor pentru condiții de pericol deosebit, însă aceste sporuri nu sunt specifice polițiștilor ci cadrelor militare, fiind reglementate de legea nr. 138/1999, privind drepturile personalului din instituțiile publice de apărare națională, și potrivit art. 49 din această lege, personalul civil din aceste instituții care desfășoară activitatea în condiții similare cu cadrele militare, beneficiază de drepturile de care beneficiază și aceștia.
Instanța face însă confuzie între statutul cadrelor militare și drepturile acordate acestora conform legii mai sus amintite și statutul polițiștilor, reglementat de legea nr. 360/2002 și OG nr. 38/2003.
Aceste reglementări care au avut în vedere atribuțiile specifice polițiștilor și care îi diferențiază de cadrele militare, nu la sunt aplicabile reclamantei, care așa cum s-a arătat beneficiază de drepturile acordate cadrelor militare și reglementate de legea nr. 138/1999.
Sporul de fidelitate ca și prima de concediu, nu sunt prevăzute de actele care reglementează salarizarea și celelalte drepturi ale cadrelor militare, astfel că reclamanta nu poate beneficia de aceste drepturi.
Concluzia instanței de fond în sensul că cele două categorii socio-profesionale ar desfășura activități în condiții similare, și deci s-ar crea o discriminare între ele în cazul în care reclamanta nu ar beneficia de aceste drepturi, este una eronată și fără a avea la bază vreo probă concretă deoarece art.49 din Legea nr.138/1999 se referă la activități desfășurate în condiții similare, or sporul de fidelitate și prima de concediu nu reprezintă drepturi salariale care se acordă ca o contraprestație a unei activități desfășurate în anumite condiții.
Pe de altă parte, pentru a se putea vorbi de discriminare trebuie să fie vorba de persoane aflate în situații comparabile sau analoage. Această condiție nu este îndeplinită în speță pentru că nu este vorba de aceeași categorie profesională,unii fiind polițiști,cu atribuții și salarizare specifice, iar ceilalți personal contractual, care ocupă diferite alte funcții.
De asemenea eronată este și concluzia instanței în sensul că până la apariția OG nr. 38/2003 dreptul la sporul respectiv era reglementat de legea nr. 138/1999, legea respectivă neprevăzând un asemenea spor pentru cadrele militare, ca de altfel nici dreptul la prima de concediu.
Pentru considerentele expuse, constatând că sentința instanței de fond este una netemeinică și nelegală și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în baza art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă vor fi admise recursurile și va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M, împotriva sentinței civile nr.703/20.03.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Pronunțată în ședința publică de la 29 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud. -
Tehn./Ex.4/23.10.2008
/ și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Lucian Bunea, Doina Vișan
