Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 913/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 913/R/2009
Ședința publică din data de 7 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Gabriella Purja vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 3: Laura
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S și recursul declarat de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN S împotriva Sentinței civile nr. 2915 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul cu nr- privind și pe reclamantul intimat SINDICATUL LIBER CĂMIN SPITAL J și pe chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul recurentului Consiliul Jud. S - consilier juridic, reprezentanta recurentei Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului S - consilier juridic și reprezentanta reclamantului intimat - avocat, lipsind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamantul a formulat întâmpinare, transmisă prin fax la dosar în ședința publică de azi, reprezentanta reclamantului depunând și originalul.
Instanța pune în discuția reprezentanților părților ultima precizare de acțiune făcută în numele mai multor membri de sindicat însă nu reiese clar din lista depusă la dosar dacă toți membrii de sindicat își însușesc această acțiune.
Reprezentanta sindicatului arată că la fila 155 din dosar există o listă cu toți cei care și-au însușit acțiunea - sindicaliști și nesindicaliști. Persoanele evidențiate la filele 49-52 din dosar nu au desfășurat activitate în zilele de sâmbătă și duminică și sărbători legale, astfel încât nu sunt îndreptățite a primi sporul ce face obiectul acțiunii. Mai precizează că o parte din angajați au aderat ulterior la acțiune conform listei de la fila 155 dosar fond.
Reprezentanții recurenților arată că le-a fost comunicat câte un exemplar al întâmpinării și nu mai au cereri de formulat.
Nefiind cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pentru motivele arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul recurentului Consiliul Județean S solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris precum și suspendarea executării sentinței civile recurate. La întrebarea instanței care e temeiul juridic al acțiunii pe perioada 01.05.2006-08.12.2007, reprezentantul intimatului arată că pentru această perioadă își întemeiază pretențiile pe dispozițiile Codului muncii. La întrebarea instanței arată reprezentantul pârâtului recurent că solicită suspendarea executării sentinței până la data rămânerii ei definitive.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea cererii de suspendare ca rămasă fără obiect iar cu privire la recursurile formulate solicită respingerea lor ca nefondate, susținând oral întâmpinarea formulată în scris. Învederează că în cauză a fost efectusată și o expertiză din care a rezultat că reclamanții nu sunt recompensați fiind îndreptățiți la sporul de 100%. Solicită cheltuieli de judecată în sumă de 800 lei reprezentând onorariu avocațial.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2915 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul cu nr- s-a admis în parte cererea precizată formulată de Sindicatul Liber Cămin Spital J, formulată împotriva pârâților Direcția Generală de Asistentă Socială și Protecția Copilului S, Consiliul Judetean S, și în consecință a fost obligată pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de 100% la salariul de bază pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă, duminică și sărbătorile legale, precum și în zilele în care, potrivit legii, nu se lucrează, începând cu data de 01.05.2006 și până la data de 30.04.2008, astfel:
Nr. crt. | Nume și prenume | Suma |
3.464 | ||
2.780 | ||
3.030 | ||
1.379 | ||
2.167 | ||
3.029 | ||
3.855 | ||
2.860 | ||
4.576 | ||
5.031 | ||
2.946 | ||
2.859 | ||
2.085 | ||
3.018 | ||
4.905 | ||
3.675 | ||
2.801 | ||
2.767 | ||
2.816 | ||
3.142 | ||
2.934 | ||
2.650 | ||
3.929 | ||
A | 3.153 | |
4.303 | ||
4.434 | ||
2.791 | ||
2.951 | ||
4.914 | ||
2.736 | ||
750 | ||
4.650 | ||
1.822 | ||
4.177 | ||
2.793 | ||
2.980 | ||
2.170 | ||
2.801 | ||
2.449 | ||
2.795 | ||
2.562 | ||
2.905 | ||
2.427 | ||
3.155 |
A fost obligat pârâtul Consiliul Județean S să aloce sumele necesare plății acestor drepturi bănești.
A fost respinsă, ca nefondată, cererea reclamanților privind obligarea pârâților la plata acestor drepturi pentru viitor.
A fost respinsă, ca nefondată, cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, cerere formulată de pârâtul Consiliul Județean
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului Sindicatul Liber Cămin Spital J suma de 3500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Reclamanții sunt angajați în cadrul pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S în funcțiile de asistenți medicali, infirmieri și muncitori bucătari calitate în care prestează muncă în zilele de sâmbătă, duminică și în sărbătorile legale.
Potrivit, dispozițiilor art.112 din Codul Muncii, pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 1 din Codul Muncii, salariaților care lucrează în unitățile sanitare sau în cele de alimentație publică și la locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
2 al art. 137 din Codul Muncii stipulează că în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Art. 132 din Codul Muncii prevede că repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. În cazul în care repausul în zilele de sâmbăta și duminica ar prejudicia interesul public sau ar compromite desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în late zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. În această situație, salariații vor beneficia de un spor la salariul stabilit prin contractul colectiv de muncă sau prin contractul individual de muncă.
Art. 90 alin.1 lit. a din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul unităților de asistență socială pe perioada 2007-2010 înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse cu nr. 591/16 din 26 noiembrie 2007 prevede că pentru orele prestate în zilele de sâmbăta, duminica, de sărbători legale și în alte zile în care potrivit legii, nu se lucrează se acordă un spor de 100% din salariul de bază.
Din analiza raportului de expertiză judiciară contabilă, rezultă faptul că reclamanților nu li s-au acordat zile libere plătite pentru orele de muncă prestate în zilele de sâmbătă, dumineca și sărbători legale și nici nu au fost plătite aceste zile de muncă cu sporul de 100%.
Totodată, din raportul de expertiză contabilă judiciară rezultă și cuantumul sumei care se cuvine fiecărui reclamant pentru orele de muncă prestate în zilele de sâmbăta, duminica și în sărbătorile legale, precum și în zilele în care potrivit legii nu se lucrează, în perioada 1 mai 2005- 30 aprilie 2008.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților ca aceste drepturi salariale să le fie acordate și pe viitor, instanța a reținut că aceasta este nefondată, fiind respinsă ca atare, deoarece nu se poate prevedea dacă în viitor pârâții vor avea o conduită culpabilă și nu vor acorda reclamanților aceste drepturi salariale.
De asemenea, este posibil ca în viitor unii dintre reclamanți să nu mai presteze muncă în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale și în alte zile în care potrivit legii nu se lucrează.
Pârâtul Consiliul Județean Saf ost obligat să aloce sumele de bani necesare plății acestor drepturi, deoarece este ordonator principal de credite în raport cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S, instituție care este angajatorul reclamanților, și în consecință, Consiliul Județean S este dator să pună la dispoziția angajatorului sumele de bani necesare plății drepturilor bănești cuvenite reclamaților în baza prezentei sentințe civile.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta a fost respinsă ca nefondată, deoarece nu există un raport contractual nemijlocit între reclamanți și Ministerul Economiei și Finanțelor.
În baza art.274 din Codul d e procedură civilă, instanța a obligat pârâții la plata către reclamantul Sindicatul Liber Cămin Jac heltuielilor de judecată în sumă de 3500 lei, ca pe unii care au căzut în pretenții.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului S și Consiliul Județean
Pârâtul Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sas olicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii și respingerea acțiunii reclamanților, ca nefondată.
În motivarea recursului, s-au invocat următoarele:
În calitate de ordonator secundar de credite, recurentei îi revine responsabilitatea cu privire la modul de gestionare șu utilizare sumelor alocate acestei instituții.
Potrivit art. 14 alin. 2 din Legea nr. 500/2002, instituțiile publice nu pot să prevadă în bugetele proprii cheltuieli pentru care nu există o bază legală. CCM invocat de reclamanți nu este opozabil recurentei, întrucât la negocierea și semnarea sa nu au fost respectate disp. art. 14, 15 din Legea nr. 130/1996, în sensul că: recurenta nu participat la negociere în calitate de patron, în sensul disp. art. 1 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, calitatea de patronat fiind deținută de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu handicap și Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România. Totodată, recurenta nu luat parte și nici nu mandatat pe cineva să o reprezinte la negocierea și încheierea acestui contract.
Pârâtul Consiliul Județean Sas olicitat prin recursul declarat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond și suspendarea executării hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului, s-au invocat următoarele:
Prima instanță soluționat acțiunea prin prisma art. 90 alin. 1 lit. din CCM la nivelul unităților de asistență socială, pe perioada 2007 - 2009, fără a lua în considerare și disp. art. 156 alin. 1 și 3 din același CCM, care prevede că, în baza lui se pot încheia CCM la nivelul unităților și numai în lipsa încheierii unor contracte la nivelul unităților se încheie dispozițiile CCM invocate de reclamanți.
Din coroborarea disp. art. 156 alin. 1 și 3 ale CCM la nivelul unităților de asistență socială, pe perioada 2007 - 2009, anterior aplicării dispozițiilor acestuia, era necesar să se negocieze încheierea CCM între Sindicatul Liber de pe lângă Căminul Spital pentru Cronici și Neuropsihici J și Direcția Generală de Asistență Socială și protecția Copilului
Disp. art. 122, 132 și 137 alin. 1 și 2. evocate în considerentele hotărârii primei instanțe, fac trimitere la negocieri colective sau individuale sau la regulamentul intern al fiecărei unități în parte.
Se impunea ca prima instanță să verifice modul de respectare a procedurii speciale prev. de anexa 1 la CCM la nivelul unităților de asistență socială, pe perioada 2007 - 2009, și numai ulterior în măsura în care din motive obiective nu s-ar fi putut încheia acest contract, să se recurgă la aplicarea dispozițiilor CCM la nivelul unităților de asistență socială, pe perioada 2007 - 2009.
Un alt motiv de recurs îl constituie acordarea sporului de 100% din salariul de bază pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale, precum și în zilele în care potrivit legii, nu se lucrează, începând cu data de 1.05.2006, până la data de 30.04.2008, unor persoane care nu aveau calitatea de membri de sindicat la data înregistrării acțiunii, încălcându-se astfel disp. art. 1 din Legea nr. 54/2003.
Greșit s-a respins și cererea de chemare în garanție MFP formulată de recurentă, întrucât repartizarea fondurilor din bugetul statului în bugetele consiliilor județene se efectuează în baza legii.
Instanța nu s- pronunțat asupra cererii de suspendare judecății, formulată de recurentă.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Acțiunea promovată inițial de reclamantul și continuată ulterior de reclamantul Sindicatul Liber Cămin Spital J
are ca obiect obligarea pârâților la plata majorată cu 100% a orelor lucrate sâmbătă, duminică și sărbători legale, începând cu data de 01.05.2006 și pentru viitor, până la încetarea raporturilor contractuale și la acordarea repausului săptămânal prevăzut de lege.
Temeiul de drept invocat îl constituie disp. art. 136, 137 Codul Muncii și art. 90 lit. A din CCM la nivelul unităților de asistență socială.
CCM la nivelul unităților de asistență socială pe perioada 2007-2009 fost încheiat la data de 26.11.2007, fiind publicat în nr. 19/08.12.2007, iar conform art. 90 lit. a pentru orele prestate în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale și în alte zile în care potrivit legii nu se lucrează se acordă un spor de 100%.
Pretențiile reclamanților vizează însă acordarea acestui spor începând cu data de 01.05.2006, adică anterior încheierii CCM la nivelul unităților de asistență socială pe perioada 2007-2009, act care reglementează în mod expres acest drept.
La termenul de judecată din 07.04.2009, reprezentanta recurentei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sap recizat că pentru intervalul de timp anterior încheierii CCM la nivelul unităților de asistență socială pe perioada 2007-2009, temeiul ce stă la baza pretenției deduse judecății îl constituie art. 137 Codul Muncii.
Analizând dispozițiile de drept comun în materie, se observă că pretențiile reclamanților se încadrează în două categorii: plata muncii suplimentare în sensul prev. de art. 117 Codul Muncii, în această categorie încadrându-se pretențiile vizând plata zilelor de sâmbătă, duminică și altor zile în care potrivit legii nu se lucrează și plata muncii suplimentare în sensul prev. de art. 134 Codul Muncii, în această categorie încadrându-se pretențiile vizând plata zilelor de sărbători legale.
În raport de aceste două categorii sunt aplicabile dispoziții diferite referitoare la plata sporului: pentru zilele de sâmbătă, duminică și altor zile în care potrivit legii nu se lucrează sunt incidente disp. art. 120 alin 2 Codul Muncii, care reglementând sporul pentru munca suplimentară, acordat în situția în care nu se poate face compensarea prin ore libere, sporul se stabilește prin negociere, în cadrul CCM sau, după caz, prin contractul individual de muncă și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
Pentru zilele de sărbători legale, sunt incidente disp. art. 137 alin 2 Codul Muncii, care reglementând sporul pentru zilele de legală lucrate, acordat în situația în care nu se poate face compensarea prin ore libere, sporul nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Reiese din cele anterior arătate că pretențiile salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului S vizează două categorii de sporuri, care anterior adoptării CCM nr. 591/16/26.11.2007, au fost distinct și diferit reglementate prin dispozițiile dreptului comun, respectiv prin art. 120 alin. 2 și art. 137 alin. 2 Codul Muncii, iar perioada de timp pentru care s-au formulat pretențiile ce fac obiectul prezentului litigiu, se încadrează parțial în perioada în care erau incidente dispozițiile de drept comun - 01.05.2006-până la data înregistrării CCM la nivelul unităților de asistență socială la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și parțial în perioada ulterioară intrării în vigoare a CCM la nivelul unităților de asistență socială.
Se impune așadar, reanalizarea fondului pretențiilor, prin prisma dispozițiilor incidente pentru fiecare perioadă de timp din cele două arătate, întrucât nu pentru întregul interval este incidentă o singură dispoziție, astfel cum reținut prima instanță.
Totodată, o analiză temeinică pretențiilor formulate impunea verificarea contractelor individuale de muncă ale salariaților, Spital J pentru a se stabili dacă în chiar cuprinsul acestora nu s-au prevăzut cu titlu de sporuri alte procente decât cele prev. de art. 120 alin. 2 și art. 137 alin. 2., pentru perioada anterioară adoptării CCM la nivelul unităților de asistență socială, pe perioada 2007 - 2009, precum și alte procente după adoptarea acestui act, conform art. 156 din CCM evocat.
Se impune totodată verificarea afirmației recurentului Consiliul Județean conform căreia, nu toți salariații Spital J sunt membri de sindicat, sindicatul având calitatea de reprezentare conferită de disp. art. 1 din Legea nr. 54/2003, numai pentru membrii săi.
Toate aceste aspecte neclarificate de prima instanță echivalează cu o necercetare a fondului, astfel încât, în baza art. 312 alin. 5 Cod proc.civ. raportat la art. 81 alin. 2 din Legea nr. 168/1999, coroborat cu decizia nr. XXI/2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție, curtea va admite recursul declarat de pârâți, va casa sentința în întregime și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru o nouă judecată.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță va analiza pretențiile reclamanților, ținând seama de faptul că, de principiu și temporal, acestea se situează în două intervale de timp, guvernate de reglementări diferite, respectiv Codul Muncii și dispozițiile art. 90 alin. 1 lit. din CCM la nivelul unităților de asistență socială, pe perioada 2007 - 2009.
celor două acte în timp este așa cum s-a arătat de principiu, prima instanță cu ocazia rejudecării urmând să verifice și prevederile din contractele individuale de muncă ale salariaților Spital J pentru verifica dacă în conținutul acestora nu sunt prevăzute dispoziții distincte, exprese, în privința plății sporurilor pentru zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale și alte zile în care potrivit legii, nu se lucrează.
Totodată, cu ocazia rejudecării, prima instanță va solicita să se facă dovada calității de membru de sindicat angajaților Spital J, întrucât în raport de disp. art. 1 din Legea nr. 54/2003, sindicatul nu poate să reprezinte decât interesele membrilor săi, salariații care nu sunt membri de sindicat, dar își însușesc acțiunea, urmând a fi citați în nume propriu.
Față de precizările vizând împrejurarea că o parte din salariați nu au desfășurat activitate în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale și alte zile în care potrivit legii nu se lucrează, cu ocazia rejudecării, prima instanță va face demersuri pentru a stabili salariații care sunt îndreptățiți la plata sporului pentru munca suplimentară și în zilele de legală, precum și timpul lucrat de aceștia, în aceste condiții, începând cu data de 1.05.2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI S S și recursul pârâtului CONSILIUL JUDEȚEAN S împotriva sentinței civile nr. 2915 din 15.12.2008 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza aceleiași instanțe pentru o nouă judecată.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 7 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red. MV dact. GC
2 ex/7.05.2009
Jud.primă instanță:,
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja, Laura