Conflict de competență. Sentința 1/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU
MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 1/F-CC-CM
Ședința camerei de consiliu din 07 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Râmnicu Vâlcea și Tribunalul Vâlcea, privind soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanta, domiciliată în comuna, sat Ciutești, județul V, în contradictorii cu pârâta, cu sediul în Râmnicu V,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința camerei de consiliu au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată cauze în stare de judecată și trece la soluționarea acesteia.
CURTEA
Deliberând, constată că:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub număr unic de dosar -, reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu intimata V să se dispună obligarea pârâtei la restituirea dobânzii aferente garanției materiale constituită conform Legii 22/1969 pe perioada anilor 1978-2006. Reclamanta a menționat că a primit garanția materială în numerar la cererea sa cu ocazia încetării raportului de muncă prin pensionare, dar pârâta nu i-a restituit și dobânda aferentă.
Prin sentința civilă nr. 864/17.10.2007 Tribunalul Vâlceaa declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rm.V, apreciind că reclamanta nemaiavând calitatea de angajat al pârâtului din data de 30.06.2006, când s-a pensionat, nu se mai află în raporturi de muncă cu acesta cu consecința inaplicabilității în cauză a dispozițiilor art. 281 din Codul muncii și art. 3 din Legea 168/1999.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Rm.V sub număr unic dosar -.
Prin sentința nr.1422/4.03.2008, pronunțată de Judecătoria Rm. V, a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta, în favoarea Tribunalului Vâlcea - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a avut în vedere următoarele considerente:
Din analiza înscrisurilor depuse de către pârâtă la filele 9 -19 din dosarul nr. -, instanța reține că reclamanta a fost angajata pârâtei, îndeplinind funcția de muncitor necalificat, bucătar, cameristă, ospătar. În perioada anilor 1978-2006 aceasta a plătit garanții materiale în baza Legii 22/1969 prin reținere pe statul de plată și prin depunere pe librete CEC.
Începând cu data de 30.06.2006 a încetat contractul individual de muncă al reclamantei în temeiul art. 56 lit. d din Codul muncii, respectiv prin pensionare anticipată. La data de 4.07.2006 reclamanta a solicitat restituirea garanțiilor materiale, restituindu-i-se în urma verificărilor efectuate de contabilitatea pârâtei suma de 757,97 lei cu acest titlu la data de 27.07.2006. De menționat că, potrivit susținerilor reclamantei, suma ce a fost restituită nu cuprindea și dobânda legală aferentă garanțiilor materiale reținute.
Potrivit Legii 22/1969, așa cum a fost modificată prin Legea 54/1994, gestionar, în înțelesul legii, este acel angajat al unor agenți economici, autorități sau instituții publice care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, indiferent de modul de dobândire și de locul unde se află bunurile. Conform art. 10 din același act normativ, gestionarul are obligația constituirii unei garanții în numerar.
Garanția în numerar va fi de minimum un salariu și de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului, ea neputând depăși valoarea bunurilor încredințate.
Garanția în numerar se reține în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din câștigul mediu pe o lună, după caz.
Garanția în numerar va fi depusă de către agenții economici, autoritățile și instituțiile publice la Casa de Economii și Consemnațiuni sau la bănci, într-un cont special al agentului economic, al autorității ori al instituției publice respective. Garanțiile în numerar depuse la Casa de Economii și Consemnațiuni sau la bănci se înscriu într-un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat în casieria agentului economic, autorității sau instituției publice în favoarea căreia s-a constituit garanția.
Pentru garanția depusă în condițiile alin. 1, se acordă o dobândă anuală, stabilită de depozitarul garanției, care nu poate fi mai mică decât dobânda acordată pentru depozitele la termen pe un an.
Garanția în numerar și dobânda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de consemnare la încetarea contractului sau de munca sau la trecerea într-o funcție pentru care nu se cere garanție, în situația în care nu a cauzat o pagubă sau când paguba a fost acoperită în întregime. Angajatorul este obligat, în aceste cazuri, sa elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o comunicare către Casa de Economii și Consemnațiuni în care sa se arate ca titularul are dreptul sa ridice garanția.
Din analiza textelor de lege menționate, judecătoria a reținut că garanția materială prevăzută de Legea 22/1969 se naște în baza unui contract de muncă, fiind prevăzută ca o garanție juridică în cazul declanșării răspunderii materiale a angajatului, în baza Codului muncii. Temeiul restituirii acesteia îl constituie atât prevederile acestei legi speciale, cât și contractul de muncă ce ar fi trebuit să cuprindă, conform dispozițiilor legale enunțate, referiri la constituirea și eliberarea garanțiilor. Cu toate că pârâta contestă că sumele ce au fost reținute reclamantei au fost garanții materiale, le-a eliberat la încetarea contractului de muncă cu acest titlu, iar prevederile contractuale pot fi dovedite prin orice mijloace de probă. Astfel, obligația de restituire a garanției cu dobânda aferentă are natura unui conflict de muncă întrucât privește încetarea contractului individual de muncă, potrivit art. 281 Codul muncii. În acest sens, s-a arătat că la primirea garanțiilor materiale s-a născut obligația angajatorului de a restitui garanția cu dobânda aferentă la încetarea contractului individual de muncă.
Judecătoria consideră că Tribunalul Vâlcea are competența materială de soluționare a cauzei, în temeiul art. 2 pct. 1 lit. din Codul d e procedură civilă, iar, în temeiul art. 159 pct. 2, s-a dispus declinarea competenței în favoarea secției corespunzătoare a Tribunalului Județean
Deoarece s-a creat conflict de competență negativ între Tribunalul Vâlcea și Judecătoria Rm.V, în temeiul art. 22 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, Judecătoria Rm. Vaî naintat dosarul instanței în drept să hotărască asupra conflictului, respectiv Curtea de APEL PITEȘTI, dosarul fiind înregistrat la data de 6.05.2008.
Curtea analizând conflictul negativ de competență existent între Tribunalul Vâlcea și Judecătoria Rm. V, constată că în cauză, competent în soluționarea litigiului este Tribunalul Vâlcea, urmând a se stabili competența materială a acestuia, în baza art.22 alin.2 Cod pr.civilă, coroborat cu dispozițiile art.281 Codul muncii.
Pentru a se pronunța astfel, curtea reține următoarele:
Reclamanta a fost angajata pârâtei, îndeplinind funcția de muncitor necalificat, bucătar, cameristă, ospătar.
În perioada anilor 1978-2006 aceasta a plătit garanții materiale, în baza Legii nr.22/1969, prin reținere pe statul de plată și prin depunere pe librete CEC.
Deoarece, la data de 30.06.2006, reclamanta s-a pensionat anticipat, la data de 4.07.2006, aceasta a solicitat restituirea garanțiilor materiale, cerere satisfăcută, însă fără dobânda legală aferentă acestor garanții, motiv pentru care aceasta a formulat prezenta cerere, în legătură cu care s-a născut conflictul negativ de competență.
Analizând dispozițiile Legii nr.22/1969 rezultă că această garanție materială se naște în baza unui contract de muncă, temeiul restituirii acesteia constituindu-l atât prevederile legii speciale amintite, lege modificată prin Legea nr.54/1994, cât și contractul de muncă încheiat de către reclamantă cu pârâta.
Drept urmare, obligația de restituire a garanției cu dobânda aferentă are natura unui conflict de muncă, referindu-se la încetarea contractului individual de muncă, potrivit art.281 Codul muncii.
În consecință, competența materială de soluționare a cauzei de față revine Tribunalului Vâlcea, potrivit dispozițiilor art.2 pct.1 litera c Cod pr.civilă, urmând a se stabili competența acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta, domiciliată în comuna, sat Ciutești, județul V, în contradictoriu cu pârâta, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
/Ex.4/22.05.2008.
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu
