Conflict de competență. Încheierea 12/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE NR. 12/
Ședința din Camera de Consiliu din 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
Grefier - -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între JUDECĂTORIA TULCEA și TRIBUNALUL TULCEA în cauza civilă privind pe reclamanta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în T,-, județ T, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ G, cu sediul în G,-, județ
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Prezenta cerere se soluționează fără citarea părților, potrivit art. 22 (5) Cod procedură civilă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra conflictului negativ de competență.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență:
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, înregistrată sub nr- Casa de Asigurări de Sănătate Tac hemat în judecată pe pârâta Compania Națională Poșta Română SA B prin Direcția Regională de Poștă G, solicitând ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 516,06 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare în sumă de 394,90 lei pentru salariata și majorări de întârziere, în sumă de 121,16 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență, că salariata, a fost internată la Spitalul Județean de Urgență T, ca urmare a unui accident de muncă, în urma căruia a beneficiat de servicii medicale spitalicești în sumă de 394,90 lei, sumă decontată de Casa de Asigurări de Sănătate din fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate.
În drept, cererea a fost motivată pe disp. OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art.1092, art.998, 999, 1088 cod civil și Ordinului comun al ministrului sănătății și președintelui nr- pentru aprobarea Normelor de aplicarea a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, art. 15 anexa 18 modificat și completat prin Ordinul nr-, art. 720 indice 1 alin. 1, 2, 3, 4 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar o serie de înscrisuri.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât culpa pentru producerea accidentului de muncă nu aparține Companiei Naționale Poșta Română SA B prin Direcția Regională de Poștă G, ci șoferului autoutilitarei care nu a asigurat corespunzător autovehiculul pe care-l conducea.
La termenul de judecată din 20 ianuarie 2009, instanța din oficiu a invocat excepția necopmpetenței materiale a Judecătoriei Tulcea, având în vedere disp. Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale din conținutul cărora rezultă că, în primă instanță tribunalele soluționează litigii privind modul de stabilire și de plată a prestațiilor și serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Prin sentința civilă nr.155/20.01.2009 Judecătoria Tulcea a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.
La Tribunalul Tulceas -a format dosarul nr-.
În ședința publică din data de 18.03.2009 instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Tulcea, raportat la temeiul de drept invocat de reclamantă.
Prin sentința civilă nr. 481/20.03.2009 Tribunalul Tulceaa admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe și a declinat cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Tulcea.
Constatând ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Tulcea și tribunalul Tulcea, a dispus înaintarea cauzei Curții de Apel Constanța pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul Tulceaa reținut, în esență că, reclamanta nu și-a întemeiat pretențiile pe disp. Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, ci pe răspunderea civilă delictuală, reglementată de art. 998 Cod civil.
S-a mai reținut că, Judecătoria Tulceaa ignorat și faptul că accidentul de muncă a avut loc în anul 2004, în timp ce Legea nr. 346/2002 a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Examinând conflictul de competență în temeiul art. 22 alin. 2) și 5) din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că în cauză competența de soluționare aparținând judecătoriei pentru următoarele considerente:
Prin sesizarea instanței de către reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate T s-a urmărit recuperarea sumelor achitate de către reclamantă Spitalului de Urgență T, cu titlu de cheltuieli de spitalizare pentru, salariata pârâtei Romtelecom B - Sucursala T, care a suferit un accident de muncă, în urma căruia a fost spitalizată.
Cheltuielile de spitalizare în cuantum de 394,90 lei au fost decontate de reclamantă în temeiul Ordinului nr- al Ministrului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor de Aplicare a contractului-cadru nr. 15, Anexa 18.
În drept reclamanta a invocat disp. Ordinului nr- modificat și completat prin Ordinul nr- și art. 1092, art. 998, art. 999 Cod civil.
S-a considerat de către prima instanță că litigiul aparține jurisdicției asigurărilor sociale, în acest caz fiind vorba de o răspundere specială, derogatorie în materia asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, răspundere care își găsește reglementarea în prevederile Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Codul d e procedură civilă nu stabilește printr-o normă generală competența tribunalelor în materie de asigurări sociale, situație în care competența în această materie ar putea stabili fi stabilită în favoarea tribunalului numai în condițiile existenței unei legi speciale atributive de competență (pct. 4 din art. 2 Cod procedură civilă).
Actul normativ cu incidență în speța de față, al cărei obiect este recuperarea cheltuielilor avansate de reclamantă pentru serviciile medicale acordate pârâtului pentru un accident de muncă, este Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale,care conține norme derogatorii referitoare la competență.
Astfel, prin art. 129 din lege se stabilește competența în primă instanță a tribunalelor pentru litigii privind:
a) modul de calcul al contribuției de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și majorarea sau micșorarea cotei de contribuție;
b) înregistrarea și evidența contribuției de accidente de muncă și boli profesionale;
c) încadrarea într-o clasă de risc a angajatorului;
d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale;
e) modul de stabilire și de plată a prestațiilor și serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
f) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate conform prezentei legi;
g) orice alte decizii ale asigurătorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Fiind norme derogatorii, prevăzute de un act normativ cu caracter special în materia asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, ele sunt de strictă interpretare și aplicare, domeniul circumscris competenței prevăzute de art. 129 din lege neputând fi extins și altor situații, potrivit regulii de interpretare "exceptio est strictissimae interpretationis".
Domeniul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale atribuit competenței speciale a tribunalelor prin art.129 din Legea nr. 346/2002 privește exclusiv încheierea și executarea raporturilor juridice de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, respectiv stabilirea și plata contribuției de asigurare, precum și modul în care se stabilesc și se plătesc către beneficiarii de asigurare prestațiile și serviciile cuvenite acestora (exemplu: reabilitarea medicală și recuperarea capacității de muncă; reabilitarea și reconversia profesională; investigații de specialitate și analize de laborator, necesare stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor; indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă; indemnizația pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizația pentru reducerea timpului de muncă; compensațiile pentru atingerea integrității; despăgubirile în caz de deces).
Domeniul de competență arătat prin art. 129 sus citat este evident că nu cuprinde și cererea prin care asiguratorul solicită restituirea sumelor deja plătite unui terț pentru serviciile medicale prestate, chiar dacă acest serviciu a fost acordat în cazul unui accident de muncă, pentru că cererea nu se referă nici la stabilirea și nici la modul de plată a serviciilor medicale acordate, în cauză fiind vorba de o acțiune în regres a asiguratorului față de angajatorul salariatului și față de salariatul pentru care s-au plătit cheltuielile de spitalizare.
Prin urmare, constatând că cererea nu se circumscrie competenței speciale reglementate prin art. 129 din Legea nr. 346/2002 și ținând seama de caracterul acțiunii formulate de reclamanta, respectiv acțiune în regres pentru sumele plătite unui terț, Curtea apreciază că litigiul aparține jurisdicției dreptului comun referitoare la răspunderea civilă delictuală, competența după valoare atribuind litigiul, în acest caz, judecătoriei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză privind pe reclamanta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în T,-, județ T, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ, cu sediul în G,-, județ G, este Judecătoria Tulcea.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.jud./28.05.2009
Tehnored.gref./4 ex./28.05.2009
Emis 2 com./01.06.2009
OMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
C,-, județ
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Dosar nr-
Emisă la data de 29 mai 2009
CĂTRE,
JUDECĂTORIA TULCEA
Prin prezenta, vă aducem la cunoștință că, urmare dispozițiilor luate de Curtea de Apel Constanța prin ÎNCHEIEREA NR. 12/C din 20.05.2009, în dosarul cu numărul de mai sus, privind pe reclamanta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în T,-, județ T, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ G, cu sediul în G,-, județ G, având ca obiect conflict de competență,s-constatat că instanța competentă să soluționeze cauza dedusă judecății este Judecătoria Tulcea.
Vă înaintăm prezentul dosar cusut și numerotat, conținând un nr. de 5 file, la care sunt atașate următoarele dosare: nr- al Tribunalului Tulcea -Secția Civilă, conținând un nr. de 9 file și nr- al Judecătoriei Tulcea, conținând un nr. de 76 file.
Președinte, Grefier,
- - - -
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă
