Conflict de competență. Sentința 20/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 20

Camera de consiliu din 24 iunie 2008

PREȘEDINTE: Dr. - -

GREFIER: - -

S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Timiș și Judecătoria Timișoara, cu privire la soluționarea cererii formulate de reclamanta Asociația "Memorialul 16-22 1989" T împotriva pârâtului Primarul municipiului

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

CURTEA,

Deliberând, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-, reclamanta Asociația "Memorialul 16-22 1989" T în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Tas olicitat anularea dispoziției nr. 1246/5.04.2007 emisă de acesta, prin care a fost soluționată notificarea privind imobilul din T str. - nr.8 în ce privește restituirea în natură a părții din imobil 5 cu 78,89% părți comune și 393/498 mp teren ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivarea acțiunii arată că prin dispoziția atacată s-a dispus restituirea în natură a spațiului cu altă destinație din imobilul sus menționat în baza Legii nr. 10/2001 republicată, în cote de câte părți fiecare, numitelor și.

Mai arată că în privința acestui imobil, la Înalta Curte de Casație și Justiție există dosarul cu nr- nesoluționat, iar la Judecătoria Timișoara există dosarul nr-, de asemenea nesoluționat, astfel că intimatul a emis dispoziția atacată înainte de finalizarea celor două dosare.

Totodată, mai arată că în privința acelorași notificări intimatul a emis dispoziția nr. 2122/7.10.2004, prin care a dispus restituirea în natură numai a 1, 2, 3 și 4, iar pentru 5 s-a dispus acordarea de despăgubiri, iar această dispoziție nu a fost atacată în termenul legal de către numitele și.

Totodată, arată că prin nr.OG 46/30.01.2000 publicată în al României Partea I nr. 44/31.01.200 și aprobată prin Legea nr. 152/2000, corpul de clădire ce face obiectul dispoziției atacate a fost declarat ansamblu de interes național.

Mai arată că imobilul a fost distrus ca urmare a calamităților naturale, iar în locul acestuia s-a ridicat o clădire nouă cu altă destinație.

În raport de aceste împrejurări, susține că cele două persoane îndreptățite pot beneficia numai de măsuri reparatorii prin echivalent, așa cum s-a și dispus prin dispoziția anterioară.

Reclamanta justifică interesul prin faptul că este beneficiara dreptului de folosință gratuită pe o perioadă de 99 ani, în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului T nr. 63/1998, având ca obiect corpul de clădire ce face obiectul dispoziției atacate, spațiu în care funcționează și Centrul Național pentru Documentare, Cercetare și Informare Publică despre Revoluție.

În drept a invocat dispozițiile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată.

Prin sentința civilă nr. 1609/PI/27.03.2008 Tribunalul Timiș și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Tribunalul a reținut că prin Legea nr. 10/2001 este reglementată procedura de contestare a dispozițiilor de către persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, astfel cum art. 3 din lege stabilește categoriile de persoane îndreptățite.

Această procedură este una specială, iar competența materială este conferită tribunalului în primă instanță.

Tribunalul a apreciat că fiind vorba de o lege specială, dispozițiile acesteia nu pot fi extinse pe cale de interpretare și la alte categorii de litigii și nici la alte categorii de subiecți de drept.

Cum, reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită în sensul art. 3 din lege, ci pe acea de terț, a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun procesual civil, astfel că în primă instanță este competentă Judecătoria Timișoara.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Timișoara sub același număr.

Prin sentința civilă nr. 7070/29.05.2008, Judecătoria Timișoara și-a declinat la rândul ei competența în favoarea Tribunalului Timiș și a investit această instanță cu soluționarea conflictului negativ de competență.
Judecătoria a reținut că potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cereri de restituire în natură, poate fi atacată de persoana îndreptățită la secția civilă a tribunalului, în a cărui circumscripție se află sediul societății deținătoare sau al entității investită cu soluționarea notificării.

A mai reținut că din ansamblul dispozițiilor Legii nr. 10/2001, rezultă competența specială a tribunalului în soluționarea litigiilor declanșate în legătură cu aplicare acestei legi.

Ca urmare, a apreciat că deși legea nu reglementează în mod expres și situația în care un terț contestă dispoziția emisă în soluționarea notificării, pentru identitate de rațiune și având în vedere că instanța este investită să verifice în ce măsură notificarea a fost soluționată corect, tribunalul este competent să soluționeze acțiunea formulată de reclamanta în cauză.

Judecătoria a avut în vedere și decizia nr. XX/2007 pronunțată în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că instanța investită cu contestația împotriva dispoziției de restituire în natură, are plenitudine de jurisdicție așa încât poate anula dispoziția și dispune ea însăși în mod direct asupra despăgubirilor, ori asupra restituirii în natură a imobilului.

Având în vedere considerentele celor două hotărâri și dispozițiile art. 22. pr civ. Curtea apreciază că Judecătoria Timișoara este competentă să soluționeze cauza după cum urmează.

Așa cum rezultă din dispozițiile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, modificată și republicată, împotriva dispoziției motivate de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, persoana care se pretinde îndreptățită, poate promova contestație, cerere care este de competența tribunalului în primă instanță.

Prin art. 3 din lege, sunt stabilite categoriile de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii

Curtea apreciază că art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, consacră o competență materială specială în favoarea tribunalului ca primă instanță, ceea ce înseamnă că în această materie strict delimitată de lege în privința subiecților și obiectului cererii de chemare în judecată, se derogă de la dreptul comun procesual civil, respectiv de la art. 1. pr. civ. ce consacră o plenitudine de competență în materie civilă judecătoriei ca primă instanță.

Argumentele din sentința Judecătoriei Timișoara nu pot fi reținute, având în vedere că normele prin care este reglementată competența materială în discuție sunt în principiu imperative, ceea ce înseamnă că sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse prin analogie și la alte raporturi de drept procesual civil, ci trebuie respectate strict de către toți subiecții, inclusiv de către instanță

Întrucât ipoteza în cauză nu este reglementată, respectiv aceea când un terț atacă dispoziția de restituire în natură, iar cererea acestuia nu privește nici respingerea notificării, nici a cererii de restituire în natură, sunt aplicabile dispozițiile art. 1. pr. civ. iar competentă să soluționeze o astfel de cerere, este judecătoria.

În raport de aceste considerente, Curtea apreciază că Judecătoria Timișoara este competentă să soluționeze cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența în primă instanță a Judecătoriei Timișoara în judecarea acțiunii civile formulate de reclamanta Asociația "Memorialul 16-22 1989" T în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului T, având ca obiect anularea dispoziției nr. 1246/5.04.2007.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 iunie 2008.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Dr. - - - -

Prezenta se comunică cu:

reclamanta - Asociația "Memorialul 16-22 1989"

T,-

pârât - Primarul municipiului T,. Bd. - nr.1

Red./30.06.2008

Tehnored. 4 ex./30.06.2008

Președinte:Adriana Corhan
Judecători:Adriana Corhan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Conflict de competență. Sentința 20/2008. Curtea de Apel Timisoara