Conflict de competență. Sentința 28/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 28
Ședința camerei de consiliu din 16 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Trandafir Purcăriță
GREFIER:- -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul C-S și Judecătoria Caransebeș, privind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul împotriva pârâtului Consiliul Județean C-S, Reșița, având ca obiect constatarea nulității absolute.
Procedura de citare legal îndeplinită - fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea rămâne în pronunțarea asupra prezentului conflict negativ de competență, urmând să pronunțe o hotărâre de regulator de competență.
CURTEA
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr. 945/28.02.2007, reclamantul a chemat în judecată Consiliul județean C- solicitând instanței să constate nulitatea absolută a deciziei nr. 539 din 28.03.1988 emisă de Consiliul Popular al Județului C-S și să dispună revenirea la situația anterioară în 6400
Prin sentința civilă nr. 844/26.04.2007, Judecătoria Caransebeș și-a declinat competența în favoarea Tribunalului C-S, ca instanță de contencios administrativ, reținând că prin decizia nr. 539 din 28.03.1998, imobilul proprietatea reclamantului situat în C, str. -, -.3,.12, înscris în 6400 Cat recut în proprietatea Statului Român, fără plată, în baza Decretului nr. 223/1974, ca urmare a părăsirii în mod fraudulos a teritoriului României.
S-a reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ, se poate adresa instanței de contencios administrativ competentă, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim.
În speță, decizia a cărei anulare se solicită reprezintă un act administrativ emis de o autoritate publică, astfel că judecătoria a considerat că nu este competentă a soluționa acțiunea reclamantului.
La rândul său, Tribunalul C-S prin sentința civilă nr. 67/25.02.2008, și-a declinat competența materială în favoarea Judecătoriei Caransebeș, cu motivarea că reclamantul și-a precizat temeiul de drept al acțiunii ca fiind art. 948 pct.4 Cod pr. civilă și art. 480 Cod civil, stipulând expres că nu a înțeles a face uz în acțiune de dispozițiile art. 45 și 5 din Legea nr. 10/2001, după cum nici de cele ale Legii nr. 554/2004.
Față de precizările reclamantului și dând curs dispozițiilor art. 137 alin. 1 Cod pr. civilă, principiului disponibilității ce guvernează dreptul civil român, ca și dispozițiile art. 1, pct. 1 Cod pr. civilă, instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței sale materiale pe care a admis-o și și-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș.
Asupra conflictului negativ de competență materială, în condițiile art. 22 Cod pr. civilă, Curtea de APEL TIMIȘOARA - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a stabilit competența în favoarea Judecătoriei Caransebeș pentru că:
Obiectul acțiunii vizează constatarea nulității absolute a deciziei nr. 539/1988 emisă de fostul Consiliu Popular al Județului C- potrivit căreia imobilul proprietatea personală a reclamantului a fost trecut în proprietatea statului, fără plată, în baza Decretului nr. 223/1974 privind reglementarea situației unor bunuri, ca urmare a părăsirii frauduloase a României.
Curtea a constatat că acțiunea reclamantului vizează redobândirea imobilului, reclamantul având calitatea de proprietar anterior aplicării Decretului nr. 223/1974, iar actul normativ care reglementează regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6.03.1945- 22.12.1989, îl constituie Legea nr. 10/2002 republicată.
Prin sentința civilă nr. 15 din 06.05.2008, Curtea de APEL TIMIȘOARA - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a stabilit că acțiunea reclamantului cade sub incidența acestei legi speciale, iar competența materială pentru soluționare revine potrivit art. 23 și urm din lege instanței civile, respectiv Tribunalul.
Cum reclamantul nu a înțeles să investească prin acțiune Tribunalul C-S Secția Civilă, Curtea a stabilit competența materială în favoarea Judecătoriei Caransebeș, ca instanță cu plenitudine de jurisdicție, urmând ca aceasta la rândul său să-și verifice competența în raport cu dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 1457/19.06.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Caransebeș admite excepția de necompetență materială și declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul C-S, reținând că reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul că obiectul acțiunii îl constituie restituirea imobilului, în baza Legii nr. 10/2001.
La rândul său, Tribunalul C-S, Reșița, reinvestit cu judecarea pricinii, prin sentința civilă nr. 304/17.09.2008, își declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș și înaintează dosarul Curții de APEL TIMIȘOARA, în drept să hotărască asupra conflictului de competență, reținând în esență că încă de la primul termen de judecată, în ședința publică din data de 17 septembrie 2008, reprezentanta reclamantului a precizat că, obiectul acțiunii reclamantului îl reprezintă anulare act, respectiv anularea deciziei nr. 539 din 28.03.1988 emisă de Consiliul Popular al județului C-S și revenirea la situația anterioară în CF 6400 De asemenea, mai precizează și temeiul de drept al acțiunii, respectiv art. 948 pct. 4 și art. 480 Cod civil, stipulând expres că nu a înțeles a face uz în acțiunea de față de dispozițiile art. 45 și 5 din Legea nr. 10/2001, după cum nici de cele ale Legii nr. 554/2004.
Reprezentanta reclamantului mai menționează că reclamantul a promovat o altă acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, care este în curs de judecată.
De aceea, nu-și explică de ce prima instanță a susținut în considerentele sentinței civile că și-ar fi modificat obiectul acțiunii.
Din aceste motive, reprezentanta reclamantului a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului C-S de a soluționa prezenta acțiune, considerând că Judecătoria Caransebeș este competentă aos oluționa.
Tribunalul C- a mai reținut că excepția sa de necompetență în judecarea cauzei este întemeiată, în raport de obiectul acțiunii, care vizează, constatarea nulității absolute deciziei nr. 539/28.03.1988, emisă de Consiliul Județean C-S și revenirea la situația anterioară în 6400 C, acțiune întemeiată în drept pe art. 480 Cod civil, ca și de precizarea reclamantului că înțelege să se judece conform art. 480, 948 pct. 4 cod civil și nu potrivit art. 5 și 45 din Legea nr. 10/2001, și nici pe Legea nr. 554/2004, astfel că respectând principiul disponibilității, doar Judecătoria Caransebeș este competentă să judece prezenta acțiune a reclamantului, potrivit art. 1, pct.1, art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă.
Examinând prezentul conflict negativ de competență, cu care a fost investit la 02.10.2008, Curtea de APEL TIMIȘOARA - secția civilă - prin prisma dispozițiilor art. 22 al. 2 și 5 Cod procedură civilă și în raport de actele și lucrările dosarului - constată că este cazul stabilirii competenței materiale a soluționării prezentei acțiuni civile a reclamantului, în favoarea Judecătoriei Caransebeș, ca primă instanță, căreia i se va transpune întregul dosar spre competentă judecare, conform art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, deoarece această instanță, are plenitudine de jurisdicție.
La aducerea acestei soluții Curtea de APEL TIMIȘOARA are în vedere obiectul și natura cauzei civile, întemeiată în drept pe art. 480 și 948 pct. 4 Cod civil, (iar nu pe dispozițiile art. 5 și 45 din Legea nr. 10/2001, pentru care a promovat o altă acțiune aflată în curs de soluționare, potrivit propriei precizări a acțiunii de către reclamant ( 9 dos - al Tribunalului C-S), care a arătat că prin constatarea nulității absolute a citatei decizii solicită restabilirea situației anterioare de CF, astfel că respectând principiul disponibilității, care guvernează procesul civil, în sensul rezolvării prezentului litigiu în limitele investirii instanței, competența judecării pricinii de față revine Judecătoriei Caransebeș, reclamantul declarând expres că nu înțelege să sesizeze Tribunalul C-S, în primă instanță, în baza Legii nr. 10/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 22 al. 2 și 5 Cod procedură civilă:
Stabilește competența materială de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantul, împotriva pârâtului Consiliul Județean S, Reșița, având ca obiect constatarea nulității absolute, în favoarea Judecătoriei Caransebeș.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Se comunică cu:
Reclamantul
C,-,. A,. 1, jud. C-
Pârâții
CONSILIUL LOCAL C- P-ța -, nr. 1/A, jud. C-
INSTITUȚIA PREFECTULUI C-S- Reșița, P-ța 1 - 2. nr. 1, jud.C-
CONSILIUL JUDEȚEAN C- - Reșița, P-ța 1 - 2. nr. 1, jud.C-
Red. /06.11.2008
Tehnored /11.11.2008
Ex.6
Președinte:Trandafir PurcărițăJudecători:Trandafir Purcăriță
