Conflict de competență. Decizia 28/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 28
Ședința din Camera de Consiliu de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
*************
Pe rol, soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Gorj și Judecătoria Tg-jiu în soluționarea cauzei privind petenta REPREZENTANT LEGAL PENTRU SC SA și intimații, BEJ.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
La apelul nominal au lipsit părțile, nefiind citate conform dispozițiilor art 22 alin. 5 pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență.
Prin sentința nr.4868/30 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr- a fost admisă excepția de necompetență materială a acestei instanțe cu privire la soluționarea cererii de întoarcerea executării formulate de SC SA, fiind declinată competența în vederea soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Gorj -Secția Conflicte de muncă și Asigurări Sociale.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Ca și reglementare legală, întoarcerea executării este posibilă prin trei modalități procedurale, reglementate prin dispozițiile art. 4042din codul d e procedură civilă. Astfel, într-o primă modalitate, întoarcerea executării se dispune de către instanța care a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat. Când instanța care a desființat hotărârea executată, a dispus rejudecarea în fond a pricinii fără a desființa titlul executoriu, întoarcerea executării va putea fi luată de către instanța de trimitere. Dacă întoarcerea executării nu s-a cerut în una din variantele mai sus menționate, persoana îndreptățită poate să introducă o acțiune separată. Potrivit alin. 3 al art. 4042.proc.civ. în această situație cererea se va adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii.
Instanța a apreciat că sintagma "instanță competentă potrivit legii" face trimitere la competența materială de soluționare a litigiului în primă instanță, aceasta aparținând, în speță, Tribunalului Gorj, care a și pronunțat hotărârea ce a constituit titlul executoriu, ulterior desființat, în condițiile în acre legiuitorul nu a mai folosit in acest caz sintagma "instanța de executare", competență stabilită ori de câte ori legiuitorul a dorit să acorde instanței de executare, respectiv Judecătoria, competențe de soluționare pentru un anumit tip de cereri a arătat aceasta în mod expres ( spre exemplu: art. 3731, art. 3841, art. 400, art. 574.c Cod Penal ).
De altfel într-o interpretare sistematică a tuturor dispozițiilor art.4042se poate trage concluzia că Tribunalul este instanța investită de legiuitor cu acest tip de cerere în condițiile in care în ipoteza prevăzută de alin.2 al art.4042civ. tot Tribunalul poate dispune restabilirea situației anterioare executării ca instanță care rejudecă fondul cauzei.
Un alt argument privind competența stabilită de instanță in raport de disp. legale invocate mai sus îl constituie decizia nr.1126/15.02.2005 a ICCJ - Secția Civilă și Proprietate Intelectuală prin care s-a statuat că sintagma " instanța competentă potrivit legii " face trimiterea la competența materială de soluționare a litigiului in primă instanță.
La Tribunalul Gorj cauza a fost înregistrată la nr-.
Prin sentința nr.3450/15.10.2009, această instanță a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Tg.
A constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de APEL CRAIOVA în vederea soluționării acestui conflict.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Competentă să soluționeze cauza este instanța de executare în circumscripția căreia s-a făcut executarea pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art.404(1-3) proc.civ. care reglementează instituția întoarcerii executării silite, sunt înserate în cuprinsul cărții V din codul d e procedură civilă, intitulată" despre executare silită" Deci, instituția întoarcerii executării este parte a instituției mai generale"Executare silită", iar competența generală a instituției privind executarea se regăsește în dispoziția art.373 alin. 2 din codul d e procedură civilă, care stabilește că " Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea"
Întoarcerea executării silite nu reprezintă un litigiu care are ca obiect un drept material care ar putea fi calificat ca fiind de natură civilă, comercială, administrativă, etc.Litigiul dintre părți privind dreptul material a fost soluționat de către instanță definitiv și irevocabil prin hotărîrea a cărei executare a fost cerută și dintr-un motiv sau altul a fost desființată, motiv pentru care se solicită întoarcerea executării.
În consecință. instanța investită cu cererea de întoarcere a executării silite, nu este investită cu soluționarea vreunui litigiu privind dreptul material, ci doar cu soluționarea unui incident legat de executarea silită, incident care nu are caracter comercial, civil, sau de altă natură, deoarece nu privește drepturi materiale, ci doar drepturi procesuale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 373, 158 și art.21 proc. civ.,Tibunalul Gad eclinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Tg.-
Analizând conflictul negativ de competentță, Curtea reține următoarele:
Art. 4042Cod pr. civilă stabilește competența de soluționare a unei cereri de întoarcere a executării silite, reglementând 3 variante ale acestei competențe. Astfel, în varianta prevăzută la alin. 1 competența revine instanței care a desființat titlul executoriu.
Dacă această instanță a dispus rejudecarea în fond a cauzei și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare, aceasta se va dispune de instanța care rejudecă fondul.
O ultimă variantă, cea care se aplică și în cauza de față este aceea în care nu s-a dispus restabilirea situației anterioare în condițiile celor două aliniate, când cel îndreptățit o va putea cere instanței competente potrivit legii.
În acest caz cererea de restabilire a situației anterioare, este făcută sub forma unei cereri principale, iar competența aparține instanței competente potrivit dreptului comun.
Această cerere nu vizează însăși executarea silită deoarece aceasta s-a încheiat, astfel că nu se poate considera că este competentă judecătoria ca instanță de executare.
În speță, fiind vorba despre soluționarea unei cereri privind restituirea unei sume de bani urmare a derulării unor raporturi de muncă, instanța competentă potrivit dreptului comun este tribunalul și nu judecătoria.
Pentru aceste considerente în baza art. 22 din codul d e procedură civilă, instanța va stabili competența de soluționare în favoarea Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind întoarcerea executării formulată de petenta REPREZENTANT LEGAL PENTRU SC SA și intimații, BEJ, în favoarea Tribunalului Gorj -secția conflicte de Muncă și asigurări sociale.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.5ex./ 11.01.2010
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Carmen Tomescu
