Conflict de competență. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 31
Camera de Consiliu de la 22 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Grefier: - - -
Pe rol, soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Motru și Tribunalul Gorj privind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții, domiciliat în M,-, -. 6,. 8, jud. G, domiciliați în comuna, jud. G, domiciliată în comuna, jud. G și, domiciliată în B, sector 1,-, împotriva pârâților EXPLOATAREA MINIERĂ DE, cu sediul în comuna, jud. G, ENERGETIC, cu sediul în, jud. G și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților, potrivit dispozițiilor art. 22 alin. 5 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Instanța, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări asupra conflictului negativ de competență.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență.
Prin cererea înregistrată la 02.04.2004 reclamanții, au chemat în judecată pe pârâta pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată să ridice transportoare și sterilul depozitat pe terenul în suprafață de 26.709,51. și să readucă terenul în litigiu în circuitul agricol, întrucât în mod abuziv au realizat aceste lucrări pe un teren ce nu le aparține.
Prin sentința civilă nr.1160 din 19.04.2007 pronunțată de Judecătoria Motrus -a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți și a fost obligată pârâta să plătească acestora 28.826,34 lei despăgubiri civile și la 2236,7 lei cheltuieli de judecată, respingându-se acțiunea față de celelalte părți pentru lipsa calității procesuale pasive.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri atât reclamanții cât și pârâta SC ENERGETIC SA și prin decizia civilă nr.385 din 03.10.2007 pronunțată de Tribunalul Gorjs -au admis apelurile, s-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cui motivarea că hotărârea pronunțată s-a dat cu încălcarea normelor procedurale privind completarea acțiunii, în sensul că instanța a transformat acțiunea în obligația de a face într-o acțiune în pretenții, fără să cerceteze fondul cauzei cu care a fost investită prin cererea de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr.705 din 04.03.2008 pronunțată de Judecătoria Motrus -a admis excepția necompetenței materiale a instanței invocată de către reclamanți și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, cu motivarea că în procesele și cererile în materie de expropriere conform dispozițiilor art.2 pct.1 lit.f Pr.Civ. tribunalul judecă în primă instanță aceste cauze.
Din actele și lucrările dosarului se constată că instanța de fond a fost investită inițial cu o acțiune în obligația de a face, pentru ca ulterior să se formuleze o serie de precizări, prin care reclamanții au solicitat despăgubiri pentru ca în ultima precizare să solicite pe fondul cauzei constatarea dreptului lor la despăgubiri pentru suprafața expropriată prin Decretul nr.467/1969, iar cu privire la diferența de un ha. rămasă din suprafața de 2,67 ha. ocupată de către EM au solicitat obligarea pârâtei de a parcurge procedura legală privind exproprierea care s-a petrecut în fapt prin ocuparea restului de teren, în scopul desfășurării lucrărilor de haldare care intră în domeniul prelucrării substanțelor minerale utile, conform art.6 teza a II-a din Legea nr.33/1994 și cu privire la acest aspect se solicită obligarea pârâtei la plata despăgubirilor și contravaloarea uzufructului pe ultimii trei ani, conform unei expertize tehnice.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere prin care se solicită obligarea pârâtei de a parcurge procedura legală privind exproprierea și care a determinat conform art.21 din Legea nr.33/1994 declinarea competenței în favoarea tribunalului, se constată că un astfel de capăt de cerere este inadmisibil în cadrul problemelor de fond privitoare la expropriere, respectiv parcurgerea unei asemenea proceduri, este determinată doar de necesitatea acesteia și întinderea suprafeței, reprezentând în fapt măsuri premergătoare exproprierii și care sunt efectuate de către expropriator.
În raport de dispozițiile art.23 alin.2 din Legea nr.33/1994, instanța este competentă să verifice numai dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege pentru expropriere și stabilește despăgubirile, nefiind competentă în a obliga expropriatorul de a declara utilitatea publică și de a urma primele două etape administrative obligatorii și care determină la rândul lor, cea de-a treia etapă, ce este judiciară, cu toate consecințele care decurg din aceste etape.
În consecință, în raport de considerentele menționate anterior, tribunalul a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei de a parcurge procedura legală privind exproprierea care s-a petrecut în fapt prin ocuparea restului de teren în scopul desfășurării lucrărilor de haldare, raportat la Decretul de expropriere nr. 467/1969 ca fiind inadmisibil în raport de principiul aplicării în timp a legii civile, în sensul că Decretul din 1969 nu poate avea un efect ultraactiv, iar legea de expropriere din 1994 nu poate avea un efect retroactiv.
Prin decizia nr.111 din 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca inadmisibilă cererea precizatoare cu privire la obligarea pârâtei de a parcurge procedura legală privind exproprierea formulată de reclamanți.
S-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Motru privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, cu toate precizările ulterioare, împotriva pârâților Exploatarea Minieră de, Complexul Energetic, Statul Român prin Ministerul d e Finanțe.
S-a constatat intervenit conflictul negativ de competență și s-a înaintat cauza Curții de APEL CRAIOVA pentru regulatorul de competență.
Pentru a se pronunța astfel s-au reținut următoarele:
Chiar din motivarea cererii precizatoare a reclamanților s-a constatat că speța de față se circumscrie instituției privind abuzul de drept în materia proprietății întrucât, trebuie să avem în vedere faptul că exproprierea este o situație juridică specială și complexă, ce constă într-un ansamblu de acte și fapte juridice de drept administrativ și de drept civil, care se derulează pe etape precis determinate de lege și care se finalizează prin transferul dreptului de proprietate din patrimoniul expropriatului în patrimoniul expropriatorului în temeiul unei juste și prealabile despăgubiri.
În cauza de față, se constată că la nivelul anului 1969 de la reclamanți s-a expropriat o suprafață de 1,67 ha. conform declarației de utilitate publică, această suprafață trecând în proprietatea statului pe data exproprierii.
Ulterior, pârâta a ocupat în mod abuziv încă o suprafață de un ha. astfel că nu se află nici în situația prevăzută de art. 35 și 36 din Legea nr.33/1994 întrucât aceste dispoziții se aplică doar imobilelor expropriate atât înainte de data de 02 iunie 1994, cât și după această dată, (chiar dacă practica în materie nu este unitară), întrucât s-ar aprecia că terenul în suprafață de 1 ha. ar fi fost preluat cu titlu valabil conform disp.art.6 alin.1 din Legea nr. 213/1998 și exproprierea presupune existența unui asemenea titlu care, în raport de întreg probatoriul administrat, nu există.
Există o serie de dispoziții prin care legiuitorul a reglementat diferite măsuri reparatorii pentru situația imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945 - 22.12.1989, astfel că reclamanții invocă dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1 ha. ce le-a fost încălcat atât în sensul dispoziției cât și în sensul pierderii dreptului efectiv, fără să existe o justă despăgubire și în consecință se constată că există o exercitare anormală a atributelor dreptului de proprietate prin deturnarea de la scopul acestora și pe cale de consecință, instanța de fond avea obligația să constate care este persoana culpabilă în sensul dispozițiilor art. 480 și următoarele Cod civil, cât și a dispozițiilor art. 998 și următoarele Cod civil, iar pe cale de consecință constatarea prejudiciului suferit de către reclamanți.
În conformitate cu motivarea în fapt și în drept a cererii precizatoare, precum și în raport de dispozițiile art. 129.Pr.Civ. tribunalul constatat că toate datele prezentate în cauza de față se referă la dreptul de proprietate al reclamanților ce a fost încălcat în mod abuziv, în mod culpabil, dincolo de limitele exercitării unui astfel de drept, cu toate consecințele ce pot decurge din aceasta și care determină angajarea răspunderii civile delictuale a oricăreia dintre părțile aflate în litigiu; astfel că toate celelalte capete de cerere se întemeiază pe dispozițiile dreptului comun și în raport de dispozițiile art.1 alin.1 Pr.Civ. judecătoriile judecă în primă instanță toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe; astfel că în materie civilă este competentă să soluționeze procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de până la 500.000 lei, iar în acțiunea de față, precum și în funcție de raportul de expertiză întocmit în primul ciclu procesual se constată că valoarea nu a depășit această sumă.
Cauza a fost înregistrată sub nr- al Curții de APEL CRAIOVA, instanța pronunțându-se asupra conflictului negativ de competență astfel:
Se reține că deși inițial reclamantul a investit instanța cu o cauză având ca obiect obligația de a face, această cauză privită prin prisma obiectului și scopului urmărit, a motivelor pe care se întemeiază, este clar că se circumscrie în esență, materiei exproprierii în al cărui cadru procesual trebuie soluționată.
Ulterior reclamanții, chiar dacă în faza rejudecării, la prima zi de înfățișare și-au modificat acțiunea, în sensul că au înțeles să-și întemeieze acțiunea exclusiv pe dispozițiile Legii nr.33/1994 - invocând totodată și excepția de necompetență materială a Judecătoriei Motru și declinarea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Gorj conform art.2 alin.1 lit.f Cod pr.civilă.
S-a solicitat de către reclamanți constatarea drepturilor lor la despăgubiri pentru suprafața expropriată, compuse din "valoarea reală a imobilului și din prejudiciu cauzat proprietarului", întrucât exproprierea s-a făcut cu încălcarea prevederilor Decretului 467/1969.
Prin cel de-al doilea capăt de cerere s-a solicitat, cu privire la diferența de 1 ha rămasă din cei 2,67 ha ocupați de către E M, obligarea pârâtei de a parcurge procedura legală privind exproprierea.
S-a solicitat, în consecință obligarea pârâtei la plata despăgubirilor și contravaloarea uzufructului pe ultimii 3 ani.
Tribunalul prin soluția pronunțată și argumentele folosite a tranșat ambele aspecte din acțiunea modificată, pronunțându-se, așa cum se oglindește din soluția cuprinsă în dispozitiv și din considerentele deciziei, pe ambele capete de cerere.
Soluționând cauza ca atare și, pronunțând soluția respectivă, de fapt, tribunalul corect s-a considerat investit cu acțiune în expropriere, dar incorect a apreciat că celelalte cereri nu sunt de competența sa, atâta timp cât există mai mult decât o prorogare legală de competență, și anume conexitate atât în ceea ce privește capătul de cerere în despăgubiri cât și obligația de a face, care au o strânsă legătură cu exproprierea. Aceste solicitări sunt formulate tot în materia exproprierii.
Așadar tribunalul în primă instanță trebuia să judece toate cererile.
Văzând și dispozițiile art.21 Cod pr.civilă se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește competența de soluționare a conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Motru și Tribunalul Gorj privind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții, domiciliat în M,-, -. 6,. 8, jud. G, domiciliați în comuna, jud. G, domiciliată în comuna, jud. G și, domiciliată în B, sector 1,-, împotriva pârâților EXPLOATAREA MINIERĂ DE, cu sediul în comuna, jud. G, ENERGETIC, cu sediul în, jud. G și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, în favoarea Tribunalului Gorj.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2008
Președinte, - - - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.9 ex
3.11.2008
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
