Conflict de competență. Sentința 4/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA NR.4/CC
Ședința din Camera de Consiliu din data de 11 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Vălenii d Munte și Tribunalul Prahova, privind acțiunea formulată de reclamanta - SRL V DE M, cu sediul în V de M,-, județul P în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în comuna, nr.66, județul
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin acțiunea introdusă la udecătoria Vălenii d Munte reclamanta - SRL V de Mac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând obligarea acestuia la plata sumelor de 15.000 lei despăgubiri ca urmare producerii unui accident de circulație în timpul serviciului și 4.000 lei reprezentând beneficii nerealizate de unitate, prin staționarea mașinii în reparație timp de 20 de zile.
În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâtul a fost angajatul societății reclamante, în calitate de șofer profesionist și la data de 25 octombrie 2006, în timp ce efectua un transport de la la V de cu autotractorul proprietatea acesteia nu a păstrat distanța regulamentară față de un alt autovehicul, provocând un accident, în urma căruia au rezultat avarii la autovehiculul condus de pârât, pentru a cărei reparație a fost necesară suma solicitată prin acțiune.
La termenul de judecată din 8 noiembrie 2007 instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență materială și prin sentința civilă nr. 1922/2007 și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Prahova, reținând că acțiunea a fpst întemeiată pe disp. art. 270 alin. 1 Codul muncii și contractul de muncă încheiat între părți, nefiind vorba de o răspundere delictuală civilă, astfel că potrivit art. 284 alin.1 Codul muncii și art. 2 pct. 1 lit.c Cod pr.civilă competența în primă instanță în
- 2 -
soluționarea cauzei revine Tribunalului Prahova -Secția civilă în complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă.
După rămânerea definitivă a sentinței dosarul a fost trimis Tribunalului Prahova care la rândul său a pus în discuție, din oficiu, aceeași excepție a necompetenței materiale și prin sentința civilă nr. 582 din 18 februarie 2008 admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Vălenii d e
Drept urmare, s-a constata că există un conflict negativ de competență și dosarul a fost înaintat Curții de APEL PLOIEȘTI în vederea rezolvării acestuia.
S-a reținut de către tribunal că obiectul acțiunii îl constituie obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri civile, caz în care în raport cu câtimea pretențiilor competența de soluționare în primă instanță a cauzei revine judecătoriei.
Examinând actele și lucrările de la dosar, Curtea constată că între părțile în litigiu a existat un contract de muncă, pârâtul fiind angajat în calitate de șofer și că accidentul de circulație în urma căruia a fost avariat autovehiculul reclamantei pentru a cărui reparație s-a pretins suma de 15.000 lei s-a produs în timpul programului de muncă.
Potrivit art. 270 alin.1 Codul muncii salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Competența în soluționarea unor astfel de conflicte aparține instanțelor stabilite conform Codului d e procedură civilă astfel cum se dispune prin art. 284 alin. 1 Codul muncii, iar prin art. 2 pct. 1 lit.c Cod pr.civilă se stabilește că tribunalele judecă în primă instanță conflictele de muncă cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.
Așa fiind, este clar că în speță nu este vorba despre o răspundere delictuală civilă, ci de o răspundere materială a salariatului față de angajator, caz în care competența în soluționarea cauzei în primă instanță aparține tribunalului.
Împrejurarea că, ulterior producerii faptei cauzatoare de prejudicii între părți au încetat raporturile de muncă este lipsit de relevanță, calificarea litigiului urmând a fi făcută ținându-se seamă de raporturile dintre părți existente la momentul producerii prejudiciului.
Față de aceste considerente în,eiul art. 22 Cod pr.civilă Curtea va stabili competența de soluționare în primă instanță a cauzei de față în favoarea Tribunalului Prahova - Secția Civilă în complet specializat pentru soluționarea conflictelor de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta - SRL V DE M, cu sediul în V de M,-, județul în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în comuna, nr.66, județul P în favoarea Tribunalului Prahova - Secția Civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă.
- 3 -
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2008.
Președinte, Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Red./
4 ex./15.04.2008
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă
