Conflict de competență. Sentința 8/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8/DC/2009 | |
Ședința publică 4 martie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos | - - - |
GREFIER: | - - |
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj -N la soluționarea acțiunii formulate de reclamanta împotriva pârâților, și, având ca obiect revendicare imobiliară.
Prezenta s-a dat în camera de consiliu fără citarea părților.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj la data de 12.06.2008 sub numărul de mai sus, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții, și soția, să se constate pe calea comparării titlurilor de proprietate, că titlul său, reprezentat de sentința civilă nr. 5006/1999 irevocabilă a Judecătoriei Cluj -N este mai bine caracterizat decât titlurile pârâților reprezentate de contractele de vânzare-cumpărare nr. 32.761/1997 și nr. 32020/1996 încheiate cu SC SA C-N; obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și posesie apartamentele nr. 3 și 5 și terenul aferent acestora situate în C-N,- înscrise în CF nr. 2482 C-N, nr. topo 931, obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 5006/1999 irevocabilă a Judecătoriei Cluj -N, Statul Român reprezentat prin Consiliul local C-N a fost obligat să-i recunoască dreptul de proprietate asupra întregului imobil înscris în CF nr. 2482, nr. topo 931 după ce s-a constat că preluarea acestuia a fost realizată abuziv, fără titlu. Aceasta a mai precizat că singurul contract de vânzare-cumpărare cunoscut la data procesului, nr. 34.524/1997, a fost anulat, neavând cunoștință la acea dată de contractele pârâților care au fost menținute ca valabile prin deciziile 1236/A/2003 a Tribunalului Cluj și Curții de Apel Cluj. În final, reclamanta a precizat că s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului iar cererea sa a fost admisă la data de 21.02.2008, titlul său de proprietate fiind mai bine caracterizat decât cel al pârâților întrucât vânzătorul Statul Român nu a avut niciodată calitatea de proprietar și deci nu putea transmite mai mult decât avea, contractele de vânzare-cumpărare nu îi sunt opozabile, nefiind înscrise în cartea funciară în condițiile în care sentința civilă care constituie titlul său a fost intabulată și este astfel opozabilă erga omnes.
În drept, au fost invocate prevederile art. 480.civ, art. 644.civ, art. 274.civ Cod Penal, art.1 Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Pârâții, legal citați, au depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională prin care au solicitat respingerea cererii principale și în contradictoriu cu reclamanta ca instanța de fond să constate pe calea comparării titlurilor de proprietate, că titlurile lor, reprezentate de contractele de vânzare-cumpărare nr. 32.761/1997 și nr. 32020/1996 încheiate cu SC SA C-N sunt mai bine caracterizate decât cel al reclamantei reprezentat de sentința civilă nr. 5006/1999 a Judecătoriei Cluj -N; obligarea reclamantei să le lase în deplină proprietate și posesie liniștită apartamentele nr. 3 și 5 și terenul aferent acestora situate în C-N,- înscrise în CF nr. 2482 C-N, nr. topo 931;rectificarea CF 2482 C-N, nr. topo 931 în sensul radierii dreptului de proprietate al reclamantei și înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei -reclamante reconvenționale asupra. nr.5 și al pârâților-reclamanți reconvenționali și asupra. nr. 3; obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reconvenționale pârâții-reclamanți reconvenționali au arătat că au cumpărat apartamentele nr. 3 și 5 și terenul aferent acestora, situate în-, C-N în baza prevederilor Lg nr. 112/1995 prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 32020/1996 și 32761/1997 încheiate cu SC SA, vânzătorul neaducându-le la cunoștință faptul că aceste imobile erau revendicate și ei fiind astfel de bună-credință. În continuare, aceștia au precizat că deși reclamanta și-a intabulat dreptul de proprietate în CF pe baza sentinței civile nr. 5006/1999, titlul acesteia este lipsit de temei și nu le este opozabil întrucât ei nu au avut calitatea de părți în litigiul în care a fost pronunțată această hotărâre iar prin adresele Consiliului Județean C și Local C-N li s-a comunicat că reclamanta nu a solicitat decât despăgubiri pentru imobil, iar nu restituirea în natură, buna lor credință fiind reținută și prin decizia civilă nr. 1326/A/2006 a Tribunalului Cluj. În final, aceștia au precizat că hotărârea CEDO nu este pertinentă în cauză întrucât aceasta nu a fost publicată în Monitorul Oficial iar în ipoteza în care s-ar admite de către instanța de fond cererea reclamantei, aceasta s-ar îmbogăți fără just temei, cumulând restituirea în natură cu despăgubirile de 150.000 care trebuie achitate de Statul Român.
Prin sentința civilă nr. 12518/17.11.2008, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, s-a dmis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj -N invocată din oficiu.
S-a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâții și și soția în favoarea Tribunalului Cluj, pe considerentul că valoarea obiectului litigiului este de 150.000 euro, peste 500.000 lei, astfel încât, potrivit art. 2pct. 1 lit. b) Cod pr.civ. competența aparține tribunalului.
Cum în speță, cererea reconvențională formulată de pârâți are în vedere același imobil revendicat și de către reclamantă, ținând seama și de dispozițiile art. 17.civ Cod Penal conform cărora cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală, judecătoria a dispus admiterea excepției necompetenței materiale invocată din oficiu și trimiterea întregului dosar de față spre competentă soluționare Tribunalului Cluj -secția civilă.
Prin sentința civilă nr. 84/11.02.2009 s-a admis excepția necompetenței materiale.
S-a declinat în favoarea Judecătoriei Cluj -N competența soluționării acțiunii formulate de reclamanta împotriva pârâților,.
S- constatat ivit conflictul negativ de competență.
S-a sesizat Curtea de Apel Cluj pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Tribunalul a solicitat reclamantei să estimeze care este valoarea fiecăreia dintre cele două apartamente ce formează obiectul litigiului.
Prezentă personal în instanță reclamanta a învederat instanței că valoarea apartamentului nr. 3 este de 85.000 Euro, iar valoarea apartamentului nr. 5 este de 65.000 Euro.
Tribunalul a apreciat că în prezenta cauză există o coparticipare procesuală pasivă întâmplătoare, căci chemarea deodată în judecată a pârâților și, pe de o parte, și a pârâtei, pe de altă parte, nu era obligatorie, fiecare dintre pârâți având propria lui situație, reclamanta putând la fel de bine să-i fi chemat în judecată prin acțiuni separate pe proprietarii apartamentelor 3 și 5.
În aceste condiții, instanța apreciat că în stabilirea valorii obiectului litigiului, ce determină competența după materia instanței, nu trebuie făcută însumarea valorii celor două apartamente.
Cum valoarea fiecărui apartament în parte se situează sub echivalentul sumei de 500.000 lei, prin raportare la dispozițiilor art. 2 lit. b Cod pr.civ. a apreciat că nu este competent material să soluționeze litigiul de față, competența materială revenind judecătoriei, potrivit dispozițiilor art. 1 pct. 1. proc. civ.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 137, 158 și 159 pct. 2. proc. civ.tribunalul a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Judecătoriei Cluj -N competența soluționării acțiunii formulate de reclamanta împotriva pârâților,.
Cum în speță, cererea reconvențională formulată de pârâți are în vedere aceleași apartamente revendicate și de reclamantă, ținând seama și de dispozițiile art. 17.civ Cod Penal, tot judecătoriei îi revine competența soluționării cererilor reconvenționale.
În temeiul dispozițiilor art.20 pct.2, art. 22 al. 2. proc. civ. constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Curtea de Apel Cluj în vederea soluționării acestuia.
Procedând la soluționarea prezentului conflict de competență, curtea reține următoarele:
Așa cum reiese din considerentele sentinței civile nr. 12518/17.11.2008 a Judecătoriei Cluj -N, litigiul se poartă între o reclamantă și doi pârâți, având ca obiect revendicarea a două apartamente.
Practica judiciară și doctrina au abordat problema competenței materiale după criteriul valoric în ipoteza promovării unei acțiuni civile de către mai mulți reclamanți împotriva unui singur pârât, dacă pretențiile deduse judecății derivă din raporturi juridice distincte.
În această ipoteză, în considerarea existenței unor raporturi juridice distincte, practica judiciară și doctrina au statuat că într-o asemenea împrejurare nu se justifică însumarea tuturor pretențiilor și determinarea competenței, în funcție de valoarea cumulată, globală a acestora. În acest caz, ne aflăm în prezența unor raporturi juridice distincte, care au o individualitate proprie.
mutandis, față de cele anterior arătate, statuate cu privire la determinarea competenței materiale după criteriul valoric în cazul coparticipării procesuale active, argumentele acolo reținute își păstrează valabilitatea.
În prezenta speță, o singură persoană fizică în calitate de reclamantă cheamă în judecată doi pârâți într-o acțiune în revendicare, fundamentată pe compararea titlurilor: al reclamantei o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care se constată că preluarea imobilului evidențiat în CF nr.2482 nr. top 931 s- făcut fără titlu - sentința civilă nr. 5006/2.06.1999 a Judecătoriei Cluj -
Al pârâților, două contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru apartamentele nr.3 și 5, din imobilul evidențiat în CF nr.2482 nr. top 931, cu privire la care de asemenea prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a statuat asupra valabilității lor, prin respingerea acțiunii în constatarea nulității absolute promovată de reclamanta - decizia civilă nr. 1751/R/8.12.2004 a Curții de Apel Cluj.
Prin Hotărârea contra României statuat asupra încălcării art.1 din Protocolul 1 al Convenției, și asupra obligației alternative în sarcina Statului Român, fie de a restitui cele două apartamente reclamantei (nr. 3 și 5 din imobil), fie de a achita daune materiale în cuantum de 150.000 EURO, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive hotărârii
Față de această stare de fapt și hotărârile judecătorești evocate, rolul instanței constă în a compara titlul deținut de reclamantă - sentința civilă nr. 5006/2.06.2009 a Judecătoriei Cluj -N, cu cele două titluri diferite deținute de pârâți - contractele de vânzare-cumpărare nr. 32020/19.12.1996 și 32761/27.01.1997.
Comparația se va face distinct, în raport de fiecare titlu deținut de pârâți, iar în funcție de criteriile de apreciere ce le va lua în considerare instanța, urmează să se pronunțe care titlu este mai caracterizat:
Sentința civilă nr. 5006/2.06.1999 a Judecătoriei Cluj -N, deținută de reclamantă sau contractul de vânzare-cumpărare nr. 32020/19.12.1996 deținut de pârâții și soția.
Sentința civilă nr. 5006/2.06.1999 a Judecătoriei Cluj -N, deținută de reclamantă sau contractul de vânzare-cumpărare nr.32761/27.01.1997 deținut de pârâta .
Din punct de vedere al pârâților, există două raporturi juridice distincte, ce constituie element de comparație.
Și analiza comparativă urmează să se facă distinct, cu luarea în considerare, la momentul comparării, exclusiv elementelor caracteristice doar a unui raport juridic, respectiv unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995, cu titlu deținut de reclamantă.
Compararea titlurilor urmând a se face separat, pe cele două contracte de vânzare-cumpărare încheiate distinct de către pârâți, însumarea valorii de circulație a celor două apartamente în vederea stabilirii competenței materiale a primei instanțe nu se justifică, fiecare titlu deținut de pârâți păstrându-și individualitatea sub toate aspectele, inclusiv a valorii de circulație imobilului ce face obiectul material al respectivului titlu.
La termenul de judecată din 11.02.2009 la Tribunalul Cluj, reclamanta a precizat că valoarea apartamentului 3 este de 85.000 EURO, ia a apartamentului 5 este de 65.000 EURO.
Față de aceste valori apreciate de reclamantă și cele reținute anterior de curte, competența soluționării acțiunii revine în primă instanță judecătoriei, în conformitate cu prev. art.1 pct. 1 Cod proc.civ. raportat la art.2 pct.1 lit. b Cod proc.civ.
Văzând și prev. art.20 pct.2, art.22 alin.2, 5 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Stabilește că instanța căreia îi revine competența soluționării în primă instanță acțiunii civile formulate de reclamanta domiciliată în Tg. M, - nr.3 apartamentul 10, jud. M în contradictoriu cu pârâții,. în C-N,- A apartamentul 5, jud. C, și, ambii. în C-N,- A apartamentul 3, jud. C, este Judecătoria Cluj -
Definitivă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din 4 martie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - - -
Red. MV dact. GC
5 ex/5.03.2009
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos
