Constatare nulitate act juridic. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2107/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.594.
Ședința publică de la 1 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Vlad
JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenții reclamanți G, -, și G, împotriva deciziei civile nr.297 A din 04.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, SC SA și intimata intervenientă -.
are ca obiect - anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat, pentru recurenții-reclamanți G, și G, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București -Cabinet Individual, intimata pârâtă personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București - Cabinet Individual, același avocat reprezintă și intimatul pârât în baza aceleiași împuterniciri avocațiale, consilier juridic, pentru intimatul pârât Municipiul B prin Primarul General, lipsind intimatul pârât SC SA și intimata intervenientă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenții reclamanți, prin apărător, arată că cele două dosare disjunse din prezentul și care se află pe rolul Curții de Apel București la Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie respectiv la Secția a IV-a, sunt ambele suspendate în continuare.
Intimații pârâți și, prin apărător, confirmă susținerile apărătorului recurenților reclamanți cu privire la stadiul de soluționare al celor două dosare disjunse din prezentul.
Părțile declară că nu mai au alte cereri de solicitat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Recurenții reclamanți, prin apărător, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii acțiunii; arată că înțeleg să solicite cheltuielile de judecată pe cale separată.
Arată că, imobilul revendicat a aparținut autorilor reclamanților fiind preluat în mod abuziv de către stat în baza Decretului de naționalizare nr.92/1950 iar astfel cum rezultă din dispozițiile art.1 alin.1 din Lg.nr.112/1995, obiectul acestui act normativ îl reprezintă numai imobilele preluate de stat cu titlu valabil, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Mai arată că, așa cum s-a reținut și în jurisprudență, nu poate fi reținută buna-credință a cumpărătorului în situația în care la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, acesta nu a realizat o cercetare a regimului juridic al imobilului iar convingerea subiectivă a cumpărătorului trebuie fundamentată pe rezultatul unor diligențe minime efectuate de acesta pentru a cunoaște calitatea celui cu care contractează iar lipsa totală de diligență, în sensul arătat, echivalează cu cumpărarea pe riscul său, prezumția relativă a bunei-credințe urmând a fi înlăturată.
Precizează că, prin răspunsul la interogatoriu administrat în fața instanței de fond, intimații pârâți susțin că au întreprins demersuri pentru a afla situația juridică a apartamentului și dacă acesta se încadra în categoria imobilelor naționalizate însă fără să facă vreo dovadă în sensul celor afirmate.
Intimații pârâți susțin că au fost de bună-credință la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare întrucât reclamanții nu i-au notificat să nu cumpere apartamentul în litigiu, însă, buna sau reaua credință a chiriașilor cumpărători nu se apreciază în raport de conduita fostului proprietar, întrucât nu există nicio prevedere legală care să- impună fostului proprietar obligația de a-l notifica pe chiriaș să nu cumpere.
Intimații pârâți și, prin apărător, solicită respingerea ca nefondat a recursului.
Arată că, dispozițiile art.9 din Lg.nr.112/1995, au fost îndeplinite cumulativ la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare; la acel moment pe rolul instanțelor de judecată nu se afla vreun dosar care să aibă ca obiect revendicarea imobilului în litigiu, pârâții și nu au fost notificați iar aceștia au efectuat toate diligențele necesare pentru aflarea situației juridice a imobilului.
Mai arată că buna-credință se prezumă iar sarcina răsturnării acestei prezumții trebuie făcută de către reclamanți, în cauza de față neproducându-se dovezi în acest sens; solicită a se avea în vedere și modalitatea de soluționare a notificării, respectiv faptul că parte din imobil, ce nu fusese vândut la acel moment, a fost restituit în natură iar pentru cealaltă parte s-a emis dispoziția nr.5918/2.06.2006 prin care s-au stabilit măsuri reparatorii.
Precizează că dispoziția de stabilire a măsurilor reparatorii nu a fost atacată iar reclamanții nu pot beneficia de două modalități de soluționare a notificării în paralel respectiv acordarea de măsuri reparatorii și restituirea în natură.
Mai arată că stabilirea valabilității titlului statului nu face obiectul prezentului dosar ci strict analizarea condițiilor de nulitate ale contractului de vânzare-cumpărare.
Reprezentantul Municipiului B prin Primarul General solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate.
Arată că aspectul stabilirii valabilității titlului statului a fost disjuns de prezenta cauză iar prezumția bunei credințe nu a fost răsturnată nefăcându-se dovada existenței unei cereri de restituire în natură sau a unui litigiu pe rolul instanțelor de judecată cu privire la imobilul în cauză, dispozițiile art.9 din legea nr.112/1995 fiind respectate în totalitate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1550/23.02.2005, Judecătoria Sectorului 2 Bar espins ca neîntemeiată cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare nr.2553/11.02.1997 încheiat între pârâții și, în calitate de cumpărători și pârâții MUNICIPIUL B și SC "" SA.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea formulată la 13.08.2002 sub nr.10408/2002 reclamanții G, G, -, și au chemat în judecată pe pârâții MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL, SC "" SA, și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare încheiat între părți pentru fraudă la lege, să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie părțile din imobilul teren și construcție situat în B,-, sector 2, ce fac obiectul contractului de vânzare - cumpărare, cu cheltuieli de judecată.
S-a reținut că prin sentința civilă nr.6816/12.11.2003 și sentința civilă nr.1912/17.03.2004, Judecătoria Sectorului 2 Bar espins capătul de cerere având ca obiect revendicarea și cererea de intervenție în interes propriu formulată de și a disjuns cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare formându-se dosarul nr.4758/2008.
S-a reținut că reclamanții nu au dovedit reaua-credință, precum și conivența frauduloasă a pârâților la încheierea contractului de vânzare - cumpărare, precum și faptul că la momentul încheierii contractului opera prezumția de valabilitate a titlului statului, reclamanții nefăcând nici un demers în vederea recuperării imobilului.
Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, prin decizia civilă nr.297/A/04.03.2008, a respins ca nefondat apelul formulat de apelanții - reclamanți.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că:
Prima instanță a reținut corect lipsa oricărui demers al reclamanților anterior încheierii contractului de vânzare - cumpărare în vederea recuperării imobilului în litigiu, efectele nulității fiind înlăturate de buna-credință a părților, aceștia având convingerea că imobilul a fost preluat cu titlu valabil și în consecință, poate face obiectul Legii nr.112/1995.
În ce privește celelalte motive de apel prin care este criticată hotărârea, respectiv valabilitatea titlului statului - Decretul nr.92/1950, s-a constatat că prin disjungerea acțiunii în revendicare a fost disjuns acest capăt de cerere întemeiat pe dispozițiile Legii nr.213/1998, acesta nefăcând obiectul prezentei cauze, așa încât nu poate fi examinat potrivit art.294 alin.1 Cod procedură civilă, pentru prima dată în apel.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanții.
Prin motivele de recurs se arată că decizia este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă).
În dezvoltarea acestui motiv de recurs se arată că:
- Nici unul din argumentele potrivit cărora imobilul a fost preluat fără titlu nu a fost analizat de instanță;
- Imobilul revendicat nu putea face obiectul Legii nr.112/1995, situație în care acesta nu putea fi vândut către chiriași;
- Legea nr.10/2001 nu salvgardează de la sancțiunea nulității absolute contractele de vânzare - cumpărare prin care chiriașii achiziționau imobile care fuseseră preluate fără un titlu valabil de către Statul Român, doar dacă aceștia presupuneau că încheie actul cu un proprietar, aspect de ordin psihologic greu de dovedit, atitudinea subiectivă a acestora trebuia fundamentată prin cercetări asupra regimului juridic al imobilului, precum și asupra calității de proprietar al celui cu care urma să încheie contractul de vânzare - cumpărare;
- hotărârea nu a avut în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse:
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare nr.2533/1997 încheiat între pârâți și obligarea pârâților a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în B,-, sector 2, care a făcut obiectul acestui contract.
Prin sentința civilă nr.1912/17.03.2006 s-a disjuns judecata capătului de cerere privind constatarea nulității absolute, fiind soluționat numai capătul de cerere privind revendicarea.
În prezent dosarul având ca obiect revendicarea se află pe rolul Tribunalului București, dar este suspendat până la soluționarea cauzei de față.
Judecătoria Sectorului 2 B, în prezenta cauză, având ca obiect numai constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare, a reținut că pârâții - cumpărători sunt de bună-credință, pe de o parte pentru că la data la care au cumpărat imobilul în accepțiunea Legii nr.112/1995 și a Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi, Decretul nr.92/1950, constituie titlu pentru stat, și pe de altă parte, pentru că reclamanții până la data încheierii contractului nu au făcut nici un demers să-și recapete bunul.
În drept, hotărârea a fost întemeiată pe dispozițiile art.46 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Reclamanții au formulat un motiv distinct de apel prin care au arătat că imobilul revendicat a fost preluat de stat fără titlu valabil (fila 17 dosar apel - nr.1615/CIV/2005, Curtea de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale).
Instanța de apel nu analizează însă acest motiv de apel, motivând că prin disjungerea acțiunii în revendicare, acest capăt de cerere nu mai face obiectul prezentei cauze.
Curtea reține că în speță se impunea analizarea și acestui motiv de apel, deoarece verificarea valabilității contractului de vânzare - cumpărare este strâns legată de titlul valabil sau nu al statului, motivele de nulitate prevăzute de art.46 (în prezent 45) din Legea nr.10/2001 fiind diferite în cazul imobilelor preluate cu titlu valabil de cele care au fost preluate fără titlu valabil.
În consecință, se constată că instanța de apel nu a intrat în cercetarea fondului.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.313 pct.3 Cod procedură civilă se va admite recursul, se va casa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții - reclamanți G, -, și G, împotriva deciziei civile nr.297 A/04.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații - pârâții, MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL, SC "" SA și intimata - intervenientă -.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului București.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Red.
.
2 ex./12.05.2009
TB-3 -;
Jud.2 -
Președinte:Elena VladJudecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana
