Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 107/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație la executare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 107
Ședința publică din 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Veronica
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de contestatoarea domiciliată în sat, com., județul B împotriva deciziei nr. 14A din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit atât contestatoarea recurentă cât și intimații Banca Cooperatistă de Credit Jijia și
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată că prin cererea adresată Judecătoriei Săveni și înregistrată sub nr. 203/298/11.02.2008, contestatoarea a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații de credit "Jijia" și G ca, pe calea contestației la executare să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu intimatul G, cu cheltuieli de judecată, precum și suspendarea executării silite începută în dosarul de executare nr. 53/2007 al Băncii Centrale Cooperatiste - Agenția B, până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, în data de 11.02.2008, a aflat că imobilul compus dintr-o casă de locuit, cu suprafața utilă de 52,70 mp și suprafața de 800 mp teren aferent, situat în satul, comuna, jud. B, este scos la licitație publică, imobil pe care îl deține în devălmășie cu soțul său, intimatul G, astfel cum reiese din actul de vânzare - cumpărare și din autorizația de construire anexate la dosar.
A arătat contestatoarea că, procedura de executare a început în baza titlului executoriu - contractul de împrumut nr. 11/31.01.2006, contract încheiat între de Credit "Jijia", în calitate de creditor și, în calitate de debitor, soțul său, G, având calitatea de girant, în baza adeverinței de venit nr. 26/30.01.2006 și a angajamentului din aceeași dată, anexate la acest contract.
Menționează contestatoarea că soțul său nu a fost niciodată angajatul DA SRL, adeverința de salariat fiind un fals și că semnătura de pe contractul de credit și de pe angajamentul de plată nu aparțin soțului său, motiv pentru care acesta a formulat o plângere penală împotriva numitului.
De asemenea, arată că, și în situația în care soțul său ar fi fost girant pentru debitor, executarea silită începută împotriva acestuia nu ar trebui să îi afecteze dreptul de proprietate asupra imobilelor supuse executării silite, dat fiind faptul că acestea sunt bunuri comune.
Prin sentința civilă nr. 283/10.04.2008, Judecătoria Săvenia admis acțiunea și, în consecință, a constatat că, intimatul și contestatoarea au dobândit în timpul căsătoriei un imobil casă de locuit construit din chirpici și suprafața de 845 mp teren situat în intravilanul satului, comuna, jud. B, în 494, cu vecini: G, DS 557, C și, în valoare totală de 21.180 lei.
A constatat că părțile menționate mai sus au o contribuție egală, de 1/2, 1a dobândirea acestui imobil, ce reprezintă în echivalent valoric suma de 10590 lei.
A dispus partajarea bunurilor comune.
A atribuit contestatoarei în deplină proprietate imobilul casă de locuit construit din chirpici și suprafața de 845 mp teren aferent situat în satul, comuna, jud. B, în 494, cu vecini: G DS 557, C și, în valoare totală de 21.180 lei.
A obligat contestatoarea să plătească intimatului G suma de 10590 lei cu titlu de sultă.
A anulat actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 53/2007 al Corpului executorilor al - Agenția B - executor.
A dispus restituirea către contestatoare a cauțiunii în sumă de 600 lei achitată cu chitanța CEC nr. -/1/14.02.2008 și a recipisei de consemnare nr. -/1/14.02.2008.
A obligat intimații să plătească contestatoarei suma de 450 lei reprezentând cheltuieli de judecată, câte 225 lei fiecare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că imobilul supus executării silite, compus dintr-o casă de locuit și suprafața de 800 mp teren aferent, situat pe raza satului, comuna, județul B este bun comun al contestatoarei și al intimatului G, dobândit prin cumpărare și construire, astfel încât, prin executarea silită se aduce un prejudiciu cert acesteia.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de creditoarea Banca Cooperatistă de Credit "Jijia", județul Baf ost admis prin decizia nr. 14A/20.01.2009 a Tribunalului Botoșani - Secția Civilă, care a schimbat-o în parte, în sensul obligării contestatoarei la plata în favoarea creditoarei apelante a sumei de 10.590 lei cu titlu de creanță datorată, ca efect al partajului dintre aceasta și debitor, cu păstrarea celorlalte dispoziții ale sentinței.
S-a reținut în motivarea instanței de apel, în esență, că este ilegală dispoziția de obligare a contestatoarei la plata echivalentului cotei-părți aparținând debitorului în favoarea acestuia din urmă, întrucât în speță asistăm la un partaj silit în care primează interesele creditoarei, respectiv achitarea creanței deținută de aceasta împotriva soțului debitor, contestatoarea devenind debitoare în raport cu apelanta ca efect al partajului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs contestatoarea, în motivarea căruia a arătat, în esență că tribunalul a acordat ceea ce nu s-a cerut, în condițiile în care pe parcursul judecății în fața primei instanțe, creditoarea Banca Cooperatistă de Credit "Jijia", județul B nu a formulat pe cale reconvențională vreo pretenție de plată împotriva sa, a contravalorii cotei părți cuvenită soțului său, debitorul G, din imobilul bun comun supus partajului.
Criticile formulate se încadrează în motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 5, 6 și 9 Cod procedură civilă și se dovedesc a fi întemeiate pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, "în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi".
Textul legal citat, reglementează în termeni imperativi, de strictă interpretare și aplicare, limitele în care se desfășoară judecata devolutivă a căii de atac a apelului respectiv, în cadrul procesual fixat de părți, sub toate aspectele raportului juridic litigios, în fața primei instanțe și, exclusiv, cu privire la criticile invocate, a căror încălcare este sancționată cu nulitatea, în condițiile art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Această dispoziție legală se coroborează cu cea prevăzută în art. 129 aliniat final Cod procedură civilă, potrivit căreia "în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății". Altfel spus, instanța nu poate depăși limitele investirii sale, determinate prin cererile principale, accesorii și incidentale formulate în cauză, rolul activ al judecătorului impunându-se a fi înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil: al disponibilității și al contradictorialității.
Articolul 119 alin. 1 Cod procedură civilă, reglementează dreptul pârâtului de a formula cerere reconvențională, în cazul în care acesta are pretenții în legătură cu cererea sau mijloacele de apărare ale reclamantului, soluționată, de regulă, o dată cu acțiunea principală, asigurându-se prin aceasta o mai bună administrare a justiției, precum și evitarea unor soluții contradictorii referitoare la pretenții reciproce, strâns legate între ele.
În cauză, contestatoarea în calitate de soție nedebitoare a investit prima instanță, cu soluționarea unei contestații la executare în cadrul căreia să se dispună partajarea imobilului bun comun, ce nu poate fi urmărit direct de creditoarea personală a soțului debitor, în conformitate cu prevederile art. 4001Cod pr. civilă, cu atribuirea imobilului în favoarea sa și obligarea la plata contravalorii cotei cuvenită soțului - debitor către acesta, pretenții reiterate de altfel și cu ocazia dezbaterilor asupra fondului și consemnate în încheierea de ședință de la acea dată (fila 73 dosar fond).
Cum, pe de o parte, creditoarea de Credit "Jijia" nu a formulat o cerere reconvențională în primă instanță, prin care să invoce pretenția plății creanței datorate de soțul debitor, în condițiile legii, iar pe de altă parte, cu ocazia dezbaterilor, reprezentanta acesteia, în persoana d-nei, s-a declarat de acord cu modalitatea de atribuire a imobilului și de plată a sultei (fila 73 doar fond), în mod corect prima instanță a stabilit raportul juridic obligațional între contestatoare și soțul debitor, proprietari codevălmași asupra imobilului supus partajului.
În acest context, cererea creditoarei de obligare a contestatoarei la plata creanței datorate de soțul debitor, făcută pentru prima dată în apel, îmbracă, fără echivoc, forma unei cereri noi față de cadrul procesual fixat de contestatoare în fața primei instanțe, întrucât acesta tinde la obținerea unei condamnări a contestatoarei, nepretinsă la judecătorie, ceea ce nu poate fi admis.
Așadar, primind cererea nouă a creditoarei direct în apel, cu încălcarea principiului dublului grad de jurisdicție, Tribunalul a pronunțat o hotărâre vădit nelegală, acordând, prin raportare la cadrul procesual inițial, ceea ce nu s-a cerut, vătămarea contestatoarei fiind evidentă în condițiile în care a fost obligată la o nouă plată, ulterior îndeplinirii obligației statuată prin sentință (filele 15, 16 și 19 dosar apel) și neputând a fi înlăturată decât prin desființarea deciziei.
Față de cele ce preced, constatând că sunt date motivele de nelegalitate invocate, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 - 3 Cod pr. civilă, va admite recursul, cu consecința modificării deciziei și respingerii apelului cu menținerea sentinței.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatoarea domiciliată în sat, com., județul B împotriva deciziei nr. 14A din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-.
Modifică decizia civilă nr. 14A/20.01.2009 a Tribunalului Botoșani și respinge ca nefondat apelul declarat de Banca Cooperatistă de Credit "Jijia" împotriva sentinței civile nr. 283/10.04.2008 a Judecătoriei Săveni, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Jud fond
Jud. apel
2 ex./8.05.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina - contestație la executare
II. Soluția în apel - admis apelul, schimbat în parte sentința
III.Soluția în recurs- admis recursul, respins apelul
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA II.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 283/10.04.2008 Decizia nr. 107/14.04.2009
Judecător Dosar nr- Complet: - - - -
- -
II.TRIBUNALUL
Decizia nr. 14A/20.01.2009
Judecători
În cauză, contestatoarea în calitate de soție nedebitoare a investit prima instanță, cu soluționarea unei contestații la executare în cadrul căreia să se dispună partajarea imobilului bun comun, ce nu poate fi urmărit direct de creditoarea personală a soțului debitor, în conformitate cu prevederile art. 4001Cod pr. civilă, cu atribuirea imobilului în favoarea sa și obligarea la plata contravalorii cotei cuvenită soțului - debitor către acesta, pretenții reiterate de altfel și cu ocazia dezbaterilor asupra fondului și consemnate în încheierea de ședință de la acea dată (fila 73 dosar fond).
Cum, pe de o parte, creditoarea de Credit "Jijia" nu a formulat o cerere reconvențională în primă instanță, prin care să invoce pretenția plății creanței datorate de soțul debitor, în condițiile legii, iar pe de altă parte, cu ocazia dezbaterilor, reprezentanta acesteia, în persoana d-nei, s-a declarat de acord cu modalitatea de atribuire a imobilului și de plată a sultei (fila 73 doar fond), în mod corect prima instanță a stabilit raportul juridic obligațional între contestatoare și soțul debitor, proprietari codevălmași asupra imobilului supus partajului.
În acest context, cererea creditoarei de obligare a contestatoarei la plata creanței datorate de soțul debitor, făcută pentru prima dată în apel, îmbracă, fără echivoc, forma unei cereri noi față de cadrul procesual fixat de contestatoare în fața primei instanțe, întrucât acesta tinde la obținerea unei condamnări a contestatoarei, nepretinsă la judecătorie, ceea ce nu poate fi admis.
Așadar, primind cererea nouă a creditoarei direct în apel, cu încălcarea principiului dublului grad de jurisdicție, Tribunalul a pronunțat o hotărâre vădit nelegală, acordând, prin raportare la cadrul procesual inițial, ceea ce nu s-a cerut, vătămarea contestatoarei fiind evidentă în condițiile în care a fost obligată la o nouă plată, ulterior îndeplinirii obligației statuată prin sentință (filele 15, 16 și 19 dosar apel) și neputând a fi înlăturată decât prin desființarea deciziei.
Față de cele ce preced, constatând că sunt date motivele de nelegalitate invocate, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 - 3 Cod pr. civilă, va admite recursul, cu consecința modificării deciziei și respingerii apelului cu menținerea sentinței.
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica