Obligație de a face. Decizia 106/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - obligația de a face -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 106
Ședința publică din 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Veronica
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta domiciliată în comuna, sat, județul B împotriva deciziei nr. 1A din 5 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta recurentă asistată de avocat și reclamanții intimați, lipsă fiind reclamanții intimați,.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța înmânează pârâtei recurente un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar de către reclamanții intimați.
Instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților intimați, în promovarea acțiunii de față.
Avocat pentru pârâta recurentă arată că este de acord cu excepția invocată, acesta fiind și unul din motivele de recurs.
Întrebată fiind, reclamanta intimată arată că are interes în cauza de față, întrucât prin gardul edificat de recurentă nu ar acces la drumul comunal, prin spatele casei sale, că nu a putut folosi această cale de acces niciodată, de 13 ani de când a cumpărat imobilul și că i-ar fi util pentru a îngriji grajdul edificat chiar pe linia de hotar.
Reclamanta intimată precizează că are nevoie de această cale de acces întrucât dorește să edifice acolo o casă pentru copii ei și nu ar avea astfel acces, prin spatele casei sale, la drumul comunal.
Avocat pentru pârâta recurentă solicită admiterea excepției invocate și obligarea reclamanților intimați la plata cheltuielilor de judecată, întrucât aceștia nu au calitate procesuală activă în prezenta cauză și au formulat acțiunea doar pentru a șicana pârâta recurentă.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Botoșani la data de 25.02.2008, reclamanții, și au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să deschidă calea de acces ce se învecinează cu proprietățile lor, prin ridicarea porții construită din fier pe stâlpi încastrați în beton, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că au în proprietate câte o gospodărie compusă din casă cu anexe și grădină, situate în com., județul B, iar între aceste gospodării există un drum proprietate publică, care reprezintă calea de acces la drumul public atât pentru ei cât și pentru pârâtă, care, a împrejmuit această cale cu sârmă ghimpată și a construit o poartă la drumul public refuzând să le permită accesul deși în acest sens au intervenit și autoritățile locale.
Prezentă în instanță și ulterior prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că această cale de acces a aparținut bunicilor săi, că părinții ei au construit poarta de fier și au împrejmuit această cale și nu este de acord ca reclamanții să folosească calea de acces.
Prin sentința civilă nr. 4302 din 17.09.2008 Judecătoria Botoșania admis acțiunea și a obligat pârâta să ridice pe cheltuiala sa poarta din fier care blochează drumul sătesc nr. 1769 din localitatea, județul B și să le plătească reclamanților suma de 10,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții sunt vecini și au gospodăriile amplasate în intravilanul localității și sunt despărțite de o cale de acces publică ce duce la gospodăria pârâtei, care beneficiază de o proprietate ce este loc înfundat, accesul din strada principală fiindu-i asigurat de drumul sătesc nr. 1769, drum ce a fost închis de pârâtă cu porți de fier.
A mai reținut instanța că acest drum este identificat în cadastrală în intravilanul comunei -corni, județul B și apare evidențiat în domeniul public al comunei ca drum sătesc cu o lungime de 57 metri și nu apare în titlurile de proprietate emise părților, fiind destinat și interesului public.
Apelul pârâtei a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 1A din 5.01.2009 a Tribunalului Botoșani, care, a reținut în motivare că această cale de acces închisă de pârâtă este evidențiată în cadastrală a comunei ca fiind proprietate publică, nu este menționată în titlul său de proprietate, iar folosirea exclusivă de către autorii ei nu înlătură caracterul de proprietate publică a acestei căi, astfel că acțiunea pârâtei de a închide accesul reclamanților prin construirea porților trebuie înlăturată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, care a criticat soluția pentru nelegalitate și a solicitat modificarea ambelor hotărâri în sensul respingerii acțiunii reclamanților, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
În motivarea recursului pârâta arată că gospodăria sa se află într-un loc înfundat, iar accesul la drumul public se face pe un drum sătesc care a fost în mod exclusiv încă din anii 1950 de bunicii săi, apoi de părinții săi, care au construit o poartă de fier pentru a împiedica intrarea animalelor pe proprietatea lor, așa încât reclamanții nu justifică interes în promovarea prezentei acțiuni întrucât nu au folosit niciodată această cale de acces și mai mult decât atât, gospodăriile lor sunt amplasate la strada principală.
La termenul de judecată de astăzi, Curtea, din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Examinând recursul prin prisma actelor dosarului și a excepției invocată, Curtea constată că este întemeiat.
Astfel cum reiese din adresa nr. 3942/3.07.2008 emisă de Primăria comunei (42 dosar fond), drumul în litigiu ce desparte proprietățile reclamanților și permite accesul pârâtei de la strada principală la gospodăria sa, care este loc înfundat, este identificat în cadastrală în intravilanul comunei, județul B ca drum sătesc () și apare evidențiat în domeniul public al comunei la poziția 141 - în lungime de 57 (6 dosar fond).
De subliniat este faptul că acest teren nu este înscris în titlul de proprietate al nici uneia dintre părțile litigante.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății și care se poate prevala de interesul ce urmează a fi realizat pe calea justiției.
Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, reclamantul justifică îndreptățirea în promovarea unei acțiuni în justiție, ori în speță, reclamanții nu au făcut dovada unui drept real asupra terenului în litigiu, cu atât mai mult cu cât, indubitabil, acest teren, care constituie o cale de acces, aparține domeniului public al comunei.
În considerarea celor reținute, constatând că reclamanții nu sunt titularii dreptului pretins și nu justifică îndreptățirea de a promova prezenta acțiune, Curtea, în baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 al. 1 Cod pr. civilă va admite recursul pârâtei, va modifica decizia atacată și admițând apelul pârâtei va schimba în tot sentința și va respinge acțiunea dată fiind excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Având calitatea de părți căzute în pretenții în sensul dispozițiilor art. 274 pct. 1 Cod pr. civilă, reclamanții vor fi obligați să plătească în solidar pârâtei suma de 419 RON cheltuieli de judecată din toate instanțele.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta domiciliată în comuna, sat, județul B împotriva deciziei nr. 1A din 5 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-.
Modifică decizia nr. 1-A/5.01.2009 a Tribunalului Botoșani - Secția civilă, în sensul că:
Admite apelul pârâtei.
Schimbă în totalitate sentința civilă nr. 4302/17.09.2008 a Judecătoriei Botoșani - Secția civilă și în consecință:
Respinge acțiunea civilă având ca obiect "obligația de a face" dată fiind excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Obligă reclamanții în solidar să plătească pârâtei recurente suma de 419 RON cu titlu de cheltuieli de judecată din toate instanțele.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Jud apel.
Tehnored.
2 ex./11.05.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina - obligația de a face
II. Soluția în apel - respins apelul ca nefondat
III.Soluția în recurs- admis recursul, admis apelul, schimbat în totalitate sentința
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA II.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 4302/17.09.2008 Decizia nr. 106/14.04.2009
Judecător Dosar nr- Complet: - - - -
- -
II.TRIBUNALUL
Decizia nr. 1A/5.01.2009
Judecători
Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor, de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, reclamantul justifică îndreptățirea în promovarea unei acțiuni în justiție, ori în speță, reclamanții nu au făcut dovada unui drept real asupra terenului în litigiu, cu atât mai mult cu cât, indubitabil, acest teren, care constituie o cale de acces, aparține drumului public al comunei, astfel că în speță este dată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica
