Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 146/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 146
Ședința publică de la 03 Februarie 2010
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de intimatul împotriva deciziei civile nr. 341 din 09 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1798 din 07 iulie 2009, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata contestatoare și intimații BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC, C, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul intimat, personal, lipsind intimata contestatoare și intimații BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC, C,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței nemotivarea recursului formulat în cauză de către recurentul intimat; de asemenea, s-a învederat cererea scrisă formulată de avocat -, pentru intimata contestatoare prin care a solicitat comunicarea motivelor de recurs, după care;
Recurentul intimat a depus la dosar chitanța nr. --34-0029/03.02.2010 prin care a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 97 lei și timbru judiciar de 2,5 lei.
Instanța, din oficiu, a pus în discuție excepția nulității recursului formulat în cauză, potrivit dispozițiilor art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere nemotivarea acestuia de către recurentul intimat.
Recurentul intimat a precizat că lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la excepția invocată de instanță.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Motru sub nr- contestatoarea a formulat contestație la executare împotriva actului de adjudecare nr. 112/E/2005 și a formelor de executare din dosarele 53/E/2006 și 112/E/2005, solicitând anularea formelor de executare și suspendarea provizorie a executării, până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii a arătat că prin actul de adjudecare nr. 112/E/2005 din 9.02.2006 a fost adjudecat imobilul situat în M,.3,.1,.16, jud. G, apartament proprietate comună a contestatoarei împreună cu soțul său, pentru o datorie personală a intimatului.
A mai arătat contestatoarea că nu a avut cunoștință despre dosarele de executare până când nu s-a pronunțat decizia Tribunalului Gorj, prin care a fost respinsă contestația la executare formulată de intimatul.
În drept contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 32-33 Codul familiei și 399 alin.1 Cod pr. civilă.
Intimatul, adjudecatarul imobilului nu a formulat întâmpinare, dar a solicitat oral să se constate excepția tardivității cererii.
Prin sentința civilă nr.1912 din 03.09.2007, pronunțată de Judecătoria Motru, a fost admisă excepția tardivității cererii, excepție ridicată de intimatul și pe cale de consecință a fost respinsă cererea formulată de contestatoare în contradictoriu cu intimații, și BEJ.
S-a dispus restituirea cauțiunii în sumă de 400 lei RON către contestatoarea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea, iar Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.344 din 24.09.2008 a respins apelul declarat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea, iar Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia civilă nr.36 din 14.01.2009 a admis recursul declarat, a modificat decizia în sensul că a admis apelul declarat de petenta împotriva sentinței civile nr.1912/3.09.2007, a desființat această sentință și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Motru.
Prin sentința civilă nr.1798 din 07.07.2009 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, a fost respinsă excepția tardivității cererii invocată de intimatul, a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimații, C și BEJ.
S-a dispus anularea tuturor formelor de executare întocmite de BEJ în dosarul de executare nr.112/E/2005, inclusiv a actului de adjudecare din data de 09.02.2006 și repunerea părților în situația anterioară încheierii actului de adjudecare.
Referitor la excepția tardivității, instanța a motivat că la momentul semnării actelor de procedură comunicate de către executorul judecătoresc contestatoarea nu a avut discernământ, așa cum reiese din conținutul raportului de expertiză medico-legală, fiind diagnosticată cu schizofrenie paranoidă și că, în mod evident contestatoarea nu a avut reprezentarea faptelor sale pentru a formula contestația în termen, raportat la comunicarea actelor de procedură civilă, fiind în imposibilitate de a acționa datorită unei împrejurări independente de voința ei.
Cu privire la fondul cauzei, pentru admiterea contestației la executare formulată de contestatoarea, instanța a reținut că intimata creditoare a solicitat executarea silită la data de 1.03.2005 în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1117/17.04.2002 dată de Judecătoria Motru în dosarul 1190/2002, în urma acestei solicitări intimatul BEJ a somat intimatul-debitor, după care s-a trecut la procedura executării silite imobiliare, iar prin actul de adjudecare nr. 112/E/2005 din 9.02.2006 imobilul a fost vândut adjudecatarului, respectiv apartamentul situat în.3,.1,.16, micro I, M, jud.
Că, intimatul-debitor a formulat contestație la executare solicitând anularea formelor de executare din dosarul 112/E/2005, contestație ce a făcut obiectul dosarului - unde, prin sentința civilă nr. 2614/21.12.2006 a fost admisă contestația, anulate formele de executare și repuse părțile în situația anterioară.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimatul, iar prin decizia nr. 1024/30.04.2007 a fost admis recursul și modificată sentința pronunțată de Judecătoria Motru, în sensul că a fost respinsă contestația la executare.
În cauză, contestatoarea a invocat faptul că bunul adjudecat în procedura executării silite este bun comun și că nu a cunoscut despre existența procedurii de executare silită până la pronunțarea deciziei 1024/2007 a Tribunalului Gorj.
Că, imobilul adjudecat intimatului fost dobândit de către împreună cu, în baza contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr.663/1993, fiind bun comun al acestora, nefiind făcută nici o dovadă în sens contrar și nefiind astfel înlăturată prezumția relativă de comunitate instituită de art.30 alineat 3 din Codul familiei.
A arătat contestatoarea că în mod greșit actul de adjudecare a privit bunul în întregul său, inclusiv partea contestatoarei, cu atât mai mult cu cât și datoria pentru care a fost emis titlul executoriu nu a fost contractată de cei doi soți împreună, ci numai de către; că, datoria respectivă nu a fost contractată în scopul îndeplinirii nevoilor obișnuite ale căsătoriei, fiind contractată de împreună cu numita C în calitatea lor de asociați în cadrul unei societăți comerciale, suma fiind destinată cumpărării de marfă pentru societate.
Că, neavând caracterul unei datorii comune devin incidente dispozițiile art.33 din Codul familiei conform cărora, creditorii personali ai soților pot urmări numai bunurile proprii ale soțului debitor. În cazul în care bunurile proprii ale soțului debitor sunt insuficiente pentru acoperirea integrală a creanțelor creditorilor personali, aceștia pot cere împărțirea bunurilor comune prin hotărâre judecătorească, însă numai în măsura în care creanța a rămas nesatisfăcută.
A susținut că actele de executare silită au fost întocmite cu ignorarea acestor prevederi legale, nefiind făcut nici un demers în vederea urmăririi silite a bunurilor proprii ale debitorului și mai mult, s-a dispus vânzarea bunului comun al celor doi soți, fără ca în prealabil să fi fost formulată o acțiune de partaj iar suma stabilită prin titlul executoriu este modică, fiind disproporționată comparativ cu valoarea unui apartament, astfel că nu se justifică scoaterea la vânzare și urmărirea silită a unui apartament cu valoare net superioară.
Sentința civilă nr.1798 din 07.07.2009 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr- a fost contestată de intimatul, solicitând schimbarea sentinței în sensul respingerii contestației formulată de. Calea de atac urmată de intimat a fost calificată de tribunal ca fiind apel.
În motivarea cererii de apel, intimatul a arătat că în mod greșit instanța a reținut că nu ar fi avut discernământ, luând în calcul doar expertiza fără alt probatoriu, nu s-a dovedit că banii împrumutați au fost folosiți pentru societate, arătând că banii au fost folosiți de ambii soți; că, reclamanta a avut cunoștință de cele întâmplate, boala survenind după ce a rămas fără apartament; că, apelantul a fost de bună credință la cumpărarea apartamentului, a plătit prețul și nu a fost implicat în litigiul dintre creditor și debitor.
Prin decizia civilă nr.341 din 09 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul intimat, împotriva sentinței civile nr.1798 din 07.07.2009 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că apelantul nu a precizat ce probe nu au fost administrate sau nu au fost luate în considerare, sub aspectul stabilirii dacă a avut sau nu discernământ la primirea actelor de procedură.
Că, reclamantul a propus la rejudecarea cauzei un martor, dar la termenul din 30 iunie 2009, prin avocat, a renunțat la acest martor.
Au fost apreciate ca neîntemeiate și celelalte critici, deoarece din sentința civilă nr. 1117/2002 a Judecătoriei Motru, a rezultat că soțul contestatoarei, a împrumutat de la suma de 10 milioane lei pentru aprovizionarea cu marfă a societății comerciale la care era asociat cu C, astfel că, datoria pentru care s-a iscat executarea nu este o datorie comună a soților.
Din contractul de cumpărare a apartamentului, rezultă că acesta a fost dobândit de ambii soți în timpul căsătoriei și este bun comun.
Împotriva deciziei a declarat recurs intimatul, pe care nu l-a motivat.
Recursul este nul.
Potrivit art. 303 Cod pr. civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Sancțiunea nemotivării în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică, este nulitatea recursului, conform art. 306 Cod pr. civilă.
Cum recurentul nu îndeplinit dispozițiile art. 303 Cod pr. civilă, instanța
de recurs urmează să facă aplicarea art. 306 Cod pr. civilă și să constate nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul formulat de intimatul împotriva deciziei civile nr. 341 din 09 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1798 din 07 iulie 2009, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata contestatoare și intimații BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC, C, având ca obiect contestație la executare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2010.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
09.02.2010
Jud.apel
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
