Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 1536/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2176/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1536
Ședința publică din 11.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Aurora Herold Petre
JUDECĂTOR 2: Elena Vlad
Judecător - - -
Grefier - -
- XX -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulate de contestatoarea Primăria comunei, împotriva deciziei civile nr. 1175 din 19.08.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata.
La apelul nominal se prezintă avocatul -, în calitate de reprezentant al contestatoarei Primăria comunei, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, eliberată de Baroul București și intimata, asistată de avocatul -, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, eliberată de Baroul București.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită, iar intimata a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare în două exemplare, dintre care unul se comunică apărătorului contestatoarei.
Avocatul contestatoarei depune la dosar chitanța în cuantum de 10 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, aferente contestației în anulare, pe care instanța le anulează. Solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
După deliberare, Curtea lasă dosarul la sfârșitul ședinței de judecată pentru a da posibilitate apărătorului contestatoarei să studieze întâmpinarea, având în vedere conținutul întâmpinării, precum și obiectul cauzei.
La reluarea pricinii, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Având în vedere faptul că nu mai sunt alte cereri de formulat în cauză, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea contestației în anulare.
Avocatul contestatoarei invocă omisiunea instanței de a cerceta unul dintre motivele de recurs.
Astfel, arată că, pe lângă cele patru excepții, în recurs au fost invocate și două motive de casare, iar din redactarea hotărârii, reiese că instanța nu a analizat aspectele vizând separarea puterilor în stat.
Solicită, în consecință, admiterea contestației, anularea hotărârii atacate, cu consecința rejudecării recursului.
Solicită, totodată, ca instanța să nu amâne pronunțarea în cauza de față, întrucât la data de 17.11.2009 este stabilit termen pentru executarea silită.
Avocatul intimatei solicită respingerea contestației în anulare, menținerea deciziei pronunțate în recurs, având în vedere împrejurarea că prin concluziile verbale ale părții adverse s-a susținut principiul separării puterilor în stat, lucru care este diferit de depășirea puterii judecătorești, conform mențiunii din contestația depusă în scris la dosar.
Susține, în esență, că la motivarea unei hotărâri, instanța are în vedere motivele invocate de parte, nu neapărat toate argumentele prezentate în scris. Or, în speță, au fost analizate global toate aspectele invocate în susținerea motivelor de recurs.
Arată că solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată pentru dovedirea cărora depune la dosar chitanța în sumă de 1.500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 14.10.2009 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI secția a III a civilă contestatoarea Primăria Comunei prin Primar General a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1175/19.08.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI secția a III a civilă în dosarul nr-, solicitând anularea deciziei pentru omisiunea cercetării unuia dintre motivele de recurs.
În motivarea contestației se arată că, soluționând recursul a omis să se pronunțe asupra motivului de recurs referitor la încălcarea dispozițiilor art. 135 alin. 5 din Constituție și art. 11 lit. A din legea 213/1998.
Examinând contestația în anulare curtea constată că este nefondată pentru următoarele considerente.
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, sub nr- la data de 27 iunie 2008, contestatoarea a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre în urma probelor ce se vor administrat în contradictoriu cu intimata Primăria comunei prin care să lămurească aplicarea, întinderea și înțelesul titlului executoriu - decizia civilă nr. 3140/1998 a Tribunalului București.
În motivarea contestației sale la executare, contestatoarea a menționat că, prin decizia civilă nr. 3140/1998 a Tribunalului Bucureștis -a admis apelul declarat de ea, s-a schimbat în tot sentința civilă nr. 4492/1997 a Judecătoriei Buftea, s-a admis acțiunea, s-a constatat nulitatea absolută a donației autentificată sub nr. 2123/1982 la notariatul de Stat - Sectorul Agricol I și a fost obligată pârâta Primăria comunei să-i lase în deplină proprietate imobilul din comuna. Contestatoarea a menționat că a încercat să pună în executare titlul executoriu menționat mai sus însă nu s-a putut deoarece imobilul pe care a fost obligată Primăria comunei să-l lase în deplină proprietate nu a fost individualizat în titlul executoriu. Contestatoarea a mai precizat că s-a impus a se lămuri prin prezenta contestație la executare întinderea, aplicarea și înțelesul titlului executoriu, în sensul că Primăria comunei a fost obligată să-i lase în deplină proprietate terenul în suprafață de 800 mp. situat în comuna,-, județul
Prin decizia nr. 574 A/21.04.2009 Tribunalul București secția a IV a civilă a admis a admis contestația la executare și a lămurit dispozitivul deciziei civile nr. 3140/1998 a Tribunalului București - Secția a IV a Civilă,în sensul că dispoziția de la alin. 5 este de obligare a pârâtei Primăria comunei să lase în deplină proprietate reclamantei imobilul situat în comuna identificat prin punctele din schița anexă nr. 7 la raportul de expertiză efectuat de expertul, schiță care face parte integrantă din prezenta hotărâre, teren în suprafață de 800 mp. având adresa poștală-.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 4492/1997 a Judecătoriei Bufteas -a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Primăria comunei având ca obiect constatarea nulității absolute a ofertei de donație autentificată sub nr. 2823/1982 la Notariatul de Stat - Sectorul Agricol I cu privire la terenul în suprafață de 800 mp. situat în comuna și obligarea pârâtei să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul menționat mai sus.
Prin decizia civilă nr. 3140/1998 a Tribunalului Bucureștis -a admis apelul declarat de reclamanta, s-a schimbat în tot sentința civilă nr. 4492/1997 a Judecătoriei Buftea, s-a admis acțiunea; s-a constatat nulitatea absolută a donației autentificată sub nr. 2123/1982 la Notariatul de Stat - Sectorul Agricol I și a fost obligată pârâta Primăria comunei să-i lase în deplină proprietate imobilul din comuna.
Cu privire la excepțiile invocate de intimata Primăria comunei, tribunalul a analizat excepția prescripției ca argument al excepției lipsei de interes. Altfel spus, tribunalul a analizat dacă reclamanta justifică un interes în cauză având în vedere susținerile intimatei în sensul că dreptul de a cere executarea silită este prescris.
În speță, așa cum s-a reținut mai sus, contestatoarea a obținut împotriva intimatei titlul executoriu - decizia civilă nr. 3140/1998 a Tribunalului București, la data de 19 noiembrie 1998.
Potrivit art. 405 alin. 1 Cod de procedură civilă "Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani", iar potrivit alin. 2 "Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul dea cere executarea silită".
Potrivit art. 374 alin. 1 Cod de procedură civilă, "Nici o hotărâre judecătorească nu se va putea executa dacă nu este investită cu formulă executorie", iar potrivit art. 376 alin. 1 Cod de procedură civilă "Se investesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive sau au devenit irevocabile".
Din dispozițiile legale menționate mai sus reiese că, în cazul acțiunilor reale imobiliare termenul în care s-a putut cere executarea silită este de 10 ani și începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, respectiv de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă.
În speță acțiunea reclamantei având ca obiect revendicarea imobilului din litigiu este o acțiune reală imobiliară astfel că termenul în care reclamanta putea solicita executarea silită este de 10 ani, iar acest termen începe să curgă de la data când hotărârea judecătorească a rămas, definitivă, respectiv de la data de 19 noiembrie 2008.
Tribunalul a avut în vedere că, la data de 29 mai 2008, contestatoarea a formulat o cerere de executare silită a titlului executoriu menționat mai sus, formându-se dosarul de executare nr. 189/2008 al Biroul Executorului Judecătoresc " ".
Potrivit art. 4052Cod de procedură civilă " prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoțite de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent".
Astfel fiind, potrivit dispozițiilor legale, menționate mai sus prin depunerea cererii de executare la data de 29 mai 2008, termenul de prescripție s-a întrerupt.
Constatând că termenul de prescripție în care contestatoarea putea solicita punerea în executare silită a titlului executoriu menționat mai sus nu s-a împlinit, tribunalul a apreciat că, contestatoarea putea solicita lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul laf ost identificat terenul în suprafață de 800 mp. ce a tăcut obiectul ofertei de donație autentificată sub nr. 2123/1982 de Notariatul de Stat - Sectorul Agricol I, terenul fiind delimitat prin punctele de contur din schița anexă la raportul de expertiză.
Tribunalul a avut în vedre că, instanța de apel care a pronunțat decizia civilă nr.3140/1998, a dispus obligarea pârâtei Primăria comunei să lase în deplină proprietate reclamantei terenul ce a făcut obiectul ofertei de donație autentificată sub nr. 2123/1982 de Notariatul de Stat - Sectorul Agricol
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Primăria Comunei prin Primar, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei și respingerea cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar casarea hotărârii și trimiterea ei spre rejudecare.
În primul rând, pe cale de excepție s-au invocat excepțiile lipsei calității procesuale a Primăriei, a lipsei calității procesuale pasive, a autorității de lucru judecat și a lipsei de interes.
În al doilea rând, pe fondul cauzei s-a solicitat a se observa că suprafața de 221,16 mp inclusă în lămurirea titlului executoriu este parte a domeniului public al Primăriei comunei, situație în care bunurile ce aparțin domeniului public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, fiind scoase din circuitul civil conform art. 135 alin. 5 din Constituție și art. 11 lit. A din legea 213/1998, astfel că hotărârea instanței de fond este nelegală.
Pe de altă parte, în raport de același considerent al includerii suprafeței arătate în domeniul public, s-a invocat aspectul referitor la faptul că instanța de judecată a încălcat principiul separației puterilor în stat, considerându-se abilitată să emită hotărâri de trecere a imobilelor din proprietatea publică în proprietatea privată.
Prin decizia nr. 1175/19.08.2009 Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta Primăria comunei împotriva deciziei civile nr. 574A/21.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în contradictoriu cu intimata - contestatoarea. A obligat recurenta la plata către intimată a sumei de 1800 lei cheltuieli de judecată.
Contestația în anulare întemeiată pe omisiunea cercetării unuia dintre motivele de modificare sau casare nu este întemeiată, întrucât contestatorul invocă omisiunea pronunțării asupra motivului de recurs referitor la art. 304 pct. 9 cu referire la art. 153 alin. 5 din Constituție și art. 11 lit. A din legea 213/1998 în raport de faptul că suprafața de 221,16 mp. face parte din domeniul public al statului.
Ori, din examinarea deciziei din recurs se constată că instanța de recurs, a motivat că suprafața de teren de 221, 16 mp. ce face parte din domeniul public al statului "excede, conform deciziei nr. 835R/2005 a Tribunalului București, suprafeței de 800 mp. ce face obiectul prezentului litigiu", situație în care nu era necesar a se preciza expres că nu au fost încălcate dispozițiile legale invocate. Prin urmare, instanța de recurs a motivat că suprafața arătată ca făcând parte din domeniul public nu face obiect al prezentului litigiu, nefiind incidente prevederile art. 318 alin. 1 teza II din Codul d e procedură civilă care au în vedere numai omisiunea, iar nu discutarea și respingerea în bloc a motivelor de recurs.
Având în vedere considerentele arătate, în sensul că în speță nu a intervenit motivul prevăzut de art. 318 alin. 1 teza II din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să respingă contestația în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea Primăria comunei, împotriva deciziei civile nr. 1175 din 19 august 2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
-
Red.
./
2ex./14.12.2009
-3.-;;
Președinte:Ioana Aurora Herold PetreJudecători:Ioana Aurora Herold Petre, Elena Vlad
